ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 512/2025

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulate de petenții A., B. și C. în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 04.11.2025, sub nr. x/2025, petenții A., B. și C. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În motivarea cererii de strămutare, petenții au arătat, în esență, faptul că este incident cazul de strămutare prevăzut de art. 71 din C. proc. pen., respectiv există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Referitor la împrejurările cauzei, petenții au susținut că urmărirea penală s-a desfășurat sub presiunea unor factori politici și a unei intense campanii mediatice declanșate împotriva lor, campanie care a indus atât în rândul colectivității locale, cât și în rândul celei naționale, o stare de alertă, prin folosirea descrierilor peiorative, precum "azilul groazei" sau "azilul morții’’ și care, în opinia lor, are un impact profund asupra majorității judecătorilor instanțelor locale.

În acest sens, au evidențiat că în presă au apărut peste 150 de articole cu privire la cauza ce îi vizează, și, totodată, au apărut și fotografii din cadrul ședinței de judecată din dosarul nr. x/2023, aflat pe rolul Tribunalului Mureș, având ca obiect arestarea lor preventivă, în care apar în sala de judecată. Or, în opinia petenților, acest aspect încalcă caracterul nepublic al ședinței de judecată, cât și dreptul la demnitate prevăzut de art. 11 alin. (1) din C. proc. pen., prin aceea că au fost fotografiați fără acordul lor, în cadrul ședinței în care urmau să afle dacă vor fi sau nu privați de libertate, fiind prezentați opiniei publice dintr-o perspectivă umilitoare și lipsită de demnitate, fără ca judecătorul cauzei să intervină pentru a împiedica aceste filmări/fotografieri.

Totodată, au făcut referire și la faptul că Municipiul Târgu Mureș este un oraș relativ mic, iar din această cauză impactul emoțional a fost unul puternic asupra colectivității.

Astfel, în opinia petenților, având în vedere și calitățile lor, respectiv aceea de agent de poliție în cazul inculpatului B. în localitatea Band (lângă Târgu Mureș), de infirmieră în cazul inculpatei C. în cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș, și de funcționar public cu statut special în cazul inculpatului A. în cadrul Penitenciarului Târgu Mureș, dar și presiunea puternică pusă pe organele judiciare având în vedere mediatizarea excesivă a cauzei și percepția colectivității asupra celor întâmplate, este generată o aparență care are amplitudinea de a știrbi imparțialitatea judecătorilor.

Petenții au mai invocat faptul că în cursul urmăririi penale au fost privați de libertate pe termenul maxim de 6 luni, iar hotărârile judecătorești pronunțate au fost formale și nu au analizat cu obiectivitate apărările formulate, situație care s-a regăsit mai ales la nivelul Curții de Apel Târgu Mureș. Toate contestațiile au fost soluționate de un complet din care a făcut parte doamna judecător D., care, în prezent, este președintele Curții de Apel Târgu Mureș.

Pe de altă parte, au arătat că deși au formulat o cerere de recuzare împotriva doamnei judecător mai sus-amintite, evidențiind legături ale acesteia cu mediul politic din care făcea parte fostul prefect al Județului Mureș, doamna E., cererea a fost respinsă cu o motivare formală.

În acest sens, a arătat că soțul doamnei judecător D. face parte din conducerea F.-Filiala Mureș, partid în care se află și E., cu aceasta din urmă petenții având un conflict direct, întrucât destituirea acesteia din funcția de prefect a fost determinată de presupuse inactivități ale personalului din subordinea sa legate de controlarea activității de îngrijire a persoanelor internate la G., activitate care, în opinia greșită a parchetului, a îmbrăcat forma unui trafic de persoane.

Totodată, a făcut trimitere și la reacția negativă a actualului președinte al F. Filiala Mureș, H., care este nașul de cununie al familiei D., respectiv coleg de partid cu soțul doamnei judecător D..

Petenții au mai evidențiat faptul că un alt judecător din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș se află în relații apropiate cu persoanele mai sus menționate, respectiv I., care, de altfel, a și comunicat un mesaj de susținere a unui alt mesaj transmis pe facebook de către E., prin care aceasta din urmă își exprima bucuria că ei au fost arestați.

În concluzie, au apreciat că urmărirea penală față de ei s-a desfășurat în mod abuziv și că în situația în care s-ar admite contestația parchetului formulată în cauza a cărei strămutare o solicită, s-ar ajunge în situația continuării procesului penal în baza unei urmăriri penale nelegale, viciate de grave abuzuri ale procurorului de caz.

Au apreciat că judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Târgu Mureș a avut curajul de a pronunța o soluție de asemenea manieră tocmai pentru că știa ca va fi transferat în scurt timp la Tribunalul Cluj.

În susținerea cererii de strămutare, petenții au făcut trimitere și la jurisprudența CEDO referitoare la conceptul de imparțialitate a judecătorilor.

După înregistrarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza a fost repartizată aleatoriu, fiind acordat termen de judecată la data de 26 noiembrie 2025.

Prin informațiile înaintate de Curtea de Apel Târgu Mureș la data de 24.11.2025 s-a arătat, în esență, faptul că dosarul nr. x/2024, a cărui strămutare se solicită, are ca obiect contestațiile formulate de J. și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Târgu Mureș împotriva încheierii penale nr. 114/CP din 3 iunie 2025 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Mureș, prin care s-a constatat că Tribunalul Mureș este instanța competentă material și teritorial să judece cauza, a fost admisă excepția nulității absolute a urmăririi penale invocată din oficiu și, în temeiul art. 281 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 93 alin. (4) din C. proc. pen. s-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală efectuate în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, în care s-a emis rechizitoriul din data de 03.09.2024, cu consecința excluderii tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale, iar în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) din C. proc. pen. s-a dispus restituirea cauzei la parchet.

În cadrul informațiilor a fost prezentat parcursul dosarului la fiecare termen de judecată, precum și împrejurarea că în cauză a fost formulată declarație de abținere de doamna judecător K., declarație ce a fost admisă, completul de judecată fiind reîntregit cu magistratul judecător L..

Totodată, s-a apreciat că motivele invocate nu se încadrează în ipotezele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., întrucât sunt generic exprimate și nu au la baza un suport probatoriu adecvat, acestea neconstituind motive de strămutare.

De asemenea, din informațiile înaintate de Curtea de Apel Târgu Mureș rezultă faptul că au fost efectuate încunoștințările către părți, atașându-se prezentei informări și dovada de comunicare a acestora, conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen.

La termenul de judecată din 26 noiembrie 2025 s-a acordat cuvântul în dezbateri asupra cererii de strămutare, concluziile formulate fiind redate în practicaua prezentei hotărâri.

II. Analizând cererea de strămutare formulată de petenții A., B. și C., Înalta Curte constată următoarele:

În situația în care judecarea unei cauze penale nu se poate realiza în bune condiții la o anumită instanță, din anumite motive expres prevăzute de lege, legiuitorul a prevăzut posibilitatea strămutării cauzei la o altă instanță.

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În continuare, în ceea ce privește titularii dreptului de a formula cerere de strămutare, Înalta Curte reține că, potrivit art. 72 alin. (1) din C. proc. pen., strămutarea poate fi cerută de părți, de persoana vătămată sau de procuror. Având în vedere că în cauza cu privire la care s-a formulat cererea de strămutare petenții au calitatea de intimați-inculpați este îndeplinită această condiție.

De asemenea, se constată că au fost respectate și exigențele dispozițiilor art. 73 alin. (2) și (3) din C. proc. pen., în sensul că părțile din cauză au fost încunoștințate cu privire la termenul acordat în vederea soluționării cererii de strămutare, dar și cu privire la posibilitatea de a trimite memorii și de a se prezenta la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare.

Ca motiv de strămutare, petenții au invocat cazul vizând existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

Instituția strămutării reprezintă un remediu procesual prin care se asigură buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Cu referire la termenul "suspiciune rezonabilă", în ceea ce privește strămutarea, Înalta Curte reține că prin acesta se înțelege existența unor date sau informații de natură să convingă un observator obiectiv și nepărtinitor că imparțialitatea tuturor judecătorilor unei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În ceea ce privește noțiunea de imparțialitate, Înalta Curte reține că principiul imparțialității justiției derivă din principiului legalității și presupune ca organele judiciare să fie neutre, obiective și caracterizate de "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute", astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în analiza conceptului de imparțialitate (Cauza Piersack ct. Belgiei). În acest sens, s-a statuat că imparțialitatea este necesar a fi analizată atât din punct de vedere subiectiv (luându-se în considerare interesele sau convingerile personale ale unui anumit judecător într-o anumită cauză), dar și din punct de vedere obiectiv (atunci când se stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere).

Totodată, trebuie precizat că motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Examinând argumentele petenților în raport cu aceste considerațiuni teoretice și faptice, se constată că motivele invocate prin cererea de strămutare nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la secția penală a Curții de Apel Târgu Mureș ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților. Nu au fost invocate și nici identificate date sau informații din care să rezulte încălcarea dreptului la un proces echitabil sau că judecata nu ar fi realizată de o instanță independentă și imparțială.

În esență, motivul invocat de petenți vizează mediatizarea intensă a cauzei, care însă nu se circumscrie dispozițiilor art. 71 din C. proc. pen. și nu are aptitudinea de a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității judecătorilor instanței.

Înalta Curte apreciază, ca nefondată, susținerea petenților referitoare la mediatizarea intensă a cauzei, argumentată prin aceea că în presă au apărut numeroase articole (peste 150) referitoare la situația lor juridică, inclusiv fotografii din sala de judecată, când a fost soluționată propunerea de arestare preventivă formulată de parchet, iar în acest mod, în rândul colectivității locale, cât și în rândul celei naționale, s-a generat o stare de alertă, împrejurare care în opinia apărării ar crea o presiune pentru judecătorii din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș.

Mediatizarea unei cauze nu poate conduce de plano la reținerea unei lipse de imparțialitate a corpului de magistrați din cadrul unei instanțe fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile cu rezonanță și asupra întregului colectiv de magistrați din cadrul instanței.

Este rolul și dreptul mass-media de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare și înfăptuire a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Prin urmare, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media

Împrejurarea că această cauză este mediatizată pe plan local, că inculpații au anumite calități, respectiv aceea de agent de poliție în cazul inculpatului B., de infirmieră în cazul inculpatei C. (în cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș), și de funcționar public cu statut special în cazul inculpatului A. (în cadrul Penitenciarului Târgu Mureș), dar și presupusul conflict cu fostul prefect al Municipiului Târgu Mureș și presupusa presiune a unor factori politici, nu pot influența negativ activitatea judecătorilor care aplică legea și se supun numai acesteia, fără a fi influențați. Aceste aspecte nu pot constitui, prin ele însele, un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș nu ar fi obiectivi sau imparțiali, având în vedere că, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.

În plus, deși au fost aduse argumente din care rezultă mediatizarea cauzei petenților, Înalta Curte constată că și în ipoteza în care s-ar admite cererea de strămutare a dosarului, această situație nu s-ar schimba cu nimic, mai ales că unele dintre articole au fost realizate chiar de presa națională și chiar petenții în cererea de strămutare afirmă că și în rândul colectivității naționale s-a generat o stare de alertă, nu numai în rândul colectivității locale.

În concluzie, în lipsa unor argumente sau probe solide, care să susțină afirmațiile petenților, nu se poate aprecia că mediatizarea intensă a dosarului ce are ca obiect contestația formulată de parchet (împotriva încheierii prin care s-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală și cauza a fost restituită la parchet) constituie un motiv care să justifice strămutarea cauzei la o altă curte de apel, determinat de împrejurarea că imparțialitatea judecătorilor poate fi afectată de dezbaterile publice din presă și percepția colectivității asupra cauzei, în contextul în care într-o societate bazată pe ordinea de drept este garantat dreptul fundamental al libertății de exprimare, astfel că nici opiniile susținute public prin mass-media și nici percepția colectivității nu pot afecta hotărârea pronunțată de o instanță independentă și imparțială.

Concluzionând, Înalta Curte constată că motivele asupra cărora este chemată să se pronunțe în cererea de strămutare nu țin de existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Târgu Mureș ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei sau calității părților.

Totodată, Înalta Curte apreciază că susținerile petenților referitoare la netemeinicia hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus/prelungit măsura arestării preventive, respectiv ale instanței ierarhic superioare prin care au fost menținute soluțiile de arestare, precum și criticile vizând respingerea cererii de recuzare a doamnei judecător D., reprezintă nemulțumiri ale petenților cu privire la soluțiile primite în cauză, care, pe lângă faptul că nu pot fi cenzurate în acest cadru procesual, nu constituie motive de strămutare.

Astfel, nemulțumirea petenților referitoare la soluțiile pronunțate nu generează, în mod automat, o suspiciune colectivă de parțialitate a întregii instanțe, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că în cererea de strămutare formulată, apărarea invocă anumite aspecte în legătură cu doi dintre judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș, respectiv doamna judecător D. (cu privire la presupusele legături ale acesteia cu fostul prefect al Județului Mureș, inclusiv cele referitoare la calitatea de politician al soțului acesteia și calitatea de președinte al F. Filiala Mureș a nașului de cununie al soților D. - aspecte ce au fost analizate cu prilejul soluționării cererii de recuzare formulate de petenți), și doamna judecător I. (care ar fi susținut o opinie a fostului prefect E. cu ocazia arestării petenților). Or, în materia strămutării motivele nu privesc - personal - pe judecători, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

În plus, în ceea ce o privește pe doamna judecător D., petenții au formulat o cerere de recuzare, care însă a fost respinsă, și în raport de care aceștia și-au exprimat nemulțumirea, astfel cum s-a reținut mai sus.

Înalta Curte subliniază că incidentele procedurale generate de o cerere de recuzare sunt soluționate într-o procedură distinctă, având un alt temei de drept și care presupune analizarea cauzei prin prisma unor cazuri de incompatibilitate prevăzute de lege, aspecte care nu se încadrează în cazurile de strămutare prevăzute expres de art. 71 din C. proc. pen., potrivit căruia strămutarea unei cauze se dispune atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

De altfel, motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de incompatibilitate, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Or, în speța de față, nu au fost identificate argumente apte a fundamenta obiectiv suspiciuni plauzibile asupra imparțialității judecătorilor instanței.

Față de aceste considerente, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, cererea formulată de petenții A., B. și C. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În conformitate cu dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenții la plata sumei de câte 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenții A., B. și C. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petenții la plata sumei de câte 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 noiembrie 2025.