ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 225/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 15 mai 2025
Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petenții A. și B. au solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosrului nr. 5712/109/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, învederând că, la această instanță, există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, precum și a legăturilor dintre frații C. și D., cel din urmă fiind un cunoscut cântăreț de manele, care, pe tot parcursul procesului penal, a adresat public amenințări la adresa magistraților învestiți cu soluționarea cauzei, precum și a procurorului de caz, căruia, i-a pronunțat numele la data soluționării dosarului pe fond, afirmând că urmează să ia măsuri și să facă declarații cu privire la aspecte pe care le cunoaște despre aceștia.
Totodată, în opinia petenților, o dovadă a faptului că inculpatul D. are influență asupra magistraților este pedeapsa minimă ce i-a fost aplicată de către instanța de fond, precum și cuantumul daunelor morale acordate numitului A., victima infracțiunii de tentativă de omor săvârșită de către cei doi inculpați.
S-a apreciat că, în același timp, suspiciunea cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor reiese și din modul în care au soluționat contestația formulată împotriva încheierii de cameră preliminară prin care s-a constatat legalitatea rechizitoriului emis de procurorul de caz, E., procuror, care potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de C. proc. pen., era incompatibil să participe ca procuror de ședință la soluționarea contestației formulate împotriva încheierii prin care s-a constatat regularitatea rechizitoriului emis de către acesta.
De asemenea, un alt motiv privind lipsa imparțialității judecătorilor Curții de Apel Pitești, vizează, în opinia petenților modalitatea de soluționare a cererii de strămutare a dosarului de fond aflat pe rolul Tribunalului Argeș.
Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Ploiești.
În informarea transmisă, Curtea de Apel Pitești, după ce a prezentat parcursul cauzei aflată pe rolul său, a arătat, în esență, că nu există elemente care să justifice aprecierea că magistrații instanței nu ar fi imparțiali. Ca urmare, s-a apreciat că la Curtea de Apel Pitești sunt asigurate toate condițiile necesare pentru o normală și corectă soluționare a cauzei.
Examinând cererea de strămutare, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:
Cauza a cărei strămutare se solicită are ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, inculpații D., F., persoana vătămată C. și părțile civile A. și B., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, la data de 11.04.2025, sub nr. x/2022, fiind repartizat aleatoriu completului Penal C3 A, cu prim termen de judecată la de 26 mai 2025.
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor unei instanțe.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.
Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate, susținută cu prilejul dezbaterilor, nu sunt de natură să demonstreze, la acest moment procesual, în contextul în care cauza se află în stadiu incipient, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 26 mai 2025, că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2022 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Pitești a dreptului petenților de a li se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.
Astfel, majoritatea argumentelor invocate de către petenți antamează, în realitate, chestiuni ce privesc, în mod exclusiv, fie modul de soluționare a incidentelor procedurale ivite pe parcursul soluționării cauzei în fond, fie înseși legalitatea măsurilor procesuale ori a soluției dispuse în cauză de către Tribunalul Argeș.
O atare abordare a temeiurilor strămutării ignoră, sub un prim aspect, faptul că cererea de strămutare dedusă spre soluționare vizează o cauză cu totul distinctă de cea în care au survenit incidentele descrise de petenți, respectiv ea are ca obiect apelul declarat împotriva sentinței nr. 110 din 14 martie 2025, iar, nu însăși soluționarea fondului cauzei.
În al doilea rând, nemulțumirile petenților față de modalitatea de soluționare a cauzei ori față de măsurile procesuale dispuse premergător pronunțării sentinței au semnificația unor veritabile critici aduse legalității soluțiilor dispuse în plan procesual sau substanțial de către instanța de fond. Astfel de critici pot constitui temeiuri pentru promovarea căilor de atac și nicidecum nu pot fi examinate în procedura de soluționare a cererii de strămutare. În acest din urmă demers procesual, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petenți cu privire la imparțialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze - explicit sau implicit - legalitatea măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului.
Așa fiind, în lipsa unor elemente concrete care să confirme suspiciunile petenților, împrejurările invocate, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii și cu prilejul dezbaterilor, rămân simple afirmații, care nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.
Pentru motivele expuse, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 71 C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, cererea petenților nefiind justificată.
Drept urmare, conform art. 74 C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petenții A. și B..
Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenții A. și B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă petenții la plata sumei de câte 100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 mai 2025.