ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 217/2025

Ședința publică din data de 13 mai 2025

Deliberând asupra cererii formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25.04.2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Iași pentru motivul că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată de împrejurările cauzei, cu precizarea că în cauză a fost admisă anterior o altă cerere de strămutare de pe rolul Judecătoriei Iași pe rolul Judecătoriei Vaslui.

În cererea scrisă, petentul a susținut că solicită strămutarea judecății dosarului în care acesta este cercetat penal, pentru motivul că există o suspiciune privind imparțialitatea judecătorilor instanței datorită calității părților, imparțialitate dedusă de petent din faptul că doi foști colegi grefieri au fost numiți judecători la instanța pe rolul căreia este cauza sa, din faptul că Judecătoria Vaslui este cea care a sesizat faptele pentru care este trimis în judecată, Curtea de Apel Iași, prin organele de conducere, a susținut plângerea penală formulată și din modalitatea de instrumentare a dosarului.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Iași care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informațiile transmise s-a menționat obiectul cauzei pentru care se solicită strămutarea, respectiv cerere de strămutare a cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași, formulată de petentul A.. Referitor la motivele invocate de petent în cererea de strămutare formulată, s-a constatat că după învestirea Judecătoriei Vaslui cu judecarea dosarului, în cadrul acesteia doi foști colegi grefieri au fost numiți judecători la instanța pe rolul căreia este cauza sa, făcând parte din corpul de magistrați ai Curții de Apel Iași, apreciază că Înalta Curte, urmează să stabilească în raport de cele prezentate asupra obiectivității cererii formulate și oportunității admiterii sau respingerii acesteia.

Examinând cererea formulată de petentul A. în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din motive care țin de împrejurările cauzei ori calitatea părților. Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Neîncrederea în felul în care ar fi îndeplinite atribuțiile de serviciu ar zdruncina autoritatea hotărârilor și ar submina prestigiul organelor judiciare și al justiției. Astfel, cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz, motivele putând fi similare sau diferite față de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței.

Motivele temeinice care pot susține o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - judecătorii, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la cele ce preced care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluționată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 71 din C. proc. pen., astfel că, nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei.

Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speță, din cuprinsul motivelor scrise expuse de petentul A. rezultă că acesta reclamă faptul că la Curtea de Apel Iași nu va beneficia de judecarea cauzei în condiții de imparțialitate, întrucât există o suspiciune privind imparțialitatea judecătorilor instanței datorită calității părților, imparțialitate dedusă de petent din faptul că doi foști colegi grefieri au fost numiți judecători la instanța pe rolul căreia este cauza sa și din modalitatea de instrumentare a dosarului.

Deși Înalta Curte poate aprecia ca pertinente temerile petentului, din analiza la modul general a modalității de instrumentare a dosarului rezultă că acestuia i-au fost admise cereri în apărare, că motivele pentru care i s-au respins unele cereri au fost expuse de judecător, modul de instrumentare a dosarului nepărând a fi arbitrar, în defavoarea acestuia. De precizat că o apreciere cu privire la legalitatea probelor și temeinicia soluțiilor dispuse se poate face doar de către instanța de control judiciar și nu de către instanța investită cu cererea de strămutare care este abilitată doar să verifice dacă modul de derulare a judecății poate crea o aparență de imparțialitate a judecătorilor instanței și nu a judecătorului cauzei (imparțialitatea judecătorului cauzei fiind prevăzută pentru a fi remediată prin abținere sau recuzare).

Or, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen., atâta timp cât nu au fost invocate și nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparțialității tuturor magistraților Curții de Apel Iași împrejurările învederate de petent, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii, nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.

Înalta Curte subliniază, în acest context, că, odată învestită cu soluționarea unei cauze, instanța este îndrituită să ia toate măsurile procesuale pe care le consideră necesare pentru buna administrare a actului de justiție, pentru aflarea adevărului și pentru soluționarea cu celeritate a cauzei, iar judecătorii au obligația de a decide în mod obiectiv și liberi de orice influențe asupra cauzelor repartizate.

În concluzie, având în vedere motivele invocate de petentul A., dar și informațiile furnizate de către Curtea de Apel Iași, Înalta Curte apreciază că la nivelul acestei instanțe sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a dosarului nr. x/2025, nefiind elemente pentru a se putea considera că prin judecarea acestei cauze s-ar încălca dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 mai 2025.