ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 233/2025

Ședința publică din data de 22 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 14 aprilie 2025, sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, întrucât, în opinia sa, există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În argumentare, petentul a susținut, în esență, faptul că domnul judecător B. nu va judeca imparțial și obiectiv cauza a cărei strămutare este solicitată din cauza influenței pe care o poate exercita judecătorul fondului (dosar nr. x/2012), domnul judecător C., în prezent vicepreședinte al Curții de Apel Iași și fost președinte al secției penale, precum și judecătorii care au soluționat apelul în dosarul nr. x/2012, care sunt judecători activi în cadrul secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Iași, respectiv domnul judecător D. și doamna judecător E..

Totodată, în susținerea cererii de strămutare, petentul a invocat, ca motive noi față de cererea de strămutare formulată anterior, următoarele împrejurări: domnul judecător B. a participat la soluționarea cererii de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 19.12.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2023; doamna judecător F. a făcut parte din completul care a soluționat cererea sa de reexaminare a amenzii judiciare, deși în dosarul nr. x/2024 a solicitat inclusiv nulitatea actelor îndeplinite de către respectivul magistrat; doamna judecător G. a soluționat în trecut mai multe cereri care îl privesc.

Conchizând, petentul a apreciat că toate aceste aspecte sunt de natură să afecteze aparența de imparțialitate cu privire la judecarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei s-a învederat că, la data de 19.12.2024, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Iași, sub numărul de dosar x/2024, contestația în anulare formulată, printre alții, de petentul A., cu referire la dosarul x/2023, cauza fiind repartizată aleatoriu completului de apeluri penale cu indicativul noul C. proc. pen..-Penal-Apel 4 format din magistrații judecători H. și I., cu prim termen de judecată la data de 05.02.2025.

S-a învederat că, prin declarația din data de 20.12.2024, domnul judecător I., membru titular al completului de judecată sus-menționat, a arătat că se abține de la judecarea cauzei, motivat de faptul că a făcut parte din completul care a pronunțat, în dosarul nr. x/2023, decizia penală nr. 1028/19.12.2024, a cărei anulare se cere, invocând în drept dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen.

Prin încheierea din data de 20.12.2024 a fost admisă declarația de abținere a domnului judecător I. și a fost desemnat să facă parte din compunerea completului Apel_4 domnul judecător D., conform procesului-verbal nr. x/1/20.12.2024.

La data de 08.01.2025, domnul judecător D. a formulat declarație de abținere de la soluționarea cauzei, invocând dispozițiile art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., arătând că a făcut parte din completul de apeluri penale care a soluționat dosarul nr. x/2012 al Curții de Apel lași, având ca obiect apelul promovat de numitul A. împotriva sentinței de condamnare pronunțate de Tribunalul Vaslui.

Prin încheierea din data de 09.01.2025, în baza art. 68 și art. 64 alin. (3) din C. proc. pen., a fost respinsă declarația de abținere formulată de domnul judecător D., în calitate de judecător desemnat a face parte din completul de judecată învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, cu motivarea că, în cauza nr. 922/45/2024, calea extraordinară de atac promovată vizează o soluție din dosarul nr. x/2023, cauză în care domnul judecător J. nu a participat.

Ulterior, domnul judecător D. a formulat declarație de abținere de la soluționarea cauzei, cu invocarea dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., care a fost admisă prin încheierea din data de 27.01.2025 și desemnat a face parte din compunerea completului A4 domnul judecător B., conform procesului-verbal nr. x/1/27.01.2025.

La termenul din data de 05.02.2025, deliberând asupra cererii de amânare a judecării cauzei formulate de condamnatul-contestator A., constatând că la dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Iași nu s-a restituit dovada de comunicare a deciziei penale nr. 1028 din data de 19.12.2024, instanța a încuviințat cererea de amânare a judecării cauzei, a acordat termen la data de 19.02.2025 și a pus în vedere contestatorului A. să depună motivele de contestație în scris și să pregătească apărarea, astfel încât să fie în măsură la termenul acordat să pună concluzii cu privire la admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, așa cum este reglementată de dispozițiile art. 431 din C. proc. pen.

În data de 18.02.2025, petentul A. a depus două petiții la dosar, o petiție adresată doamnei președinte a secției penale și o petiție adresată doamnei președinte a Curții de Apel Iași.

La termenul de judecată din data de 19.02.2025, în timpul ședinței de judecată, au fost comunicate la dosar motivele de contestație în anulare, precum și două cereri separate de recuzare a domnilor judecători din compunerea completului de judecată din dosarul nr. x/2024: judecător B. și judecător H..

Față de cererile de recuzare formulate de condamnatul-contestator A., în cauză s-a acordat un nou termen de judecată la data de 05 martie 2025, orele 11:30.

La data de 19.02.2025, doamna judecător H. a formulat declarație de abținere de la soluționarea dosarului nr. x/2024, raportat la motivele suplimentare de contestație în anulare depuse de către persoana condamnată A. la termenul de judecată din data de 19.02.2025.

Soluționarea incidentelor procedurale a fost repartizată completului de apeluri cu numărul imediat următor care judecă în materie, respectiv completului noul C. proc. pen..-Penal-Apel_5 - judecător K. și judecător L., care, prin încheierea din data de 20.02.2025, în baza art. 68 din C. proc. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a admis declarația de abținere formulată de doamna judecător H., iar în baza art. 68 din C. proc. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. b) și lit. f), alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din C. proc. pen., a respins, ca nefondate, cererile de recuzare formulate de contestatorul A. cu privire la domnul judecător B. și doamna judecător H..

Ulterior, în cauză, componența completului de judecată a fost stabilită prin procesul-verbal nr. x/1 din data de 20.02.2025, în locul doamnei judecător H. fiind desemnată doamna judecător G..

În data de 05.03.2025, prealabil ședinței, condamnatul-contestator a depus la dosar cereri de recuzare a ambilor membri ai completului și o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. (7) din C. pen.

În vederea soluționării cererilor de recuzare formulate de condamnatul-contestator A., s-a dispus înaintarea cererilor completului competent (noul C. proc. pen..-Penal-Ap el_5 -judecător L. și judecător K.) și amânarea judecării cauzei la data de 10.04.2025.

Prin încheierea din data de 7.03.2025 (neredactată), în temeiul dispozițiilor an. 68 din C. proc. pen., au fost respinse, ca nefondate, cererile de recuzare a membrilor completului de judecată compus din doamna judecător G. și domnul judecător B..

La termenul din data de 10.04.2025, s-a constatat că, prealabil ședinței, contestatorul a depus la dosar noi cereri de recuzare a membrilor completului de judecată și motive de contestație.

S-a arătat că, prin cererile de recuzare formulate împotriva membrilor completului, s-a invocat în plus față de cererile anterioare, un nou motiv de recuzare în privința domnului judecător B., respectiv participarea la soluționarea cererii de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 19.12.2024 pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2023. În privința doamnei judecător G., petentul a indicat alte dosare la soluționarea cărora magistratul a participat.

Totodată, contestatorul A. a susținut că nu i s-a comunicat motivarea încheierii prin care a fost respinsă cererea de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 19.12.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Iași, precum și faptul că nu a fost înștiințat cu privire la termenul fixat pentru soluționarea cererii de strămutare a judecării prezentei cauze.

Președintele completului de judecată, față de susținerile contestatorului, în sensul că nu i s-a comunicat încheierea prin care a fost respinsă cererea de anulare a amenzii judiciare, a explicat acestuia faptul că încheierea nu a fost motivată, urmând a-i fi comunicată după redactarea ei.

Pentru evitarea prelungirii excesive a procedurii, s-a pus în vedere contestatorului să invoce toate cazurile de incompatibilitate și temeiurile care îi sunt cunoscute.

Contestatorul A., în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., a solicitat recuzarea procurorului de ședință, susținând că acesta are calitatea de pârât în dosarele nr. x/2025 și nr. y/2024 aflate pe rolul Tribunalului Iași, în care cererile de chemare în judecată îi aparțin, urmând a depune în scris completări ale acestei cereri de recuzare.

În vederea soluționării noilor cereri de recuzare formulate de condamnatul-contestator A., față de susținerile contestatorului, în sensul că dorește să ia cunoștință de conținutul motivării încheierii prin care a fost respinsă cererea de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din data de 19.12.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2023, s-a dispus amânarea judecării cauzei la data de 08-05-2025.

Prin încheierea din data de 11.04.2025 (neredactată), în baza art. 68 din C. proc. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. b) și lit. f), alin. (3), alin. (4) și alin. (6) din C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, cererile de recuzare formulate de contestatorul A. cu privire la domnii judecători B. și G., în dosarul nr. x/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Iași.

În baza art. 70 alin. (8) din C. proc. pen., prin încheierea din data de 16.04.2025 (neredactată), s-a respins, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de contestatorul A. cu privire la procurorul de ședință.

Referitor la susținerile petentului, curtea de apel a precizat că suspiciunile pe care acesta le are cu privire la lipsa de imparțialitate a unora dintre judecătorii secției penale a Curții de Apel lași au fost analizate cu ocazia soluționării incidentelor procedurale ivite în cauză, iar faptul că unul dintre judecătorii care au soluționat cauza în care petentul a fost condamnat ocupă la acest moment funcția de vicepreședinte al Curții de Apel lași nu echivalează cu o stare generală de incompatibilitate a tuturor judecătorilor instanței.

Așadar, verificând motivele invocate, Curtea de Apel Iași a apreciat că, în cauză, nu se pot reține elemente de natură să conducă la existența vreunei urme de îndoială asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că, pe rolul acestei instanțe, nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil, astfel încât, în opinia acestei instanțe, nu există motive legale și temeinice care să justifice admiterea cererii de strămutare.

Analizând cererea formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Astfel, strămutarea este măsura dispusă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal și respectarea dreptului la un proces echitabil, constând în trecerea unei cauze penale de la instanța de judecată sesizată cu aceasta la o altă instanță egală în grad, în situația în care nu există garanții de imparțialitate, cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui text, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de nepărtinire, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

De asemenea, potrivit art. 72 alin. (7) din C. proc. pen., "În cazul respingerii cererii de strămutare, în aceeași cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleași motive.".

În aceste coordonate normative de principiu, se reține cu prioritate că pe rolul instanței supreme a fost înregistrată, anterior, sub nr. de dosar x/2025, o cerere de strămutare formulată de petentul A. în aceeași cauză.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că, prin cererea inițială de strămutare, petentul a invocat, în esență, ca temeiuri de fapt ale acesteia, împrejurarea că soluționarea cauzei a cărei strămutare se solicită nu s-ar putea realiza în mod imparțial și obiectiv din cauza influenței pe care o pot exercita judecătorul fondului (dosar nr. x/2012), domnul judecător C., în prezent vicepreședinte al Curții de Apel Iași și fost președinte al secției penale, și judecătorii care au soluționat apelul în dosarul nr. x/2012, și care își desfășoară activitatea în cadrul secției penale și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Iași, respectiv domnul judecător D. și doamna judecător E..

Se reține că prin sentința nr. 154 din 02 aprilie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Înalta Curte, secția penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

În consecință, raportat la aceste argumente, Înalta Curte reține incidența dispozițiilor art. 72 alin. (7) din C. proc. pen., potrivit cărora, în cazul respingerii cererii de strămutare, nu mai poate fi formulată, în aceeași cauză, o nouă cerere întemeiată pe aceleași motive.

Se constată că, în cuprinsul cererii de strămutare ce face obiectul prezentei cauze, petentul a invocat, ca temeiuri de fapt noi față de cererea de strămutare formulată anterior, următoarele împrejurări: domnul judecător B. a participat la soluționarea cererii de anulare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 19.12.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2023; doamna judecător F. a făcut parte din completul care a soluționat cererea sa de reexaminare a amenzii judiciare, deși în dosarul nr. x/2024 a solicitat inclusiv nulitatea actelor îndeplinite de către respectivul magistrat; doamna judecător G. a soluționat în trecut mai multe cereri care îl privesc.

Înalta Curte reține că temeiurile de fapt invocate în cuprinsul cererii de strămutare de față vizează existența unor pretinse situații de incompatibilitate care afectează aparența de imparțialitate, petentul criticând în fapt modalitatea de soluționare a cererii de reexaminare a amenzii judiciare aplicate prin încheierea din 19.12.2024, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2023, precum și soluțiile pronunțate în alte cauze care îl priveau și care nu i-au fost favorabile acestuia.

Or, în primul rând, se reține că argumentele prezentate vizează în mod evident o pretinsă conduită a membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea contestației în anulare/cererii de reexaminare a amenzii judiciare formulate de petent, nicidecum întreg corpul magistraților din cadrul Curții de Apel Iași.

De altfel, o parte a susținerilor petentului au fost analizate urmare a cererilor de recuzare formulate de acesta, iar reiterarea suspiciunilor petentului cu privire la o pretinsă lipsă de imparțialitate a judecătorilor pe calea unei cereri de strămutare constituie în fapt o cale de atac deghizată împotriva încheierilor prin care au fost respinse cererile de recuzare și nu poate fundamenta strămutarea pricinii, aceste soluții neputând fi cenzurate în actuala procedură nici măcar în mod indirect.

Se mai reține că simpla împrejurare că doamna judecător G. a mai judecat și alte cauze care îl priveau pe petent, iar soluțiile pronunțate nu i-au fost favorabile acestuia, nu este de natură să afecteze nici măcar la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul Curții de Apel Iași, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

Tocmai de aceea, în cazul în care se creează premisele unei incompatibilități, legiuitorul a prevăzut alte remedii procesuale, părțile având dreptul de a formula cerere de recuzare de îndată ce au aflat despre existența cazului de incompatibilitate.

Se reține că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina)

Cu alte cuvinte, pentru a determina existența, într-un anumit caz, a unui motiv întemeiat cu privire la lipsa de imparțialitate a unei instanțe, punctul de vedere al celui care se îndoiește de imparțialitate trebuie luat în considerare, dar acesta nu joacă un rol decisiv, factorul determinant constând în a ști dacă putem considera această teamă ca fiind justificată în mod obiectiv (cauza Ferrantelli si Santangelo contra Italiei).

Or, analizând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri de fapt ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că acestea nu pot constitui elemente obiective care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței.

Așadar, dincolo de lipsa de consistență a argumentelor privind pretinsa lipsă de corectitudine a judecătorilor Curții de Apel Iași, nemulțumirile referitoare la eventualul mod de soluționare a cauzei, fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, nu pot conduce la strămutarea acesteia.

În concret, faptele și împrejurările asupra cărora este chemată să se pronunțe instanța sesizată cu cererea de strămutare a judecării cauzei țin de asigurarea condițiilor privind desfășurarea normală a procesului penal, condiție ce vizează și interesează toate părțile din proces, independent de calitatea lor procesuală.

Ca urmare, nemulțumirile exprimate de petent cu privire la modalitatea de soluționare a cauzei penale nr. 2453/89/2023 constituie expresia poziției lui față de soluțiile astfel dispuse în dosar, care poate fi valorificată, în limitele prevăzute de legiuitor, în mod corespunzător în cadrul căii extraordinare de atac ce face obiectul dosarului a cărui strămutare se solicită, iar nu un temei obiectiv pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței învestite cu soluționarea contestației în anulare.

În consecință, împrejurările invocate de petent nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Iași.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Iași, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Pe cale de consecință, în contextul informațiilor transmise conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să susțină în mod obiectiv afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă pe petent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2025.