ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 453/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 453/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 04 noiembrie 2025
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată, petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Iași, la o instanță egală în grad pe motivul existenței suspiciunii rezonabile că imparțialitatea judecătorilor este afectată datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților.
Petentul a făcut trimitere la presupusa influență pe care o poate exercita domnul judecător B., în prezent vicepreședinte al Curții de Apel Iași și fost președinte al secției penale, judecător care a pronunțat sentința penală în dosarul nr. x/2012 al Tribunalului Vaslui, dosar în care petentul a avut calitatea de inculpat.
De asemenea, petentul a susținut că un motiv ce arată în mod cert faptul că în circumscripția Curții de Apel Iași nu va avea parte de o judecată imparțială și legală îl constituie și faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2024, prin încheierea din data de 02.10.2024, a dispus strămutarea judecării cauzei nr. 609/99/2023 de la Tribunalul Iași la Tribunalul Suceava, dosar în care pârâți sunt magistrați din cadrul Curții de Apel Iași. Așadar, o instanță a statuat că în cadrul Curții de Apel Iași nu va avea parte de un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât soția domnului judecător B., doamna procuror C., este procuror șef al D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași, astfel că influența acestei familii în rândul magistraților este foarte ridicată.
Prin informațiile transmise, Curtea de Apel Iași a arătat, în esență, că, în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.
Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."
Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.
Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).
Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Feyvs Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).
Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Iași, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2025, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în faptul că unul dintre judecătorii care a soluționat cauza în care petentul a fost condamnat anterior ocupă la acest moment funcția de vicepreședinte al Curții de Apel Iași, iar soția acestuia este procuror șef al D.N.A. - Serviciul Teritorial Iași, astfel că influența acestei familii în rândul magistraților este foarte ridicată, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivității instanței.
Raportat la conținutul lor concret, dar și la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informații transmis de Curtea de Apel Iași, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuție bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței învestită cu soluționarea cauzei petentului.
Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Iași, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.
Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.
Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.
În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că, în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.
Ca urmare, simpla părere sau supoziție a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.
În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.
Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că judecătorii Curții de Apel Iași nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.
Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2025 al Curții de Apel Iași.
Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 noiembrie 2025.