ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 176/2025

Ședința publică din data de 15 aprilie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei nr. 2855/109/2024 la o curte de apel învecinată, apreciind că în cauză există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și a calității părților din dosar.

A considerat petentul că suspiciunile lipsei de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Pitești sunt întemeiate pe mai multe elemente, care se subsumează atât noțiunii de împrejurări ale cauzei, fiind ușor identificabile elemente de fapt care pot influența decizia instanței, cât și calității părților, persoana vătămată fiind polițist în cadrul Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Pitești.

În opinia petentului, suspiciunile de imparțialitate care justifică strămutarea cauzei sunt generate, în esență, de împrejurările concrete ale cauzei, în care un polițist a fost "târât cu mașina de către un șofer pe care a vrut să îl testeze pentru droguri", fapt care a atras atenția presei, detaliile cu privire la incident fiind difuzate atât pe canale de televiziune, cât și în presa națională și locală, generând astfel un puternic impact în rândul societății și implicit al comunității locale.

Având în vedere amploarea răspândirii în media și online a incidentului și modalitatea în care agențiile de știri s-au raportat la acesta încă de la debutul procesului penal, au generat în societate ideea vinovăției acestuia de săvârșirea unor infracțiuni grave încă de la debutul urmăririi penale, aspect care contravine prezumției de nevinovăție de care o persoană beneficiază până se pronunță o hotărâre definitivă.

În opinia patentului, acest demers jurnalistic a avut ca efect generarea unui interes crescut al societății față de desfășurarea procesului penal, respectiv urmărirea parcursului acestuia până la momentul soluționării definitive, împrejurare de natură să creeze o presiune asupra judecătorilor de la instanțele situate pe raza județului Argeș și astfel să influențeze deciziile date de magistrați cu privire la inculpat, având în vedere existența anumitor așteptări din partea societății.

A mai arătat că intensa mediatizare a cazului a produs reacții puternice în rândul societății, care în mod evident, inevitabil, se repercutează asupra completurilor de judecată și se resimt ca o presiune în sensul de a da o hotărâre exemplară din punct de vedere al sancțiunii, în scopul de a răspunde în mod corespunzător așteptărilor membrilor societății civile (context în care caracterul exemplar ai sancțiunii penale depășește, prin intensitate, scopul pedepsei).

Cu titlu exemplificativ, petentul a indicat articole din mass-media și B. cu privire ln incident, apreciind că soluția este influențată atât de campania mediatică referitoare la infracțiuni de aceeași natură, cât și de mediatizarea evenimentului din data de 10.03.2024, dată fiind calitatea persoanei vătămate, care este polițist cu o anumită vechime în cadrul IPJ Argeș - Serviciul Rutier Pitești, acesta fiind ridicat la rangul de erou de către colegi și societatea civilă (postare B. "Sindicalul Europol" și comentariile atașate acesteia).

În concluzie, petentul a considerat că instanța de judecată învestită cu soluționarea apelului nu prezintă suficiente garanții de nepărtinire, iar inculpatul, prin soluționarea cauzei de către Curtea de Apel Pitești, nu va beneficia de o judecată obiectivă și imparțială, care să reflecte măsuri dispuse în echitate.

La data de 02 aprilie 2025, Curtea de Apel Pitești a transmis la dosar informațiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esență, că judecata poate avea loc în condiții optime, fără a se aduce atingere în vreun mod obiectivitătii și imparțialității completului învestit cu soluționarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (C.). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, constând în modalitatea în care a fost săvârșită fapta pentru care este judecat petentul, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivității instanței.

În ceea ce privește calitatea persoanei vătămate, aceea de polițist în cadrul Poliției Municipiului Câmpulung - Inspectoratul de Poliție al Județului Argeș, se constată că aceasta nu poate constitui temei pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești și nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.

Raportat la conținutul lor concret, dar și la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informații transmis de Curtea de Apel Pitești, Înalta Curte constată că aspectele invocate de către petent nu aduc în discuție bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței învestită cu soluționarea cauzei sale.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Pitești, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

În ceea ce privește pretinsa mediatizare a cauzei, se reține că argumentele invocate de petentul A. nu pun în evidență mediatizarea locală excesivă, respectiv o acțiune mediatică zonală concertată împotriva acestuia, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea în apel a cauzei, câtă vreme articolele de presă vizează preponderent trimiterea în judecată a petentului și modalitatea de desfășurare a faptelor, fără a fi aduse în discuție aspecte referitoare la cercetarea judecătorească a acestuia în faza de apel.

De altfel, acestea nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraților Curții de Apel Pitești, întrucât publicarea, în cotidiane locale sau în mediul on-line, ori la nivel național, în stadiile procesuale anterioare (urmărire penală, fond) a unor articole vizând modalitatea de desfășurare a faptelor la un interval considerabil de timp în cuprinsul cărora se fac anumite comentarii referitoare la persoana petentului, nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii învestiți în prezent cu judecarea cauzei în apel nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea acesteia.

Distinct de această situație, Înalta Curte notează că este rolul și dreptul mass-mediei de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare a justiției, inclusiv asupra cauzelor înainte, în timpul și după judecată, fără a încălca prezumția de nevinovăție.

Astfel, chiar dacă există o tendință generală din partea mass-media de a acorda o atenție mai mare problemelor juridice, mai ales în domeniul dreptului penal, judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească rolul în mod liber, fără a se lăsa influențați de opinia publică exprimată în mass-media.

Prin urmare, se constată că nu s-a desfășurat o campanie de presă agresivă la adresa petentului de natură să creeze o ambianță procesuală neprielnică judecării obiective a cauzei în apel.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Pitești, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului A., simpla susținere că judecătorii Curții de Apel Pitești nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15 aprilie 2025.