ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 248/2025

Ședința publică din data de 29 mai 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție sub nr. x/2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 și următoarele C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, având ca obiect apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DITCOT - Serviciul Teritorial Pitești și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 62 din data de 11 februarie 2025, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr. x/2024

În motivarea cererii de strămutare, petentul A. a susținut, în esență, că există motive de bănuială legitimă și suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității petentului, din perspectiva notorietății conferite de mass media locală.

Astfel, a arătat că toți magistrații secției penale a Curții de Apel Pitești au exercitat activitatea de judecător de drepturi și libertăți ori de cameră preliminară, dispunând menținerea măsurii arestului preventiv începând din luna aprilie 2024 și până în prezent.

A mai arătat că în presa locală a fost amplu și negativ mediatizată persoana petentului datorită legăturilor sale personale cu anumite "vedete" din fotbal, numeroasele articole de presă putând constitui o presiune asupra magistraților din Pitești.

Pe parcursul judecării contestațiilor formulate împotriva măsurii arestului preventiv, raportat la încheierile emise, a apreciat că nu a avut parte de o judecată dreaptă, motivările menținerii stării de arest date de către toți cei zece judecători ai secției penale din cadrul Curții de Apel Pitești pentru o perioadă atât de mare fiind stereotipe, argumentate doar pe gravitatea faptei și a pericolului social generic.

A susținut că magistrații învestiți cu judecarea apelului declarat de inculpat, pe parcursul judecării cauzei în fond, au examinat și s-au pronunțat pe mai multe verificări de măsuri preventive, iar în cadrul unei astfel de verificări s-a invocat de către apărare lipsa dosarului cauzei, în sensul lipsei cd-urilor care conțineau înregistrările ambientale efectuate în cauză, context în care s-a solicitat acordarea unui termen și atașarea cd-urilor respective, legat de faptul că motivele contestației împotriva menținerii măsurii arestului preventiv vizau aspecte care nu puteau fi verificate decât în urma audierii acestor cd-uri, însă, în mod nefiresc, solicitarea apărării a fost respinsă. Pentru acest motiv, considerând că i-a fost încălcat în mod grav dreptul la apărare și la un proces echitabil, inculpatul a formulat plângere împotriva celor două doamne judecător la Avocatul Poporului, situație care, în opinia sa, duce la o stare de tensiune între membrii completului și inculpat.

Un alt argument pentru care apelantul-inculpat a apreciat că la nivelul Curții de Apel Pitești nu poate avea parte de o judecată dreaptă îl constituie și faptul că există la DNA - ST Pitești o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva ofițerilor BCCO care au instrumentat cauza și, de asemenea, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DI1COT - Structura Centrală o plângere penală pentru inducerea în eroare a organelor judiciare și trafic de droguri împotriva colaboratorului cu identitate atribuită în dosarul nr. x/2024, în fiind începută urmărirea penală in personam.

Totodată, petentul a făcut referire la încheierea de ședință din data de 31.03.2025, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul x/2024, în cuprinsul căreia instanța de judecată și-a exprimat fără echivoc opinia, în sensul că se face vinovat de comiterea infracțiunii de care este acuzat, apreciind, fără temei, faptul că nu s-au administrat probe care să anuleze acuzația parchetului.

Petentul a apreciat că aspectele invocate i-au creat convingerea că nu are parte de o judecată imparțială a cauzei sale, că instanța ar fi lipsită de obiectivitate, chiar dacă nu există fapte concrete ale judecătorilor instanței de natură a crea dubii cu privire la profesionalismul și imparțialitatea acestora.

Potrivit art. 73 din C. proc. pen., au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Pitești, informații care au fost transmise înaintea termenului de judecată din data de 29.05.2025.

În referatul cu informații transmis, au fost prezentate date despre cauza a cărei strămutare se solicită, obiectul acesteia, stadiul procesual, precizându-se, totodată, că la Curtea de Apel Pitești judecata poatea avea loc în condiții optime.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată, în considerarea următoarelor argumente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, Înalta Curte constată că afirmațiile petenților nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței. Împrejurările învederate nu generează, în mod automat și prin ele însele, o suspiciune de lipsă de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Cluj, toate acestea fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității acestora.

Or, în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmațiile petenților, simpla susținere a acestora, inerent subiectivă, de altfel, că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

În ceea ce privește motivele invocate de petentul A., respectiv acelea că aproape toți judecătorii din cadrul Curții de Apel Pitești au fost implicați în analizarea legalității și temeiniciei măsurilor preventive, pe care le-au și menținut timp de peste 12 luni, iar în considerentele încheierii din 31.03.2025, instanța de judecată și-a exprimat opinia, în sensul că inculpatul A. s-ar face vinovat de comiterea infracțiunii de care este acuzat, apreciind că nu s-au administrat probe care să anuleze acuzația parchetului, Înalta Curte constată că aceste motive nu sunt de natură a conduce la concluzia afectării imparțialității tutor judecătorilor instanței.

Înalta Curte reține că judecătorii care s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive în timpul urmăririi penale, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, sunt incompatibili de a participa la judecarea cauzei în apel, iar în ceea ce privește judecătorii care s-au pronunțat cu privire la măsurile preventive în timpul procedurii de cameră preliminară sau a judecății fondului cauzei, legiuitorul nu a instituit o stare de incompatibilitate obiectivă în care s-ar afla aceștia.

În ceea ce privește cele reținute de instanță în considerentele încheierii din data de 31.03.2025, se constată că, la momentul verificării legalității și temeiniciei arestării preventive, se analizează doar existența unor probe, în accepțiunea dată de prevederile art. 97 alin. (1) C. proc. pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acuzatul a comis o infracțiune, iar nu probele de vinovăție care ar putea fundamenta o soluție de condamnare sau elementele constitutive ale infracțiunilor ce fac obiectul judecății. Ca atare, o asemenea procedură nu este incompatibilă cu respectarea prezumției de nevinovăție, întrucât instanța nu se pronunță asupra vinovăției inculpatului.

În ceea ce privește celelalte motive invocate de petent, precum existența unor motivări pe care acesta le consideră stereotipe, modalitatea de desfășurare a cercetării judecătorești în faza apelului, formularea unor sesizări împotriva membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei în apel, sesizări care au fost formulate ulterior înregistrării dosarului în apel, sau existența unor plângeri penale care au fost formulate împotriva ofițerilor BCCO și a colaboratorului autorizat în cauză, Înalta Curte constată că nici acestea nu reprezintă aspecte apte să pună la îndoială imparțialitatea magistraților Curții de Apel Pitești, în lipsa oricăror alte elemente de natură obiectivă care să conducă la o astfel de concluzie.

Așadar, susținerile petentului nu sunt apte de plano să afecteze nici măcar la nivel de aparență imparțialitatea întregului corp al magistraților din cadrul Curții de Apel Pitești, în condițiile în care, în virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și de împrejurările cauzei.

Înalta Curte reține că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).

Așadar, contrar susținerilor petentului, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești.

În ceea ce privește mediatizarea persoanei petentului și a cauzei, se constată că articolele invocate de acesta nu pun în evidență o mediatizare excesivă, respectiv o acțiune mediatică concertată, de natură a crea presiune asupra magistraților învestiți cu judecarea cauzei.

De altfel, acestea nu aduc în discuție, în mod real, aspecte în raport de care să se poată aprecia că ar fi de natură să afecteze obiectivitatea magistraților Curții de Apel Pitești, astfel că publicarea acestor articole nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii învestiți în prezent cu judecarea apelului nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea acesteia.

Înalta Curte reține că mass media are rolul și dreptul de a strânge și transmite informații către public și de a comenta asupra modului de administrare a justiției, inclusiv asupra cauzelor penale, fără a încălca prezumția de nevinovăție, însă judecătorii, în virtutea specificului funcției deținute, trebuie să își îndeplinească atribuțiile profesionale cu obiectivitate, fără a se lăsa influențați de opinia exprimată în mass-media.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să fundamenteze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., aflându-se în culpă procesuală, petenții vor fi obligați la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 mai 2025.