ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 498/2024

Ședința publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 13 septembrie 2024, prin avocat A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 27 septembrie 2024, sub nr. x/2024, petenta B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și, de asemenea, că există și pericol de tulburare a ordinii publice.

În argumentare, făcând o amplă prezentare a acuzațiilor aduse petentei în cauza de strămutat și a soluției dispuse față de aceasta la judecata în fond, apărarea a susținut, în esență, că, un prim aspect care fundamentează suspiciunile invocate îl reprezintă mediatizarea excesivă a cauzei, astfel cum rezultă din articole atașate cererii de strămutare, care prezintă stadiul dosarului în care este cercetată petenta și care se răsfrâng asupra obiectivitătii și imparțialității actului de justiție.

De altfel, un argument în același sens îl reprezintă și modalitatea în care a fost soluționată cauza la Tribunalul Argeș, procesul derulându-se foarte repede, la termene de judecată scurte și în condițiile respingerii probelor solicitate în apărare.

Mai mult, la fiecare termen de judecată, în sala de ședință a fost prezent un reprezentant mass-media. În plus, articolele apărute în presă au fost în defavoarea petentei, aceasta și familia ei fiind denigrate. Practic, acestea au dus la distrugerea familiei petentei, mama acesteia fiind diagnosticată cu cancer, în fază terminală. Aceleași articole de presă au conturat și faptele pentru care a fost condamnată și care urmează a fi avute în vedere și în faza apelului.

Relevante în acest sens sunt următoarele pasaje din motivarea primei instanțe:

"În cursul lunii în noiembrie 2012, inculpații B., C., D. și S.C. E. S.R.L. au constituit un grup infracțional organizat, în scopul delapidării cu consecințe deosebit de grave a Spitalului Județean de Urgență Pitești. Relațiile infracționale dintre membrii grupului au fost plasate pe același palier, fără ca vreunul din inculpați să-și asume statutul de lider al grupării. În cadrul grupului infracțional organizat, inculpata B. a avut rolul de a întocmi ordine de plată pe care a menționat denumirile unor furnizori reali ai Spitalului, fără ca codurile IBAN ale contului deschis la Trezorerie și de înregistrare fiscală înscrise pe ordinele în discuție să aparțină acestor furnizori reali, ci aparțineau S.C. E. S.R.L., și de a determina pe angajații Spitalului cu drept de semnătură la Trezorerie să semneze fără vinovăție aceste ordine de plată. Inculpații C. și S.C. E. S.R.L. au avut rolul de a pune la dispoziția inculpatei contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L. în care urma să fie transferate sumele de bani delapidate. În ceea ce privește contribuția inculpaților C. și S.C. E. S.R.L., prin acuzația formulată, Parchetul nu se referă la faptul că acești inculpați i-ar fi comunicat inculpatei codul IBAN al contului deschis la trezorerie al S.C. E. S.R.L., ci i-au acordat permisiunea să îl folosească în scopul efectuării viramentelor nejustificate. Inculpații C. și D. au avut rolul de a vira sumele de bani din contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L. în conturile acestei societăți deschise la F. și la G.- primul inculpat, și de a le retrage sau vira în alte conturi bancare ori redirecționa spre alte persoane -ambii inculpați. Grupul infracțional organizat a funcționat până la sfârșitul lunii martie 2017, când a fost descoperită activitatea infracțională a inculpatei de către organele de conducere ale Spitalului. Instanța constată că din probele administrate în cauză nu reiese data exactă a constituirii grupului infracțional organizat, însă față de data întocmirii primului din cele 69 de OP-uri obiect al cauzei, se impune pentru acuratețe reținerea datei de 26.11.2012. Totodată, din probele aflate la dosar nu reiese momentul exact la care inculpații C. și S.C. E. S.R.L. i-au pus inculpatei la dispoziție contul deschis la Trezorerie al S.C. E. S.R.L., însă față de data întocmirii primului din cele 69 de OP-uri obiect al cauzei, se impune pentru acuratețe reținerea datei de 26.11.2012. Faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 367 C. pen. - Constituirea unui grup infracțional organizat, care prevede următoarele: (1) Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Când infracțiunea care intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată de lege cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. (4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2), dacă denunță autorităților grupul infracțional organizat, înainte ca acesta să fi fost descoperit și să se fi început săvârșirea vreuneia dintre infracțiunile care intră în scopul grupului. (5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute în alin. (1) - (3) înlesnește, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumătate. (6) Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp și pentru a acționa în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni. Elementul material al laturii obiective al acestei infracțiuni îl reprezintă inițierea sau constituirea, respectiv aderarea sau sprijinirea. Prin acțiunea de inițiere se înțelege efectuarea de acte menite să determine și să pregătească construirea grupului, iar prin constituire se înțelege intrarea în grup chiar în momentul constituirii acestuia. Totodată, prin aderarea la grup se înțelege intrarea în grup ca membru al acestuia, iar acțiunea de sprijinire constă în înlesnirea sau ajutorul dat grupului infracțional în tot timpul existenței sale. Instanța apreciază că, pentru a reține existența unui grup infracțional organizat este necesar ca a se constata că, prin consensul mai multor persoane, s-a realizat un nucleu autonom, în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și duce la îndeplinire săvârșirea de infracțiuni. In csizul în care aceste condiții nu sunt îndeplinite, nu poate fi vorba de o pluralitate constituită, ci de o pluralitate ocazională. Modul de operare al celor patru inculpați relevă faptul că toți au avut reprezentarea modului lor concordant de acțiune, a faptului că activitățile lor nu sunt disparate, ci se încadrează într-o activitate ilicită vfnică; astfel, actele de conduită ale inculpaților s-au îmbinat și au condus la realizarea îmbinare a diferitelor acțiuni ale inculpaților sunt de constituire a grupului infracțional organizat. Sunt îndeplinite așadar condițiile legale pentru a caracteriza grupul format din cei patru inculpați ca fiind un grup infracțional organizat. Evident, urmarea imediată s-a produs, respectiv o stare de pericol pentru ordinea și liniștea publică, legătura de cauzalitate rezultând din materialitatea faptei. Inculpații au acționat cu intenție directă, în sensul că au prevăzut rezultatul faptei, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia, ceea ce caracterizează intenția directă - art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.."

Or, este evident că definiția grupului infracțional nu corespunde situației de fapt descrise de instanță. Aceasta nu face nicio referire la relația dintre inculpați, care pur și simplu nu a existat.

Mai departe, instanța a reținut faptul că inculpata B. "i-a determinat cu intenție pe angajații Spitalului care aveau specimen de semnătură în Trezoreria Pitești: H. (în perioada 26.07.2010-11.10.2016), I. (în perioada 26.07.2010-20.09.2017), J. (în perioada 23.08.2010-01.06.2014), K. (în perioada 01.06.2014-20.09.2017), L. (în perioada 23.08.2010 -30.03.2017), M. (în perioada 26.08.2016-30.03.2017), să semneze fără vinovăție cele 69 de ordine de plată, aceștia omițând să verifice, din cauza volumului extrem de ridicat de activitate, corespondența dintre denumirile societăților comerciale mai sus menționate, pe de o parte, și IBAN-ul și CIF-ul, pe de altă parte. Urmare a activității inculpatei, în baza celor 69 de ordine de plată, a fost transferată în mod nejustificat și fără contraprestație, suma totală de 3.988.687,82 de RON din contul deschis la Trezoreria Municipiului Pitești al Spitalului Județean de Urgență Pitești în contul deschis la Trezoreria Municipiului Pitești al S.C. E. S.R.L.. Acțiunile inculpatei realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev. de 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen. corob. cu art. 309 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (69 de acte materiale)".

Altfel spus, fără a descrie acțiunile sau inacțiunile inculpatei, instanța de fond a reținut că aceasta i-a determinat, cu intenție, pe toți cei care aveau drept de specimen de semnătură/de control preventiv, să semneze 69 de ordine de plată, iar aceștia au semnat pentru că aveau un volum mare de muncă.

Or, aceste aspecte dovedesc că soluționarea dosarului s-a făcut cu superficialitate, doar pentru a se răspunde cerințelor societății și presiunii mediatice. Practic, la fiecare termen de judecată în sală era prezent câte un ziarist și de fiecare dată situația cauzei era redată în presă, fără a interesa însă vreun punct de vedere din partea inculpatei.

De altfel, anterior trimiterii în judecată, inculpata a fost arestată preventiv, invocându-se în argumentarea soluției aceeași nevoie de asigurare a stabilității ordinii publice.

În plus, deși, în apel, a fost stabilit un prim termen de judecată la data de 14 octombrie 2024, fără a exista un motiv de urgență, acesta a fost preschimbat la data de 9 septembrie 2024. "Adică, fiind perioada vacanței judecătorești, să nu existe posibilitatea studierii cauzei pentru formularea motivelor de apel."

Pentru argumentele prezentate, apărarea a concluzionat că, datorită împrejurărilor cauzei, în speță nu există garanția imparțialității judecării cauzei în județul Argeș.

În anexa cererii, petenta a depus următoarele articole de presă: Cum a "chiuretat" țepara de la N. și bugetul Spitalului Județean - O., 31 mai - 6 iunie 2017; Dosarul delapidării de 1 milion de euro de la Spitalul județean a ajuns la DNA -Ancheta, mai 2017; Exclusiv. Schema fraudei de la Spitalul Județean: s-au dublat facturi de 900.000 euro și nimeni n-a observant - O., 23-29 august 2017; B. și-a dat demisia de după gratii - O., 25-31 octombrie 2017; Nu mai vrea nimeni șefia Spitalului Județean Argeș - O., 25-31 octombrie 2017; EXCLUSIV. Pedeapsa primită de contabila care a furat un milion de euro de la un spital din România. Cum a acționat autoarea uriașei delapidări. - Adevărul, 2 iunie 2024; Fosta contabilă a Spitalului Județean Argeș și complicii săi, condamnați la închisoare - O., 3 iunie 2024, precum și înscrisuri medicale vizând-o pe numita P..

La data de 8 octombrie 2024, Curtea de Apel Pitești a transmis dovezile de încunoștiințare a părților prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia, după ce a făcut un amplu istoric al cauzei de strămutat, care are ca obiect apelurile formulate, printre altele, de Ministerul Public și inculpata B. împotriva sentinței penale nr. 214 din 31 mai 2024, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2022, prin care inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și participație improprie, sub forma instigării, la săvârșirea infracțiunii de delapidare cu consecințe deosebit de grave, a comunicat, raportat la motivele cererii de strămutare, în esență, că la nivelul secției penale din cadrul Curții de Apel Pitești există condiții optime pentru înfăptuirea dezideratului asigurării bunei desfășurări a procesului penal și respectării dreptului părților la un proces echitabil.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 17 octombrie 2024, apărătorul ales al petentei și reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

****

Analizând cererea formulată de petenta B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei, existând, deopotrivă, și pericolul de tulburare a ordinii publice, Înalta Curte constată că afirmațiile petentei B. nu sunt susținute de elemente obiective, care să releve întrunirea cerințelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, constată că ambele motive invocate în susținerea cererii de strămutare sunt fundamentate, în mod determinant, pe pretinsa mediatizare excesivă a cauzei, aspect care, însă, nu poate pune, în mod real, în discuție, imparțialitatea magistraților Curții de Apel Pitești, în condițiile în care 5 din cele 7 articole atașate de petentă prezentei cereri au apărut în presă într-un interval de timp semnificativ anterior declarării apelului ce formează obiectul cauzei (care a fost înregistrat pe rolul instanței la data de 28 iunie 2024), respectiv, în cursul anului 2017, iar celelalte 2 articole (din 2 și 3 iunie 2024), care au fost publicate imediat după pronunțarea soluției în fond, dar înainte de înregistrarea cauzei în apel, cuprind exclusiv informații referitoare la acuzațiile concrete aduse inculpaților în cauză și pedepsele aplicate acestora, în primă instanță, de Tribunalul Argeș.

Or, chiar făcând abstracție de data publicării articolelor de presă atașate cererii de strămutare, se impune a se constata că, publicarea, în cotidiene locale sau regionale, online sau scriptice, sau pe diverse site-uri de specialitate, a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe lângă informări privind stadiul dosarului și obiectul acuzațiilor aduse persoanelor cercetate, se fac anumite comentarii referitoare la activitatea dedusă judecății și persoana inculpaților, nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii Curții de Apel Pitești nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.

În virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

De altfel, în speță, așa cum s-a arătat, cererea de strămutare este fundamentată, în mod esențial, pe mediatizarea excesivă a dosarului, apărarea susținând că numai ca efect al acesteia asupra obiectivității instanțelor argeșene s-a ajuns la pronunțarea, în primă instanță, a unei soluții de condamnare a petentei pentru niște fapte care, în mod obiectiv, nu s-ar circumscrie infracțiunilor reținute în sarcina acesteia.

Mai susține că, în afara soluției dispuse de Tribunalul Argeș, un argument în plus în acest sens este și modalitatea concretă de judecare a cauzei, în fond, de către această instanță - în condiții de celeritate pretins nejustificată, prin acordarea de termene scurte, la care au participat, de fiecare dată, reprezentanții presei, care, prin articolele publicate, au denigrat-o pe petentă și familia acesteia.

În fine, susține că un alt argument în acest sens îl reprezintă împrejurarea că instanța de apel a preschimbat, în mod pretins nejustificat, termenul inițial fixat în cauză.

Altfel spus, petenta invocă, în concret, maniera pretins discreționară de judecare a cauzei atât de către instanța de fond, decurgând, pe de o parte, din modalitatea concretă de efectuare a cercetării judecătorești - prin acordarea de termene scurte, la care au fost prezenți reprezentanți ai presei, iar pe de altă parte, din însăși soluția de condamnare a petentei, apreciată ca fiind evident netemeinică și nelegală, cât și de către instanța de apel - decurgând din faptul preschimbării primului termen de judecată fixat în cauză, susținând că, întrucât a fost determinată de mediatizarea excesivă a cauzei, conduita instanțelor de fond și apel anterior evocată poate constitui temei pentru strămutarea cauzei la o instanță egală în grad.

Susținerile petentei sunt neîntemeiate.

Procedura pretins nejustificat accelerată de judecare a cauzei în fond și apel, în raport de care petenta a invocat caracterul superficial al cercetării judecătorești și, interdependent, netemeinicia și nelegalitatea soluției de primă instanță, sunt chestiuni ce aduc în discuție, preponderent, aspecte de fond ce nu pot fi evaluate prin prisma criteriilor de imparțialitate și obiectivitate prevăzute de lege, putând fi valorificate exclusiv în căile de atac prevăzute de lege.

În prezenta procedură, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petenți cu privire la imparțialitatea judecătorilor, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului.

Or, în lipsa unor aspecte verificabile vizând așa-zisa afectare a obiectivității judecătorilor, ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate asupra acestora prin maniera de prezentare a cauzei, în elementele sale esențiale, în presa locală și/sau națională, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a majorității judecătorilor, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată.

În consecință, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze sau măcar să ofere indicii vizând existența așa-zisei presiuni mediatice la care ar fi fost supuși judecătorii Curții de Apel Pitești și să susțină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparțialității magistraților învestiți cu soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susținerile petentei se plasează în sfera unor simple aserțiuni, fără susținere factuală.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentei B., simpla susținere că instanța de apel nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Pitești.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2024.