ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 165/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 165/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 09 aprilie 2025
Asupra cauzei penale de față,
În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 28 martie 2025, petentul A., a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, susținând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor aflați în completul C9A al acestei instanțe, precum și a președintelui secției Penale a Curții de Apel Pitești, este afectată
Sub acest aspect, un prim aspect învederat de petent constă în aceea că la primul termen de judecata din 02.12.2024, Curtea de Apel Pitesti i-a solicitat să dea declarație de inculpat fără să beneficieze de apărare calificată, avocatul din oficiu aflând despre însărcinarea primită din partea baroului la momentul strigării cauzei, iar instanța de judecata a omis să consemneze în încheierea de ședință acest aspect, menționându-se doar că s-a acordat termen pentru lipsa de apărare.
Un alt aspect invocat de petent în susținerea cererii de strămutare vizează faptul că, deși, la data de 20.01.2025 a solicitat eliberarea unui certificat de grefă care sa ateste faptul/situația reprezentată de existența sau inexistența unui înscris în dosar, respectiv adresa nr. x/15.05.2018, în original, cu rezoluția prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu-Vâlcea, Curtea de Apel Pitești i-a refuzat această solicitare motivat de faptul că obiectul cererii nu se încadrează în art. 155 din Regulamentul de ordine interioara al instanțelor privind conținutul certificatului de grefă. Astfel, petentul a apreciat că acest refuz al Curții de Apel Pitești, întemeiat pe dispoziții care nu au legătură cu obiectul cererii, atestă părtinirea și reprezintă și o încălcare a legii penale, așa cum rezultă din prevederile art. 543 din C. proc. pen., astfel încât a formulat plângere penală împotriva judecătorilor responsabili cu gestionarea dosarului nr. x/2021
În continuare, petentul a precizat că instanța de apel nu a pus in discuție probele propuse de procuror în susținerea apelului formulat de acesta, precum și faptul că nu i-a fost acordat cuvântul asupra probelor pe care le-a propus prin cele trei cereri de apel formulate în triplă calitate: persoana vătămată, inculpat, parte civilă, aspecte care i-au format convingerea că soluționarea cauzei de către Curtea de Apel Pitești este formală.
Concluzionând, petentul a susținut că părtinirea judecătorilor investiți cu soluționarea apelurilor formulate de acesta, precum și părtinirea președintelui secției penale a Curții de Apel Pitești face imposibilă continuarea soluționării dosarului nr. x/2021 la această instanță.
Cererea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 28 martie 2025 sub nr. x/2025, stabilindu-se termen pentru soluționarea acesteia la data de 09 aprilie 2025.
La data de 02 aprilie 2025, Curtea de Apel Pitești a transmis informațiile prev. de art. 73 alin. (3) din C. proc. pen., în cuprinsul cărora, în esență, a fost prezentat istoricul și obiectul cauzei a cărei strămutare s-a solicitat, fiind indicat completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei, precum și cele dispuse de instanța de apel la termenele de judecată din 27 ianuarie 2025, 3 martie, 2025 și 25 martie 2025.
Totodată, conform art. 74 din C. proc. pen., a fost comunicat și punctul de vedere al Curții de Apel Pitești cu privire la cererea de strămutare, în sensul că nu au fost identificate date sau informații din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea dosarului ori a celorlalți judecători din cadrul acestei instanțe ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților sau că ar exista pericolul de tulburare a ordinii publice, în sensul prevederilor art. 71 din C. proc. pen.
De asemenea, în data de 03 aprilie 2025, numitul B., parte în dosarul a cărui strămutare se solicită, a transmis la dosarul cauzei concluzii scrise, solicitând pe această cale respingerea cererii formulate și obligarea petentului A. la plata onorariului de avocat, precum și a cheltuielilor efectuate cu ocazia deplasării la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată, în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Strămutarea este acel remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, referindu-se la conceptul de imparțialitate, a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată, atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersack contra Belgiei).
Demersul obiectiv a fost explicat de curte în felul următor: ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey contra Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt contra Danemarcei).
Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate, nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2021 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Pitești a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.
Așadar, argumentele petentului constând, în principal, în modalitatea în care judecătorii au instrumentat și soluționat dosarul în care acesta este parte, sub aspectul îngrădirii dreptului la apărare sau modalității de încuviințare și administrare a probelor, se reține că acestea nu pot constitui temei pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Pitești și nu sunt apte a susține eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.
Susținerile petentului evocă, în realitate, îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorilor învestiți cu judecarea apelului, antamând critici referitoare la legalitatea și temeinicia soluțiilor pronunțate cu privire la anumite cereri formulate în cursul soluționării dosarului (de amânare a cauzei, de administrare anumitor probe sau de eliberare a unui certificat de grefă), iar nu aspecte care să genereze suspiciuni veridice și temeinice asupra imparțialității instanței învestite cu soluționarea cauzei a cărei strămutare o solicită.
În acest sens, Înalta Curte arată că modul de instrumentare sau de soluționare a unei cauze nu poate constitui, în lipsa unor alte argumente temeinice și solide, motiv de strămutare a unei cauze și nu pot da naștere unor suspiciuni obiective de parțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe în absența unor dovezi obiective, cu un grad ridicat de certitudine, care să coroboreze susținerile petentului și să fundamenteze temerea că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Pitești s-ar realiza într-un climat marcat de părtinire.
În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că strămutarea nu este o procedură de soluționare în fond a procesului, ci constituie o procedură specială, de stabilire a competenței teritoriale a instanței de judecată, cu scopul asigurării condițiilor unui proces echitabil, în care părțile să dispună de aceleași mijloace de apărare și să aibă posibilitatea să își exercite dreptul la apărare în mod efectiv și eficient (a se vedea Decizia nr. 226 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 31 martie 2006).
Așadar, în procedura strămutării nu pot fi analizate aprecierile petentului privind modalitatea de soluționare a unei cereri formulate în cursul soluționării cauzei, precum și aplicarea unor norme de drept penal sau de drept procesual penal. O interpretare contrară ar transforma instanța care soluționează cererea de strămutare într-o instanță de control judiciar, chestiune inadmisibilă în acest cadru procesual.
În acest context argumentativ, Înalta Curte arată că suspiciunea rezonabilă implică existența anumitor date sau informații privitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură a convinge un observator obiectiv și neutru că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată. Simpla părere sau supoziție, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, fiind imperativ ca aceasta să se bazeze pe fapte sau împrejurări care să permită conturarea unui grad de probabilitate cuantificabil, acela de a convinge un observator obiectiv și neutru că imparțialitatea judecătorului este lezată.
Or, atâta timp cât nu au fost invocate și nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparțialității tuturor magistraților Curții de Apel Pitești, împrejurările învederate de petent, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii și susținute cu prilejul dezbaterilor, nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.
De asemenea, Înalta Curte arată că suspiciunea rezonabilă de lipsă de obiectivitate trebuie să existe, în raport, cu toți judecătorii instanței judecătorești pe rolul căreia se află o anume cauza penală și nu doar în relație cu unul sau unii dintre aceștia, în această din urmă situație fiind incidente instituțiile abținerii și recuzării, demersuri, de altfel, folosite de petent în cursul soluționării dosarului nr. x/2021, care însă au fost respinse.
Motivele temeinice care ar justifica strămutarea unei cauze sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini, comportamente, calități ale părților care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile prev. de art. 64 și urm. din C. proc. pen., dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.
Sub aspectul calității parților din dosarul a cărui strămutare se solicită, aspect susținut, în subsidiar de petent, în raport cu persoana numitului B., Înalta Curte arată faptul că magistrații care formează completul de judecată examinează justețea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul fiecărei cauze, evaluate individual, având obligația de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speței și fără părtinire, indiferent de calitatea părților sau a altor persoane care participă la procedurile judiciare.
De altfel, în mod special, în cauzele penale, implicarea unor părți care dețineau ori dețin anumite funcții și, în mod implicit, o anumită notorietate, este frecventă tocmai în considerarea particularităților subiectului activ al unora dintre infracțiunile ce pot face obiectul judecății, astfel încât nu se poate prezuma că simpla calitate a unei persoane participante la procedură ar fi suficientă pentru a da naștere unor prejudecăți în rândul magistraților.
De aceea, în lipsa unui minimum de date obiective care să susțină o atare temere cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei, simpla invocare a unui element extraneu conduitei acestora, precum calitatea unei părți, nu poate constitui un indiciu care să susțină o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea lor.
Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să fundamenteze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.
Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu privire la cererea numitului B., parte în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, de obligare a petentului A. la plata cheltuielilor judiciare constând în onorariul avocatului ales și contravaloarea transportului de la domiciliu la sediul instanței, Înalta Curte constată că intimatul a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor efectuate, depunând la dosar, la termenul din 09 aprilie 2025, înainte de închiderea dezbaterilor, împuternicirea avocațială, chitanța de plată a onorariului avocatului ales (nr. x/09.04.2025) precum și dovada cheltuielilor de transport (bon fiscal nr. x/08.04.2025).
În baza art. 276 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 451 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că suma de 5000 RON este vădit disproporționată, având în vedere obiectul prezentei cauzei, gradul de complexitate redus, activitatea depusă de avocat, context în care:
În temeiul art. 276 alin. (6) din C. proc. pen. cu referire la art. 452 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite, în parte, cererea privind acordarea cheltuielilor judiciare și îl va obliga pe petent la plata sumei de 1275,97 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 1000 RON reprezentând onorariu avocat și 275,97 RON cheltuieli de transport conform bonului de motorină, către numitul B., parte în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă petentul la plata sumei de 1275,97 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare din care suma de 1000 RON reprezentând onorariu avocat și 275,97 RON cheltuieli de transport conform bonului de motorină, către numitul B., parte în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 aprilie 2025.