ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 martie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 146 din data de 27 septembrie 2022 pronunțată de Judecătoria Pătârlagele, în baza art. 396 alin. (1), (2) rap.la art. 336 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 an și o lună închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea sub influența alcoolului, faptă prev. de art. 336 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, prin sentința penală nr. 76 din 27.06.2019, pronunțată de Judecatoria Pătarlagele în x/2017, rămasă definitivă prin neapelare la data de 15.07.2019.

În baza art. 96 alin. (5) și art. 43 alin. (1) din C. pen., pedeapsa stabilită pentru infracțiunea ce face obiectul prezentei cauzei de 1 an și o lună închisoare s-a adăugat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința amintită, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 2 ani si 7 luni închisoare, în regim de detenție.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap la disp. art. 66 alin. (1) C. pen. s-a dispus aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la lit. a), b) C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen. rap disp. art. 65 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., a căror exercitare este interzisă ca pedeapsă complementară aplicată inculpatului și care se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată, conform art. 65 alin. (3) C. pen.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 146 din data de 27 septembrie 2022 pronunțate de Judecătoria Pătârlagele.

Împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 29 ianuarie 2025.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 18 februarie 2025, când s-a stabilit termen la data de 18 martie 2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație, prin prisma dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 437 alin. (1) lit. a), b) c) teza a II-a și d) C. proc. pen.

Astfel, în cuprinsul cererii sunt menționate numele și prenumele inculpatului (A.), hotărârea care se atacă (decizia penală nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie), motivarea recursului în casație și semnătura apărătorului ales al inculpatului.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen.:

"hotărârea cuprinde motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei sau există o contradicție între considerente și dispozitivul hotărârii."

Aspectele criticate de recurentul inculpat și considerate contradictorii vizează următoarele chestiuni:

- inculpatul se afla într-o benzinărie atunci când a consumat sticla de votcă ce a adus-o de la domiciliul său;

- diferența dintre rezultatele de alcoolemie, de la momentul recoltării probelor biologice, respectiv 2,12 mg/l alcool pur în sânge, față de 0,80 g/l alcool pur în aerul expirat;

- organele de cercetare penală nu au făcut dovada că respectiva cantitate de alcool i-a influențat capacitatea de a conduce, fiind necesară efectuarea unei expertize;

- inculpatul a consumat țuică de casă ce avea cel puțin 60% și nu votcă sau palincă, astfel cum au reținut organele de cercetare penală;

- toți martorii au declarat că nu a băut alcool înainte de a pleca de acasă și de a se urca la volanul mașinii sale.

Examinând cererea de recurs în casație formulată recurentul-inculpat A., prin prisma dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și alin. (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând, în acest cadru, la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, constată că decizia penală nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie face parte din categoria hotărârilor ce pot fi atacate cu recurs în casație, însă cererea de recurs în casație formulată de recurentul-inculpat A. nu a fost depusă în termen.

Potrivit art. 435 C. proc. pen., termenul de declarare a căii de atac a recursului în casație este de 30 de zile și se calculează conform regulii stabilite în art. 269 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen. privind calculul termenelor procedurale pe zile, fiind aplicabile si prevederile art. 269 alin. (4) privind situațiile când ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare și cele art. 270 alin. (1) și alin. (2) referitoare la actele considerate ca făcute în termen; momentul inițial al termenului este data comunicării deciziei instanței de apel, indiferent de titularul căii de atac.

Analizând actele dosarului, prin aplicarea considerațiilor legislative anterior expuse, Înalta Curte constată că decizia penală atacată a fost comunicată inculpatului la data de 16.02.2023, termenul de declarare a recursului în casație s-a împlinit la data de 14.03.2023, iar inculpatul a formulat cererea de recurs în casație la data de 29.01.2025, cu depășirea unui termen de aproximativ 2 ani.

Conform art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Deopotrivă, reține Înalta Curte că cererea de recurs în casație formulată nu îndeplinește condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., referitoare la indicarea cazului de recurs în casație. Deși, prin cererea de recurs formulată, recurentul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., dispozițiile acestui text de lege au fost abrogate prin art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013.

Mai mult, criticile formulate de către recurentul inculpat nu pot fi încadrate în niciunul dintre cazurile de casație expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere că acestea vizează în esență existența în cuprinsul hotărârii atacate a unor aspecte contradictorii vizând situația de fapt valorificată de instanțele de fond.

Așadar, prin criticile aduse deciziei atacate, în realitate, nu se invocă nelegalitatea hotărârii, ci se solicită reanalizarea situației de fapt și reevaluarea materialului probator cu consecința stabilirii unei alte situații de fapt decât cea avută în vedere de instanța de apel cu titlu definitiv pe baza ansamblului probator administrat și care să conducă la o soluție favorabilă inculpatului, motive ce nu pot fi circumscrise cazurilor de casare expres și limitativ prevăzute de dispozițiile legale în materie, respectiv art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

Aspectele învederate de recurentul inculpat nu vizează raportarea situației de fapt reținută la condițiile de tipicitate subsumate normei de incriminare ce sancționează penal fapta de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 436 C. pen., ci reprezintă o veritabilă solicitare de reinterpretare și valorificare a probatoriului administrat în sensul celor invocate.

Or, se reține că starea de fapt reținută în cauză, concordanța acesteia cu probele administrate, modul de apreciere al probatoriului și vinovăția inculpatului nu mai pot fi analizate de către instanța de recurs în casație, acestea fiind stabilite cu titlu definitiv de instanța de apel.

Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă cererea de recurs în casație formulată de recurenta parte civilă A. împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge ca inadmisibilă cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 179 din data de 09 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, sectia Penală și pentru Cauze de Minori și de Familie.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 martie 2025.