ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 124/2025

Ședința publică din data de 19 martie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 26 februarie 2025, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, susținând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor de la această instanță este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În cuprinsul cererii, petentul a făcut o prezentare a rechizitoriului prin care a fost dispusă trimiterea sa în judecată, soluțiile pronunțate de prima instanță, instanța de apel, precum și soluția pronunțată în contestația în anulare ce a format obiectul dosarului nr. x/2023 A precizat că obiectul cauzei a cărei strămutare o solicită reprezintă o nouă contestație în anulare.

În susținerea solicitării de strămutare petentul a învederat că, la data de 18 aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a respins prima contestația în anulare formulată în temeiul art. 426 lit. b) C. proc. pen.. În cadrul acelei contestații în anulare a invocat faptul că, în cazul infracțiunii unice de luare de mită, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, termenul de prescripție se calculează de la data comiterii primei modalități alternative, solicitând instanței să sesizeze Înalta Curte - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală cu această problemă de drept, cerere respinsă de instanță, în opinia petentului, în mod arbitrar, având în vedere că, o cerere similară a fost formulată în fața Curții de Apel București, care a sesizat instanța supremă.

Ulterior, în data de 20.01.2025 a fost admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justitie și s-a stabilit că:

"În interpretarea și aplicarea urmară a art. 174 și a art. 175 alin. (2) din C. pen., prin data săvârșirii infracțiunii și, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripție a răspunderii penale în cazul infracțiunilor unice prevăzute de art. 289-292 din C. pen., în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalități normative ale elementului material, termenul de prescripție se calculează de la data comiterii primei modalități alternative, indiferent de realizarea subsecventă, ulterioară, a mai multor modalități alterative din conținutul infracțiunii și indiferent de intervalul de timp care se interpune între data săvârșirii primei modalități alterative și comiterea unei alte modalități alterative ori între actele care compun acțiunea caracteristică uneia din modalitățile normative de săvârșire a faptei, respectiv data comiterii primului act dintr-o succesiune de acte corespunzătoare unei singure modalități normative".

După adoptarea acestei soluții de unificare a practicii judiciare, în prezent, Curtea de Apel Cluj trebuie să se pronunțe asupra noii contestații în anulare, în cauza a cărei strămutare o solicită, petentul considerând că instanța a interpretat greșit dispozițiile legale și în mod vădit împotriva sa, când a soluționat prima contestație în anulare.

Susține petentul că, în mod evident, judecătorii Curții de Apel Cluj nu vor putea judeca într-un mod imparțial această nouă contestație în anulare, deoarece va exista o solidaritate colegială între judecătorii secției penale a Curții de Apel Cluj, care au aplicat greșit dispozițiile legale și la momentul judecării apelului, dar și la momentul soluționării primei contestații în anulare. Cu alte cuvinte, a considerat că, judecătorii secției penale a Curții de Apel Cluj nu vor putea fi imparțiali și nu vor putea constata că anterior patru colegi magistrați cu care intră periodic în completuri colegiale au dat soluții greșite, cu consecința menținerii unei pedepse nelegale de 5 ani închisoare.

Petentul A. a mai învederat că, parțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj a fost constatată la cel mai înalt nivel, cazul său fiind menționat în Raportul Departamentului de Stat al SUA, publicat în anul 2024, menționându-se încălcarea dreptului la un proces echitabil al său și judecarea sa de către judecători lipsiți de imparțialitate.

A menționat că, strămutarea are un triplu rol: de a garanta inculpatului că va fi judecat de o instanță imparțială, de a garanta publicului faptul că judecata se face în aceleași condiții și de a proteja judecătorul care soluționează cauza de apariția oricărei suspiciuni că imparțialitatea sa ar putea fi afectată.

Or, în contextul soluțiilor pronunțate anterior de instanța Curții de Apel Cluj, având în vedere calitatea și relațiile dintre persoanele implicate, a considerat că, cel puțin, dintr-o abordare obiectivă există o serie de elemente care aduc în discuție o eventuală lipsă de imparțialitate, precizând că, din perspectiva Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru a nu fi pusă în discuție lipsa de imparțialitate a unei instanțe, o abordare subiectivă care să vizeze exclusiv imparțialitatea judecătorului este insuficientă.

În acest sens, a susținut că, potrivit teoriei aparenței, nu este necesar ca cel care invocă lipsa de neutralitate a instanței să probeze că aceasta nu a fost efectiv neutră față de părți, ci este suficient să se probeze faptul că, pentru un observator exterior cauzei, există aparența unei lipse de neutralitate. În cazul său, chestiunea notorietății, prin prisma funcțiilor publice ocupate de-a lungul timpului și atenția constată a presei clujene nu doar asupra activității sale, se coroborează cu chestiuni vizând în cel mai direct mod, chiar activitatea de judecată a instanței.

În concluzie, a considerat că, singura posibilitate legală care să asigure înlăturarea oricăror suspiciuni în administrarea actului de justiție este strămutarea cauzei de față la o instanță egală în grad.

***

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen..: (…) când Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară, informațiile se cer președintelui curții de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menționat au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Cluj.

Prin informațiile transmise de Curtea de Apel Cluj, în conformitate cu art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., a fost prezentată situația juridică a petentului A., obiectul cauzei a cărei strămutare s-a solicitat (contestația în anulare), s-a precizat că primul termen de judecată a fost stabilit la data de 13 mai 2025, care a fost preschimbat pentru 11 februarie 2025, termen la care a fost amânată judecarea cauzei în vederea atașării dosarului de fond în care a fost pronunțată hotărârea de condamnare.

Deopotrivă, s-a precizat, în raport de motivele de strămutare invocate, că acestea nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la altă Curte de Apel. Astfel, s-a precizat că, potrivit informațiilor deținute, magistrații Curții de Apel Cluj, în mod obiectiv își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a cerințelor principiului imparțialității, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petentul A., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". Astfel, ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele de judecată trebuie să o inspire publicului.

Instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea tuturor judecătorilor din cadrul unei instanțe și justifică temerea celui interesat că, la acea instanță, i-ar fi încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Remediul procesual al strămutării se justifică atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care dau naștere unei îndoieli asupra imparțialității judecătorilor unei instanțe, iar nu o suspiciune individuală, care privește un anume judecător.

Suspiciunea rezonabilă de lipsă de obiectivitate trebuie să existe în raport cu întregul corp de magistrați pe rolul căreia se află o anume cauza penală și nu doar în relație cu o parte dintre aceștia, în această din urmă situație fiind aplicabile dispozițiile legale privind abținerea și recuzarea.

Examinând, în aceste coordonate de principiu, cererea de strămutare, Înalta Curte constată că, în cauză, suspiciunile vizând pretinsa lipsă de imparțialitate se fundamentează, în mod determinant, pe soluțiile nefavorabile pronunțate împotriva petentului A. de Curtea de Apel Cluj cu ocazia soluționării apelului și a unei prime contestații în anulare. Or, acestă situație nu se circumscrie temeiului strămutării, așa cum este reglementat la art. 71 C. proc. pen.., în conformitate cu care judecarea unei cauze se strămută atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Susținerile petentului că nu are parte de un proces echitabil la Curtea de Apel Cluj prin prisma faptului că o solicitare de sesizare a Înaltei Curți - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală i-a fost respinsă de completul care a soluționat contestația în anulare, în dosarul nr. x/2023, (deși problema de drept a fost rezolvată ulterior printr-o decizie RIL a instanței supreme) și că ar exista o așa-zisă solidaritate între judecătorii secției Penale a Curții de Apel Cluj în privința soluțiilor pronunțate în cauza în care a fost parte, reprezintă aprecieri pur subiective ale petentului, care nu sunt în măsură să ofere un minim de date obiective care să contureze lipsa de imparțialitate și obiectivitate a corpului de magistrați din cadrul instanței de la care se solicită strămutarea și să legitimeze, eventual, strămutarea cauzei.

Înalta Curte mai subliniază că modalitatea de soluționare a unei alte contestații în anulare nu poate fi evaluată în procedura prevăzută de art. 73 C. proc. pen.., prin prisma criteriilor de imparțialitate și obiectivitate prevăzute de lege, eventuala nemulțumire a petentului putând fi valorificată exclusiv prin prisma căilor de atac prevăzute de lege.

În prezenta procedură, instanța supremă poate analiza doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate cu privire la imparțialitatea tuturor judecătorilor Curții de Apel Cluj pe rolul căreia se află actuala contestație în anulare, fără a avea posibilitatea să cenzureze implicit sau explicit legalitatea sau temeinicia soluțiilor dispuse în cursul procesului ce l-a vizat pe petentul A.. Strămutarea nu poate fi utilizată ca o cale de contestare a legalității sau temeiniciei unor hotărâri judecătorești.

Pe de altă parte, se subliniază că petentul are la îndemână remediul procedural al recuzării pentru că, astfel cum s-a menționat anterior, în cazul strămutării, motivele nu privesc personal pe judecători, ci condițiile în care o instanță, în întregul său, trebuie să judece o anumită cauză.

Deopotrivă, se apreciază că menționarea "cazului A." în Raportul Departamentului de Stat al SUA ("în luna noiembrie, judecătoarea B. de la Curtea de apel Cluj a denunțat rudele primarului din Baia Mare, A., pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 euro în schimbul achitării primarului A., trimis în judecată pentru fapte de corupție. În ciuda faptului că a fost cea care l-a denunțat pe A., judecătoarea B. a rămas parte din completul de judecători care, în cele din urmă, l-a condamnat pe primar pentru corupție, după ce a susținut că ar putea rămâne imparțială") nu reprezintă un element care să justifice admiterea cererii de strămutare.

De altfel, această împrejurare referitoare la formularea unui denunț de către unul dintre judecătorii care au respins apelul inculpatului A. împotriva soluției de condamnare a primei instanțe, a fost invocată anterior de petentul A. drept motiv de strămutare a judecării apelului (ce a format obiectul dosarului nr. x/2016 al Curții de Apel Cluj), situația fiind analizată de Înalta Curte, cu ocazia pronunțării sentinței nr. 685 din 07 decembrie 2023, în dosarul nr. x/2023, prin care a fost respinsă cererea de strămutare.

În altă ordine de idei, Înalta Curte apreciază că interesul manifestat de mass-media față de cauza penală a petentului nu relevă dușmănii locale, la nivelul circumscripției teritoriale a Curții de Apel Cluj, ci atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina. Notorietatea petentului A., prin prisma funcțiilor publice pe care le-a ocupat și atenția constantă a presei locale, așa cum învederează petentul, nu au natura împrejurărilor reglementate de art. 71 C. proc. pen.., specifică unei cereri de strămutare. Rolul presei într-o societate democratică este acela de a aduce informații cu privire la activitățile considerate de interes public și cu privire la persoanele care ocupă funcții de demnitate publică. Din această perspectivă, în cauză nu au fost evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj ar putea fi știrbită, aceasta trebuind să rezulte din împrejurările faptice ale cauzei.

Împrejurarea relevată de petentul A., în sensul că în calitate de primar al Municipiului Baia Mare, a semnat documente prin care un afin al fostului președinte al secției Penale a Curții de Apel Cluj, actual judecător al aceleiași instanțe, a obținut autorizații de construcție și mai multe certificate de urbanism, nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.. și nu reprezintă un motiv de strămutare a cauzei.

Înalta Curte amintește că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, judecătorii sunt independenți, se supun legii și trebuie să fie imparțiali, iar conform art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, judecătorii trebuie să fie imparțiali în îndeplinirea atribuțiilor profesionale, fiind obligați să decidă în mod obiectiv, liber de orice influențe.

Or, inclusiv prin informațiile transmise de Curtea de Apel Cluj se arată că magistrații acestei instanțe își desfășoară activitatea într-un mod obiectiv, cu respectarea strictă a cerințelor principiului imparțialității.

Ca atare, se constată că petentul nu a prezentat, în concret, fapte ori împrejurări de fapt din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că toți judecătorii din cadrul instanței învestite cu soluționarea contestației în anulare, ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, ar fi părtinitori datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 150 RON, va rămâne în sarcina satului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 150 RON, rămâne în sarcina satului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 martie 2025.