ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1210/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1210/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 17 septembrie 2025
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 16.06.2025, A., prin executor judecătoresc A., a formulat cerere pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentința nr. 6942/2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București la 29.08.2024, în dosarul nr. x/2024, privind pe creditoarea B. S.A. și debitoarea C. S.R.L., pentru recuperarea sumelor totale de 2.257,65 euro și 1.083,64 RON, la care se adaugă cheltuielile de executare.
Prin sentința nr. 7670 din 18 iunie 2025, pronunțată de Judecătoria Craiova, secția Civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora cererile de încuviințare a executării silite se soluționează de instanța de executare și dispozițiile art. 650 alin. (1) teza I C. proc. civ., care dispun în sensul că instanța de executare este instanța în raza teritorială a căreia se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, la data sesizării organului de executare.
Față de prevederile legale sus-menționate, instanța a constatat că sediul debitoarei C. S.R.L., la data sesizării organului de executare, se afla în Sectorul 1 București, competența de soluționare a cauzei revenind Judecătoriei Sectorului 1 București.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, sub același nr. de dosar.
Prin sentința civilă nr. 8196 din 16 iulie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 666 C. proc. civ., raportat la art. 651 alin. (1) teza întâi C. proc. civ., competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite revenind instanței de executare, care este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
A reținut că la data sesizării organului de executare, respectiv 12.06.2025, sediul debitoarei, astfel cum rezultă din verificările efectuate, este în localitatea Craiova, jud. Dolj, modificare înregistrată la data de 11.06.2025, anterior înregistrării cererii la executorul judecătoresc.
A mai constatat instanța că, în cauză, cererea de încuviințare a executării silite o vizează, în mod exclusiv, pe debitoarea C. S.R.L., al cărui sediu se află, potrivit datelor furnizate inclusiv de executorul judecătoresc, în circumscripția Judecătoriei Craiova.
Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență între Judecătoria Craiova, secția Civilă și Judecătoria Sectorului 1 București, secția I civilă s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.
Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii formulate în cauză, Înalta Curte constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 651 C. proc. civ., potrivit cărora, instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Din analiza actelor din dosar, se observă că sediul debitoarei față de care s-a solicitat începerea executării silite, la data sesizării organului de executare, era în Municipiul Craiova, județul Dolj.
Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Craiova, căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în Judecătoriei Craiova, secția Civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2025.