ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1975/2021

Ședința publică din data de 6 octombrie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 20 aprilie 2021, A., Executor judecătoresc a solicitat încuviințarea executării silite, respectiv executarea silită indirectă prin toate formele împotriva debitorului garant B. pentru realizarea obligației de plată a sumei de 3.612,99 RON reprezentând împrumut restant și dobânda aferentă la data de 14 aprilie 2021 plus dobânda calculată conform prevederilor titlului executoriu până la data plății efective a debitului, în temeiul contractului de împrumut nr. x din 2 octombrie 2019 încheiat între C. și D., precum și a cheltuielilor de executare silită în dosarul de executare nr. x/2021.

2.1. Prin sentința nr. 4283 din 28 aprilie 2021, Judecătoria Craiova, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei sector 1 București.

S-a constatat că art. 666 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că cererea de încuviințare a executării silite se adresează instanței de executare, care, potrivit art. 651 alin. (1) din cod, este judecătoria în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cum textul nu face referire la situația în care executarea vizează mai mulți debitori, printre care și debitori accesorii, instanța a apreciat că în aceste situații devin incidente dispozițiile generale în materie de competență, respectiv cele ale 112 alin. (1) C. proc. civ.

Însă, cum în cauză calitatea de debitor principal în contractul de împrumut nr. x/2019 o are D., cu domiciliul în București, s-a constatat că Judecătoria sectorului 1 București are calitatea de instanță de executare și pentru debitorul garant.

2.2. Prin sentința nr. 5117 din 3 iunie 2021, Judecătoria sectorului 1 București, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competența de soluționare a cererii având ca obiect încuviințare executare silită în favoarea Judecătoriei Craiova. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța în drept să hotărască asupra conflictului.

S-a reținut, în esență, în raport de prevederile art. 666 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că, în speță, există un singur debitor urmărit, iar acesta este B., semnatar al contractului de împrumut nr. x/2019 în calitate de garant, așa cum rezultă din cererea de executare silită formulată de creditor, din încheierea de deschidere a dosarului de executare și din cererea de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc.

S-a constatat, astfel, că neexistând o pluralitate de debitori urmăriți nu sunt aplicabile dispozițiile art. 112 C. proc. civ., iar instanța de executare este cea în a cărei circumscripție se află domiciliul debitorului B., respectiv Judecătoria Craiova.

Împrejurarea că împrumutatul D. ar avea domiciliul în București nu a fost găsită de natură a atrage competența Judecătoriei sectorului 1 București, în condițiile în care această persoană nu are nicio calitate în dosarul de executare nefiind urmăriră silit de către creditor, în sensul cerut de art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, competentă să soluționeze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul cererii deduse judecății îl constituie acțiunea prin care Executorul judecătoresc A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitorului garant B., pentru punerea în executare, în oricare din formele prevăzute de lege, a titlului executoriu contract de împrumut nr. x din 2 octombrie 2019.

Se observă că instanțele aflate în conflict au determinat în mod diferit competența teritorială de soluționare a cauzei în raport de prevederile art. 651 C. proc. civ., având în vedere situația particulară a speței, respectiv în funcție de domiciliul debitorului principal sau al garantului.

În primul rând este de remarcat că art. 651 C. proc. civ., la alin. (1), stipulează în sensul că instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Se reține însă că din perspectiva fazei executării silite, debitorul poate fi reprezentat atât de debitorul principal din convenția de împrumut cât și de debitorii garanți, fie ei fidejusori sau ipotecari.

În acest sens sunt dispozițiile art. 645 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează în sensul că "sunt părți în procedura de executare creditorul și debitorul" raportate la cele ale art. 648 alin. (1) din cod potrivit cărora "creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afară de cazul în care prin lege se dispune altfel".

Din interpretarea textelor de lege menționate, competența de soluționare a unei cereri privind încuviințarea executării silite, cum este cazul în față, aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se afla, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului.

Or, în speță, cererea de încuviințare a executării silite a fost formulată împotriva debitorului garant B., neexistând o pluralitate de pârâți (debitori urmăriți).

Astfel, se constată că executorul judecătoresc, la cererea creditoarei, a înțeles să se îndrepte împotriva debitorului garant, potrivit încheierii din 16 aprilie 2021 și a cererii de încuviințare a executării silite.

În aceste condiții, debitorul garant a dobândit calitate procesuală, atâta timp cât în actul de învestire al instanței reprezentat de cererea de încuviințare a executării silite formulată de către executorul judecătoresc este indicată respectiva persoană.

Față de toate cele de mai sus și cum, în cauză, domiciliul numitului B. era la data sesizării organului de executare în Craiova, în circumscripția Judecătoriei Craiova, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 6 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.