ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1530/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, secția civilă la 29 noiembrie 2024, petentul B.E.J. A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B., la cererea creditoarei C. S.A., în baza titlului executoriu reprezentat de biletul la ordin seria x nr. x emis la 01.08.2024 de către societatea D. S.R.L., scadent la 02.08.2024 și avalizat de către debitorul avalist B., pentru realizarea obligației de plată a sumei de 2.214.429,00 RON, reprezentând debit restant, la care se adaugă cheltuieli de executare silită.

Prin sentința civilă nr. 19889 din 17 decembrie 2024, Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Craiova, reținând incidența în cauză a prevederilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., precum și faptul că, la data sesizării instanței, debitorul principal, societatea D. S.R.L., avea domiciliul în Craiova.

Prin sentința civilă nr. 6302 din 21 mai 2025, Judecătoria Craiova, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, reținând că cererea de încuviințare a executării silite o vizează doar pe debitoarea B., în calitate de avalist, care, la data sesizării instanței, avea domiciliul în Sectorul 2.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Craiova, secția I civilă a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Sectorului 2 București, secția civilă, pentru următoarele considerente:

Conflictul negativ de competență a fost generat de modalitatea diferită în care cele două instanțe au aplicat dispozițiile art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., Judecătoria Sectorului 2 București raportându-se la domiciliul debitorului principal, iar Judecătoria Craiova la domiciliul avalistului din biletul la ordin, împotriva căruia s-a solicitat încuviințarea executării silite.

Conform art. 648 alin. (1) din C. proc. civ., "creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor, concomitent sau separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului. În acest caz, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător și terților garanți, în afara cazului când legea dispune altfel".

Potrivit art. 106 din Legea nr. 58/1934 (asupra cambiei și biletului la ordin) raportat la art. 52 din același act normativ, trăgătorul, acceptantul, girantul și avalistul cambiei sunt ținuți solidar față de posesor, iar posesorul are drept de urmărire împotriva tuturor acestor persoane individual sau colectiv, fără a fi ținut să observe ordinea în care s-au obligat. Conform art. 106 coroborat cu art. 35 alin. (1) din Legea nr. 58/1934, avalistul este ținut în același mod ca persoana pentru care a garantat. Dacă avalul a fost dat pentru tras, avalistul deține un obligat direct la fel ca și trasul, iar împotriva lui posesorul va exercita acțiunea cambială directă/executarea cambială. Prin urmare, posesorul biletului la ordin se poate îndrepta și împotriva avalistului pentru recuperarea debitului restant.

În cauză, încuviințarea executării silite s-a solicitat doar împotriva avalistului B., nu și a debitorului principal, societatea D. S.R.L., astfel că, în privința avalistului, dispozițiile privitoare la drepturile și obligațiile debitorului se aplică în mod corespunzător, inclusiv cele privind instanța competentă teritorial să încuviințeze executarea silită.

Ca atare, cadrul procesual a fost stabilit prin cererea de încuviințare a executării silite, formulată doar împotriva debitorului avalist, conduită permisă de prevederile art. 648 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "creditorul, în condițiile legii, poate urmări, în limita creanței și a accesoriilor acesteia, concomitent sau, după caz, separat, și bunurile terților care au garantat plata datoriilor debitorului", precum și prin paragrafele 76 și 77 din Decizia RIL nr. 20/2021. În acest context, domiciliul relevant pentru stabilirea instanței de executare este domiciliul debitorului avalist, împotriva căruia s-a formulat cererea de încuviințare a executării silite, nu și domiciliul debitorului principal.

Întrucât, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului avalist se afla în Sectorul 2, rezultă că instanța competentă, din punct de vedere teritorial, este Judecătoria Sectorului 2 București.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2025.