ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1525/2025

Ședința publică din data de 18 septembrie 2025

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată:

La 13 iunie 2023, în temeiul art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Cluj-Napoca s-a sesizat, din oficiu, cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a intimatei A..

Prin sentința civilă nr. 5972 din 4 decembrie 2024, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de către Ministerul Public, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, reținând, în esență, faptul că persoana ocrotită nu are domiciliul în România, ci locuiește în Suedia, astfel că, din punct de vedere teritorial, competența de soluționare a cauzei revine instanței stabilite la art. 528 alin. (3) din C. proc. civ., respectiv Judecătoria Sectorului 1 București.

Prin sentința civilă nr. 8702 din 14 iulie 2025, Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, reținând, pe de o parte, că excepția necompetenței teritoriale a fost invocată la al patrulea termen de judecată, cu nerespectarea dispozițiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, că domiciliul legal al intimatei este pe raza Judecătoriei Cluj-Napoca.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă a suspendat judecata și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Soluționând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:

La 30 august 2017, Judecătoria Cluj-Napoca a fost învestită cu cererea petentului B., prin care a solicitat punerea sub interdicție a intimatei A., fiind astfel format dosarul nr. x/2017. Prin sentința civilă nr. 888 din 8 februarie 2018, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea și a dispus punerea sub interdicție a intimatei A..

La 13 iunie 2023, în baza art. 20 alin. (2) din Legea nr. 140/2022, Judecătoria Cluj-Napoca s-a sesizat din oficiu cu privire la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție a intimatei A..

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 140/2022:

"(1) Persoanele aflate, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor Legii nr. 287/2009 privind C. civ., astfel cum a fost modificată și completată prin această lege. (2) În acest scop, instanțele, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune: a) înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ. b) ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind C. civ., pentru instituirea unei măsuri de ocrotire".

Conform art. 105 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 3243/2022:

"(1) Pe toată durata măsurilor de ocrotire, actele procesuale referitoare la exercitarea atribuțiilor instanței de tutelă se efectuează în același dosar, repartizat aleatoriu unui complet specializat pentru judecarea cauzelor cu minori și de familie.(2) Cererile sau plângerile referitoare la măsurile de ocrotire se înregistrează ca dosare asociate, cu excepția acțiunilor în anulare, care se înregistrează ca dosare distincte și se repartizează aleatoriu. După soluționarea definitivă a acestor cauze, dosarele se atașează la dosarul inițial."

În acest context normativ, având în vedere obiectul cauzei, respectiv reexaminarea, din oficiu, a măsurii de ocrotire dispuse de către Judecătoria Cluj-Napoca în cadrul dosarului nr. x/2017, se reține că instanța de tutelă a fost deja fixată prin sentința civilă nr. 888 din 8 februarie 2018, aspect ce a rămas câștigat judecății. Aceasta, întrucât, în scopul fixării competenței teritoriale, este necesar a se avea în vedere, pe de o parte, instanța care a pronunțat hotărârea de punere sub interdicție a pârâtei, iar, pe de altă parte, necesitatea rațiunii de unitate a hotărârii judecătorești, consecința fiind extinderea competenței instanței care a încuviințat cererea de punere sub interdicție asupra tuturor procedurilor ulterioare, aflate în directă legătură cu aceasta.

Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., "necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii".

În cauză, se constată că Judecătoria Cluj-Napoca a pus în discuție excepția de necompetență teritorială de ordine publică la al patrulea termen de judecată, după depunerea la dosar a raportului de expertiză/anchete sociale, adică ulterior începerii cercetării judecătorești. Or, dacă necompetența nu a fost invocată la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate ori la termenul acordat, în mod excepțional, pentru lămurirea împrejurărilor de fapt necesare stabilirii competenței, aceasta se acoperă definitiv și nu mai poate fi invocată în tot cursul procesului. În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 31 din 11 noiembrie 2019, pronunțate în soluționarea recursului în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat următoarele:

"Chiar și în situația în care nu există o încheiere interlocutorie prin care s-a reținut competența, de altfel, obligatorie, în temeiul prevederilor art. 131 alin. (1) din C. proc. civ., efectul neinvocării în termen a excepției de necompetență reprezintă stabilirea competenței în favoarea instanței sesizate, aspect care nu poate fi ulterior ignorat". Ca atare, neinvocarea în termen a excepției de necompetență are ca efect consolidarea competenței instanței sesizate, operând o prorogare legală de competență.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili că instanța competentă teritorial să soluționeze cauza este Judecătoria Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2025.