ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 754/2025

Ședința publică din data de 13 februarie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 10.01.2022, sub dosar nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului (MS), în calitate de succesor în drepturi și obligații al Ministerului Tineretului și Sportului (MTS), a solicitat, în temeiul art. 7, art. 8, art. 10 și art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, anularea actului administrativ reprezentat de Avizul Ministerului Tineretului și Sportului nr. 10590/26.08.2021.

Pârâtul Ministerul Sportului, succesor în drepturi și obligații al Ministerului Tineretului și Sportului, a formulat întâmpinare, solicitând instanței să dispună suspendarea judecății până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect "anulare act administrativ, reprezentat de Hotărârea Adunării Generale Ordinare a Federației Române de Tenis (FRT) din 26.07.2021".

Pe fondul cauzei, a invocat excepția inadmisibilității cererii introductive de instanță.

La data de 07.04.2022, reclamanta A. a formulat cerere de modificare (completare) a cererii de chemare în judecată, prin care a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sportului să efectueze următoarele operațiuni administrative:

- eliberarea unui aviz negativ către FRT, cu privire la Hotărârea Adunării Generale Ordinare (AGO) a FRT din 26.07.2021 și la actul adițional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021;

- revocarea Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021 și comunicarea actului de Revocare către Federația Română de Tenis;

- eliberarea unei Adrese către reclamantă prin care pârâtul MS să precizeze care este actul administrativ emis în baza Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021 și/sau care este actul administrativ pentru care MTS a fost obligat să emită Avizul MTS în cauză, precum și care sunt actele care produc efecte juridice în sensul modificării actului constitutiv al FRT;

- comunicarea către reclamantă a întregii documentații care a stat la baza emiterii Avizului MTS nr. 10590 din 26.08.2021, precum și a întregii documentații care a stat la baza emiterii actelor administrative emise în legătură cu Avizul MTS contestat;

- comunicarea către reclamantă a Avizului MTS prin care a fost avizat Statutul și actul constitutiv inițial al FRT, a căror modificare a fost avizată prin Avizul MTS nr. 10590/26.08.2021, precum și Statutul și actul constitutiv inițial al FRT exact așa cum sunt atașate la dosarul FRT din cadrul Registrului Sportiv aflat în grija pârâtului MS (fost MTS) și care este public conform Legii nr. 69/2000 și H.G. nr. 884/2001;

- comunicarea către reclamantă a tuturor Avizelor MTS prin care MTS a avizat orice modificare a Statutului și mai ales a actului constitutiv al FRT, acte ce se află la dosarul FRT ținut de Registrul Sportiv al MTS;

- comunicarea către reclamantă a documentelor doveditoare a voinței de asociere a tuturor celor 421 de structuri sportive cuprinse în actul adițional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021 - avizat prin Avizul MTS nr. 10590 din 26.08.2021, dar mai ales dovada verificării condițiilor prevăzute de art. 6 din O.G. nr. 26/2000 și a condițiilor prevăzute de art. 25 din H.G. nr. 884/2000;

- eliberarea unei Adrese și comunicarea tuturor documentelor prin care să facă dovada garantării dreptului la libera asociere al reclamantei și al oricărei persoane fizice sau juridice, la Federația Română de Tenis, drept pe care statul prin MTS are obligația să-l garanteze conform art. 2 alin. (6) și art. 21 alin. (2) din Legea nr. 69/2000, respectiv dovada faptului că Statutul FRT cuprinde: modalitatea de dobândire și de pierdere a calității de asociat, precum și drepturile și obligațiile membrilor asociați, așa cum de altfel prevede art. 6 alin. (2) din O.G. nr. 26/2000.

La data de 20.05.2022, terțul - intervenient Federația Română de Tenis (FRT sau Federația) a formulat întâmpinare, solicitând instanței să dispună: în principal, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă; în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din data de 23.05.2022, reclamanta A. a formulat cerere de suspendare, solicitând:

- suspendarea actului administrativ - avizul Ministerului Tineretului și Sportului nr. 10590/26.08.2021,

- suspendarea efectelor produse de refuzul MS de a efectua operațiunile administrative solicitate de reclamanta în prezenta cauză pentru protejarea dreptului la libera asociere,

- suspendarea efectelor produse de efectuarea operațiunilor administrative ale MS (fost MTS) de validare a modificărilor actelor constitutive ale FRT,

- suspendarea efectelor de validare a asocierii celor 421 de structuri sportive cuprinse în actul adițional la actul constitutiv al FRT din 26.07.2021 - avizat prin avizul MTS.

Terțul - intervenient Federația Română de Tenis a formulat întâmpinare la a doua cerere completatoare depusă de reclamantă la termenul de judecată din 23 mai 2022, intitulată "cererea de suspendare", solicitând: în principal, respingerea acesteia ca tardivă; în subsidiar, respingerea cererii ca inadmisibilă; în subsidiar, respingerea cererii completatoare ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 160 din 14 iulie 2022, ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinări; s-a respins acțiunea formulată și completată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sportului și cu terțul intervenient Federația Română de Tenis, ca inadmisibilă; s-a respins cererea de suspendare formulată de reclamantă și întemeiată pe dispozițiile art. 15 din Legea nr. 554/2004, ca inadmisibilă; s-a respins cererea terțului-intervenient de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din data de 11 iulie 2022 a fost amânată pronunțarea în cauză.

Împotriva încheierii din data de 11 iulie 2022 și a sentinței nr. 160 din 14 iulie 2022, ale Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5, 6, 7, 8 C. proc. civ.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta-reclamantă a susținut că sentința a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură, cu motivări contradictorii și/sau străine de natura cauzei, cu încălcarea autorității de lucru judecat și cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului cu trimiterea cauzei spre rejudecare la curtea de apel.

A susținut că instanța a refuzat să pună in discuția părților excepția necompetenței materiale (în fapt constatată parțial), cu privire la natura juridică a actului supus judecății, sau să insiste asupra recalificării excepției inadmisibilității cererii de anulare (invocată de pârâții MTS și FRT), care, în fapt, este o veritabilă excepție de necompetență materială, cu încălcarea a art. 22 C. proc. civ. (mai ales alin. (4), pe de o parte declarându-se doar parțial competentă de a judeca cauza din perspectiva emitentului actului supus judecății, dar necompetentă material din perspectiva naturii juridice a actului supus judecății, fără să precizeze sub nicio formă instanța competentă material.

Referitor la motivul de casare privind pronunțarea hotărârii cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, recurenta a susținut că, prin Sentința 160/14.07.2022 în dosarul x/2022, curtea de apel a stabilit că Avizul MTS nr. 10590/28.08.2021 (Avizul MTS) nu ar fi un act administrativ, atribuindu-și pur și simplu puteri executive și legislative care aparțin Guvernului României și Parlamentului României.

A mai arătat că H.G. nr. 884/2001 - Regulamentul de punere în aplicare al Legii sportului nr. 69/2000, ca act normativ emis de Guvernul României în vederea punerii în aplicare a Legii sportului emisă de Parlamentul României, precizează foarte clar la art. 1 lit. b) din H.G. nr. 884/2001 că: "Avizul MTS este un act administrativ prin care MTS avizează constituirea și funcționarea unei structuri sportive".

Astfel, o instanță judecătorească din România nu poate stabili prin sentință judecătorească o altă natură a Avizului MTS în contra prevederilor clare ale Guvernului României, transpuse prin lege (O.G. sau H.G.) cu atribuții legislative în acest caz.

În ceea ce privește motivul de casare potrivit căruia, în opinia recurentei, instanța a cuprins în sentință motive contradictorii și străine de natura cauzei, aceasta a susținut că momentul emiterii Avizului MTS în cauză, caracterul prealabil sau posterior al Avizului MTS față de momentul emiterii Hotărârii AGO a FRT prin care ar fi fost adoptată modificarea actului constitutiv al FRT, nu are nicio legătură cu stabilirea naturii juridice de act administrativ al Avizului MTS.

Or, instanța a cuprins în sentință ca motiv principal pentru admiterea excepției inadmisibilității cererii de anulare a Avizului MTS, caracterul posterior al Avizului MTS față de momentul emiterii Hotărârii Adunării Generale Ordinare a FRT din 26.07.2021, motiv care este total străin de natura deciziei de a declara Avizul MTS ca fiind o operațiune administrativă și nu un act administrativ. Motivarea faptului că Avizul MTS nu ar fi un act administrativ prin stabilirea naturii actului ca fiind o operațiune administrativă, este o motivare străină de natura cauzei.

Referitor la faptul că instanța a încălcat autoritatea de lucru judecat, recurenta a apreciat că, prin stabilirea caracterului posterior față de emiterea Hotărârii AGO a FRT din 26.07.2021, prin sentința nr 10/14.07.2022, instanța a încălcat autoritatea de lucru judecat așa cum este prevăzută de art. 430 C. proc. civ., față de mai multe hotărâri judecătorești definitive pronunțate de mai multe instanțe judecătorești din România care au statuat atât asupra excepției inadmisibilității cererii de suspendare a Avizului MTS emis pentru avizarea modificării aceluiași act constitutiv al pârâtei FRT, cât mai ales asupra caracterului anterior al Avizului MTS față de momentul emiterii Hotărârii AG a FRT prin care este modificat actul constitutiv al aceleași pârâte MTS.

Următoarele hotărâri judecătorești definitive (sau date în primă instanță cu autoritate de lucru judecat provizorie) au stabilit faptul că Avizul MTS emis în exact aceeași situație, de modificare a aceluiați act constitutiv al aceleași pârâte FRT, trebuie emis înainte de Hotărârea AG a FRT prin care se modifică actul constitutiv al FRT: sentința nr. 47 din 22.04.2020 rămasă definitivă odată cu respingerea recursurilor formulate de reclamantă și pârâta FRT prin Decizia definitivă a Inaltei Curți de Casație și Justiție nr. 6862 din 16.12.2020 în dosarul x; Sentința definitivă a Curții de Apel București nr. 924 din 08.11.2017 în dosarul x/2016; Sentința definitivă a Tribunalului București nr. 1620 din 06.07.2018 în dosarul x/2016; Sentința definitivă a Curții de Apel București nr. 1408A din 17.12.2018 în dosarul x/2017; Sentința definitivă a Judecătoriei Sector 2 București nr. 9572 din 13.10.2010 în dosarul x/2009; sentința nr. 209 din 16.12.2020 în dosarul x/2020

Cu privire la motivul de casare circumscris căruia recurenta a susținut că instanța a pronunțat sentința nr. 160/14.07.2022 cu încălcarea și cu aplicarea greșită a normelor de drept material, aceasta a arătat că instanța a aplicat greșit prevederile art. 36 din Legea 69/2000 pentru motivele dezvoltate pe larg prin cererea de chemare în judecată, răspunsul la întâmpinare și concluziile scrise.

4.1 Intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Sport a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute, nefiind susceptibilă de criticile formulate.

4.2 Intimata-intervenientă Federația Română de Tenis a formulat întâmpinare, prin care a invocate excepția tardivității recursului.

Pe fond, a solicitat, de asemenea, respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este legală, nefiind susceptibilă de criticile formulate, și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea dosarului de recurs la data de 13 februarie 2025, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele instanței de recurs

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de față, Înalta Curte constată neîndeplinirea condițiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancțiunea nulității dispusă la alin. (3) al aceluiași articol, cererea de recurs nefiind legal timbrată.

Potrivit prevederilor art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru: " (…) (2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat; (…)"

Dispozițiile art. 33 alin. (1) și alin. (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege, iar, în cazul în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, titularului acesteia i se pune în vedere obligația de timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reține că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligația de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 RON, aferentă recursului formulat, deși i-a fost adusă la cunoștință la data de 03.09.2024, conform procesului-verbal de înmânare a adresei emisă de instanță, aflat la dosar.

De asemenea, se constată că recurenta-reclamantă nu a formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, astfel cum permit dispozițiile art. 39 din același act normativ.

Așa fiind, văzând și dispozițiile art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., în conformitate cu care la cererea de recurs se vor atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 486 alin. (3) care dispun că mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În temeiul art. 453 C. proc. civ., care prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte urmează să oblige recurenta-reclamantă A., la plata către intimata-intervenientă Federația Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform dovezilor aflate la dosar, având în vedere că recurenta a formulat critici în recurs privind modul de soluționare a fondului litigiului de către prima instanță, ceea ce a necesitat din partea intimatei-interveniente avansarea unor cheltuieli pentru asistență juridică calificată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) teza finală coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) și art. 453 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul ca netimbrat și va obliga recurenta-reclamantă A. la plata către intimata-intervenientă Federația Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva încheierii din 11 iulie 2022 și a sentinței nr. 160 din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2022, ca netimbrat.

Obligă recurenta-reclamantă A. la plata către intimata-intervenientă Federația Română de Tenis a sumei de 12186,16 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 februarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.