CASE OF HAGGAN AND MCCAVERY v. THE UNITED KINGDOM

CAUZA DE HAGGAN ȘI MCCAVERY c. REGATUL UNIT (Aplicații nos. 63176/00 și 64984/01) JUGGMENT (Resoluție deFriendly) Strasburg 22 mai 2007 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Haggan și McCavery c. Regatul Unit, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Augusta secțiune), ședința ca o cameră compusă din: Președintele Casadevell Sir Nicolas Bratza Bonello Traja Pavlovschi Šikuta dna Hirvelä, judecători și dl T.L. Grefierul de secțiune deliberat în privat la 3 mai 2007 emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut în două cereri (n. 63176/00 și n. 64984/01) împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord depuse Curții în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de dl Irwin Haggan și dl Ivan McCavery (n. Reclamanții au fost reprezentați în fața Curții de către dl L Allamby, un avocat care practică la Belfast. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor, dl C. Whowersley al Oficiului Extern și al Commonwealth. 3. Reclamanții s-au plâns în conformitate cu art. 8 și 14 din Convenție și cu art. 1 din Protocolul nr. 1 care, deoarece erau bărbați, au fost negate prestații de securitate socială echivalente celor primite de văduve. Prin o hotărâre parțială din 10 octombrie 2001, Curtea a hotărât să comunice aceste cereri în măsura în care se referă la cererile de alocare a mamei văduvăze și a declarat restul cererii inadmisibile. La 8 aprilie 2003, după obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat că aceste cereri sunt admisibile în măsura în care plângerile vizate de alocarea mamei văduvă. FACTELE CIRCUMSTANCELE CAUZULUI Dl Haggan Reclamantul s-a născut în 1961 și trăiește la Belfast. Soția sa a murit la 28 august 1999, lândându-l cu doi copii născuți în 1984 și 1987. Solicitarea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 6 august 2000 și a fost respins la 13 august 2000 pe motiv că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor pentru că nu era o femeie. Reclamantul a apelat la 29 august 2000, dar mai târziu și-a retras apelul după cum a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu va fi obligat să eșueze deoarece nu se achită astfel de prestații de securitate socială în temeiul legii Regatului Unit. Dl McCavery Reclamantul s-a născut în 1955 și trăiește în County Down. Soția sa a murit la 28 august 1999, lăsându-l cu doi copii născuți în 1989 și 1991. Susținerea sa pentru beneficiile văduvelor a fost făcută la 1 septembrie 2000 și a fost respinsă la 10 septembrie 2000 din cauza faptului că nu avea dreptul la beneficiile văduvelor pentru că nu era femeie. Reclamantul nu a apelat pe măsură ce el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze deoarece nu există astfel de beneficii de securitate socială pentru văduvi în temeiul legii Regatului Unit. II. HOTĂRÂREA ȘI PRATICĂ INTERNAȚIONALĂ PRIVIND HOTĂRÂREA INTERNAȚIONALĂ . În hotărârea Curții în cazul Willis v. Regatul Unit , nr. 36042/97 , §§§ 26, CEDO 2002-IV. HOTĂRÂREA 11. Prin scrisoarea din 11 mai 2005, Guvernul contestat a informat Curtea că, în ceea ce privește cererile de alocare a mamei văduve (WMA) și de plată a vieții (WPt), nu există, în principiu, nici o justificare obiectivă în momentul în care nu se plătesc aceste beneficii la văduvii, precum și la văduvii, dar că guvernul a avut o apărare în temeiul articolului 6 din Legea privind drepturile omului din 1998 (HRA). Acesta a remarcat că, având în vedere acest lucru, mulțimea de cazuri dinaintea Curții și faptul că apărarea HRA era aplicabilă numai în domeniul intern, guvernul a fost pregătit, în principiu, să soluționeze toate cererile formulate de văduvi împotriva Regatului Unit care rezultă din modalitățile aplicabile înainte de aprilie 2001 pentru plata WMA și WPt. 12. Prin scrisoarea din 18 ianuarie 2007, reprezentantul reclamanților a notificat Curtea că dl Haggan a fost oferit 3.492.74 GBP și că dl McCavery a fost oferit 4 105.18 GBP și că au acceptat plata. La 19 ianuarie 2007, reprezentantul a fost trimis o scrisoare a Registrului care a afirmat că, dacă nu a fost primit niciun răspuns contrar până la 2 februarie 2007, Curtea ar putea lua în considerare eliminarea cererilor din lista sa în întregime. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 14. În consecință, cererea ar trebui eliminată din listă. Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să scoată cererile din lista sa de cazuri. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 22 mai 2007, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. T.L. Președintele greffierului Josep C adadevall

FOURTH SECTION

CASE OF

HAGGAN AND MCCAVERY v. THE UNITED KINGDOM

(Applications nos. 63176/00 and 64984/01)

JUDGMENT

(Friendly settlement)

STRASBOURG

22 May 2007

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Haggan and McCavery v. the United Kingdom,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Mr

J.

Casadevall

,

President

,

Sir

Nicolas

Bratza

,

Mr

G.

Bonello

,

Mr

K.

Traja

,

Mr

S.

Pavlovschi

,

Mr

J.

Šikuta

,

Mrs

P.

Hirvelä,

judges

,

and Mr

T.L.

Early

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 3 May 2007

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in two applications (nos. 63176/00 and 64984/01) against the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by Mr Irwin Haggan and Mr Ivan McCavery (“the applicants”), respectively on 9 November 2000 and 15 January 2001.

2.

The applicants were represented before the Court by Mr. L Allamby, a lawyer practising in Belfast. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office.

4.

By a partial decision of 10 October 2001 the Court decided to communicate these applications in so far as they related to the claims for Widowed Mother's Allowance and declared the remainder of each application inadmissible.

5.

On 8 April 2003, after obtaining the parties' observations, the Court declared these applications admissible in so far as the complaints concerned Widowed Mother's Allowance.

THE FACTS

I.

THE CIRCUMSTANCES OF THE CASE

A.

Mr Haggan

6.

The applicant was born in 1961 and lives in Belfast.

7.

His wife died on 28 August 1999, leaving him with two children born in 1984 and 1987. His claim for widows' benefits was made on 6 August 2000 and was rejected on 13 August 2000 on the ground that he was not entitled to widows' benefits because he was not a woman. The applicant appealed on 29 August 2000 but he later withdrew his appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law.

B.

Mr McCavery

8.

The applicant was born in 1955 and lives in County Down.

9.

His wife died on 28 August 1999, leaving him with two children born in 1989 and 1991. His claim for widows' benefits was made on 1 September 2000 and was rejected on 10 September 2000 on the ground that he was not entitled to widows' benefits because he was not a woman. The applicant did not appeal as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefits were payable to widowers under United Kingdom law.

II.

RELEVANT DOMESTIC LAW AND PRACTICE

10.

The relevant domestic law and practice is described in the Court's judgment in the case of

Willis v. the United Kingdom

, no. 36042/97, §§

14

‑

26, ECHR 2002-IV.

THE LAW

11.

By a letter of 11 May 2005 the respondent Government informed the Court that the House of Lords had decided, in relation to the claims for Widowed Mother's Allowance (WMA) and Widow's Payment (WPt), that there was in principle no objective justification at the relevant time for not paying these benefits to widowers as well as widows, but that the Government had a defence under section 6 of the Human Rights Act 1998 (the HRA). It noted that, in view of this, the multitude of cases before the Court and the fact that the HRA defence was only applicable in the domestic arena, the Government were prepared, in principle, to settle all claims made by widowers against the United Kingdom arising out of the arrangements applicable prior to April 2001 for the payment of WMA and WPt.

12.

By a letter of 18 January 2007 the applicants' representative notified the Court that Mr Haggan had been offered GBP 3,492.74 and Mr McCavery had been offered GBP 4,105.18 and that they had accepted payment. On 19 January 2007 the representative was sent a letter by the Registry stating that if no reply was received to the contrary by 2 February 2007, the Court might consider striking out the applications from its list in their entirety. The representative has not sent a letter objecting to the striking out of the applications.

13.

The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).

14.

Accordingly, the applications should be struck out of the list.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

Decides

to strike the applications out of its list of cases.

Done in English, and notified in writing on 22 May 2007, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

T.L.

Early

Josep C

asadevall

Registrar

President