ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1285/2013

Asupra

recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu, reclamanta SC V.I. SRL a chemat în

judecată pe pârâta SC P.T.I.G.N. SA, solicitând instanței obligarea acesteia

să-i permită accesul neîngrădit în spațiul închiriat conform contractului de

închiriere din 15 februarie 2010, să-i predea noile chei de la ușa de acces,

să-i permită folosirea normală a acestui spațiu închiriat conform contractului

încheiat, cu obligarea pârâtei la plata de daune

cominatorii pentru fiecare zi de întârziere în cuantum de 100 iei, cauzate

pentru imposibilitatea reclamantei de a pătrunde în incinta spațiului

închiriat, cu cheltuieli de judecată.

La

data de 19 octombrie 2010 pârâta a formulat cerere

reconvențională prin care a solicitat obligarea reclamantei Ia plata

sumei de 200 ron/zi de la data notificării din 12 mai 2010 prin care s-a

comunicat rezilierea precontractului de închiriere până la data rămânerii

definitive a

hotărârii care se va pronunța (fila 18 dosar de fond).

Prin sentința comercială nr. 1058 din 17 iunie 2011 pronunțata

de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă a fost admisă în parte cererea principală

formulată de reclamanta SC V.I. SRL, a fost respinsă ca nefondată cererea

reconvențională formulată de pârâtă. A fost obligată pârâta să permită

reclamantei accesul neîngrădit în spațiul situat în Giurgiu, în incinta pârâtei

(fosta C.D.), compus din teren în suprafață de 1500 m.p. și construcții (parter

și stan în vederea efectuării lucrărilor de amenajare pentru spațiu,

conform contractului de închiriere din 15

februarie 2010 încheiat intre

părți și a fost obligată pârâta să asigure

folosința liniștită și utilă a

imobilului

închiriat, conform convenției încheiate între părți, cu obligarea

acesteia

la plata de daune cominatorii de 200 lei/zi de întârziere începând cu data pronunțării

sentinței și până Ia data executării obligațiilor stabilite în sarcina sa. De

asemenea, a fost obligată pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum

de 1000 Iei către reclamantă,

În

termen legal, împotriva acestei sentințe, pârâta SC P.T.I.G.N. SA a declarat

apel, care a fost admis prin decizia civilă nr. 460 de la 29 noiembrie,

pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a Civilă. A fost

schimbată în parte sentința apelată, în sensul că

a fost respinsă acțiunea

principală ca nefondată. S-a păstrat soluția de

respingere a cererii reconvenționale ca nefondată și s-a luat act că apelanta

nu solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva deciziei civile nr. 480 de la 29

noiembrie 2011 pronunțată

de Curtea de Apei București - Secția a V-a Civilă,

reclamanta SC V.I. SRL a declarat recurs, nemotivat.

Intimata-pârâtă SC P.T.I.

G.N.

SA Giurgiu nu a formulat întâmpinare, iar Ia termenul

de judecată din

data de 27 martie 2013 mandatarul intimatei-pârâte a invocat excepția

netimbrării cererii de recurs și excepția nulității recursului pentru

nemotivare,

Cum

problema timbrajului este prioritară oricărei excepții, cereri sau motive de

casare, înalta Curte, conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la 20 alin.

(1)-(3) din Legea nr. 146/1997, modificată și completată, și Ia dispozițiile

art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de

recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare

excepția netimbrării cererii

de recurs,

invocată de reprezentantul intimatei-pârâte ia acest termen de

judecata

și a reținut:

Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare

de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile

introduse Ia

instanțele judecătorești sunt

supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute

de acest act normativ, taxe

datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului

României, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997

și normelor de aplicare a

acestui act normativ, în cazul în care partea

nu achită taxa judiciară de timbru și timbru judiciar, cererea părții se

anulează, după caz, ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.

Recurenta-reclamantă

SC V.I. SRL a

fost legal citată pentru

termenul de astăzi, 27 martie 2013, cu mențiunea

de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei și 0,15 lei

timbru

judiciar (filele 8 și 9 dosar recurs), dar aceasta, în mod

nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării recursului.

Distinct

de cele reținute, este de menționat că art. 123 alin. (1) teza a doua C. proc.

civ., instituie părților obligația să îndeplinească actele de procedură în

condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător, să-și

exercite drepturile procedurale conform dispozițiilor art. 723 alin. (1) C.

proc. civ.

Constatând

că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat

obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de

judecată din 27 martie 2013, când procedura a fost legal

îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea

legală de obligația timbrării,

înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale art. 35 alin. (5)

din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9 din O.G. nr. 32/1995

și să

dispună anularea recursului declarat

de reclamanta SC V.I.

SRL, ca netimbrat

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează

recursul declarat de reclamanta SC V.I. SRL împotriva deciziei civile nr. 460

de la 29 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apei București - Secția a V-a

Civilă, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi, 27 martie 2013.