ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5034/2024

Ședința publică din data de 6 noiembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel București – secția a X-a contencios administrativ fiscal și pentru achiziții publice în data de 19.05.2023, sub nr. x/2023, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară 02482 București – Spitalul Universitar de Urgență Militar Central dr. Carol Davila, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună:

(i) Constatarea caracterului nelegal al Adresei de reziliere a Acordului cadru nr. A 7691/12.12.2022, prin care a fost reziliat Acordul cadru nr. 28/08.04.2022 - alimente orez, și, implicit, al rezilierii contractului;

(i) Adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor;

(ii) Obligarea pârâtului la suportarea cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin sentința nr. 78 din 20.09.2023, Curtea de apel a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 5979 din 21.11.2023, Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată excepția inadmisibilității, respingând ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Împotriva sentinței nr. 5979 din 21.11.2023 a Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a declarat apel reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând modificarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii, cererea fiind înregistrată pe rolu Curții de Apel București – secția a X-a contencios administrativ fiscal și pentru achiziții publice sub nr. x/2023*.

Prin decizia nr. 26 din 27 martie 2024, Curtea de Apel București – secția a X-a contencios administrativ fiscal și pentru achiziții publice a admis excepția netimbrării cererii și, pe cale de consecință, a anulat ca netimbrat apelul formulat de către apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul-pârât Ministerul Apărării Naționale - Unitatea Militară 02482 București – Spitalul Universitar de Urgență Militar Central dr. Carol Davila, împotriva sentinței nr. 5979 din 21.11.2023, proonunțate de Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023.

Împotriva deciziei nr. 26 din 27 martie 2024 a Curții de Apel București – secția a X-a contencios administrativ fiscal și pentru achiziții publice a formulat recurs apelanta-reclamantă S.C. A. S.R.L., solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanșă pentru soluționarea pe fond; în subsidiar, casarea deciziei și, în rejudecare, admiterea apelului astfel cum a fost formulat, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea depusă la dosar intimatul-pârât Spitalul Universitar de Urgență Militar Central dr. Carol Davila a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru considerentele ce urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

Astfel, căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, nici părțile și nici instanța de judecată neputând deroga de la textele de lege pentru exercițiul unei căi de atac. Prin urmare, persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituția României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În cauza pendinte, pretențiile solicitate decurg din executarea unui contract administrativ, fiind incidente prevederile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, modificată prin Legea nr. 75/2023 privind aprobarea O.U.G. nr. 26/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul investițiilor publice, în vigoare la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv la data 19.05.2023, care la art. 1 alin. (2) stipulează că acest act normativ "se aplică și cererilor având ca obiect acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și celor privind executarea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor".

Înalta Curte constată că obiectul cauzei face parte din categoria celor prevăzute la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, conform cărora: "(1) Procesele și cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul, prin completuri specializate în achiziții publice, în termen de 45 de zile."

De asemenea, Înalta Curte mai reține că pentru astfel de cauze, legiuitorul a prevăzut expres în cuprinsul art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 că "Hotărârea pronunțată în cazul litigiilor și cererilor privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și al celor privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor administrative poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, care judecă în complet specializat în achiziții publice. Apelul se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă și este soluționat de urgență și cu precădere într-un termen ce nu va depăși 30 de zile de la data sesizării legale a instanței."

Din textele legale invocate, întrucât alte căi de atac nu au fost instituite de către legiuitor, rezultă că singura cale de atac ce poate fi promovată împotriva hotărârii instanței de fond în această materie este apelul, în urma soluționării acestuia hotărârea devenind definitivă. În acest context, mențiunea din dispozitivul deciziei recurate "cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare" nu conduce la deschiderea căii de atac a recursului, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesuală încalcând principiul legalității căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, fiind pronunțată în faza apelului, într-un litigiu dintre cele la care se referă art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Decizia nr. 26 din 27 martie 2024 a Curții de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și achiziții publice este o hotărâre definitivă, în sensul dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs .

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 55 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu și va respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă A. S.R.L., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 26/A/2024 din 27 martie 2024 a Curții de Apel București – secția a X-a contencios administrativ fiscal și pentru achiziții publice, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 6 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.