ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3202/2024

Ședința publică din data de 11 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin contestația formulată de A. în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 176/2010 în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x/16.02.2023, care este nelegal și netemeinic și obligarea Agenției Naționale de Integritate la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces în caz de opunere.

Prin sentința nr. 91 din 27 iunie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.

A anulat raportul de evaluare nr. x/16.02.2023 emis de pârâtă.

Totodată, a obligat pârâta Agenția Națională de Integritate la plata în favoarea reclamantului A. a sumei de 4500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, întemeiat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii ca neîntemeiată, cu consecința menținerii Raportului de evaluare contestat, ca fiind temeinic și legal.

În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond a încălcat și aplicat greșit normele de drept material, respectiv art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, coroborate cu prevederile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003.

În contextul unei succinte prezentări a situației de fapt, recurenta susține că aplicabilitatea dispozițiilor legale susmenționate este indiscutabilă, în condițiile în care intimatul exercită o funcție de ales local, iar categoria acestora este expres vizată de aceste dispoziții fără nicio excepție.

Prin urmare, motivarea instanței de fond - prin care s-a stabilit că "ambele hotărâri aveau o aplicabilitate generală, fără a se individualiza decât generic persoanele cărora li se adresau – deținătorii de animale, fermieri sau asociații din Comuna Hodac și chiar dacă intimatul ar fi cunoscut situația concretă a fratelui său și a Asociației din care acesta făcea parte, nu înseamnă că ar fi fost obligatoriu ca hotărârea respectivă să producă în viitor efecte concrete față de această asociație" - nu are nicio concludență în speța de față și nu poate constitui un argument pentru a se interpreta că nu s-a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese.

Totodată, în ceea ce privește conflictul de interese pentru aleșii locali, textul legal prevăzut de art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ este unul clar și expres în sensul că alesul local nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor dacă are un interes personal care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv.

Relevant este că legiuitorul nu distinge cum este obținut folosul material de către intimat, simpla posibilitate ca respectivul act să fie semnat sau încheiat fără existența unor garanții de obiectivitate (așa cum este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003) din partea celui care îl semnează, generează încălcarea regimului conflictului de interese.

Astfel, consideră recurenta că instanța de fond trebuia să aibă în vedere faptul că legiuitorul a stabilit că există conflict de interese, nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influențe sau lipsă de obiectivitate, ci prin simplul fapt că, în calitatea de consilier local, intimatul ar fi apt să influențeze activitatea instituției inclusiv în favoarea unei societăți în cadrul căreia are interese patrimoniale.

Având în vedere dispozițiile legale, consideră că au fost identificate elemente în sensul existenței unui conflict de interese, întrucât a existat un interes personal de natură patrimonială (încheierea Contractului de închiriere pășune nr. 2789/19.05.2020 de către Comuna Hodac cu B., la care C., fratele reclamantului, deține funcția de secretar, respectiv membru în Consiliu director – organ de conducere al asociației, începând cu data de 06.02.2020 – data constituirii asociației) prin participarea intimatului la deliberarea și adoptarea – votând "pentru" – Hotărârile Consiliului Local nr. 15/17.02.2020 (pentru disponibilizarea trupurilor de pășune a Comunei Hodac și aprobarea scoaterii la licitație pentru concesionare pe trupuri de pășune) și nr. 25/15.04.2020 (pentru aprobarea documentației de atribuire directă a pășunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac) și "a participat la luarea deciziei de a angaja un avocat care să reprezinte CL Hodac la Tribunalul Mureș în conflictul cu crescătorii de animale din comună care sunt nemulțumiți de modul de atribuire a pășunilor comunei Hodac și a semnat contractul cu avocatul", favorizându-l astfel pe fratele său, "C., secretar în B., care în urma încheierii contractului nr. x din 19.05.2020 a închiriat împreună cu asociația din care face parte o suprafață de 170,5 hectare din pășunea comunei Hodac".

Astfel, în mod eronat, susține că instanța de fond a reținut faptul că intimatul a exprimat același vot cu ocazia ședinței din 16 februarie 2021 și nu se poate susține necesitatea abținerii sale de la vot (deoarece ar fi încheiat deja contractul de asistență juridică cu avocatul respectiv) pentru că atunci, în aceeași situație, s-ar fi aflat toți consilierii care au votat cu ocazia ședinței din 17.11.2020.

În altă ordine de idei, instanța nu a avut în vedere faptul că în ședința Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020, când a fost pusă în discuție revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/14.04.2020, intimatul, urmărind interesul personal de a menține ca legal Contractul închiriere pășune nr. 2789/19.5.2020, a votat împotriva adoptării acestui proiect de hotărâre, în cauză nefiind adoptată o hotărâre de consiliu.

În mod eronat instanța de fond a apreciat că, în speță, participarea și votarea de către intimat în cadrul ședințelor prin care s-au aprobat hotărârile de Consiliu local nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020 nu au fost de natură să atragă incidența dispozițiilor legale menționate, deoarece nu este îndeplinită condiția existenței unui "interes de natură patrimonială".

Contrar celor reținute de instanța de fond, arată recurenta că C. – fratele intimatului, deține conform Actului constitutiv și Statutului B., începând cu data de 06.02.2020 (data constituirii asociației), funcția de secretar, respectiv membru în Consiliu director (organ de conducere) al Asociației, realizând venituri în cuantum de 5800 RON aferent anului 2020 și în cuantum de 5800 RON aferent anului 2021.

Totodată, din analiza procesului-verbal al ședinței Consiliului Local Hodac din 15.04.2020 reiese faptul că proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate (inclusiv votul persoanei evaluate), fiind astfel adoptată Hotărârea nr. 25/15.04.2020. Potrivit celor menționate în cadrul procesului-verbal, intimatul a participat la dezbateri, luând cuvântul de mai multe ori cu privire la proiectul analizat în ședința respectivă și a votat.

În concluzie, arată recurenta că sunt întrunite toate condițiile pentru existența unui conflict de interese și anume: exercițiul unei demnități public - intimatul exercita calitatea de consilier local în cadrul comunei Hodac, județul Mureș; existența unui interes personal – a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 și nr. 25/15.04.2020; obținerea unui avantaj – urmare a hotărârilor mai sus menționate s-a încheiat Contractul de închiriere pășune nr. 2789/19.05.2020 de către Comuna Hodac cu B., la care C., fratele intimatului, deține funcția de secretar, respectiv membru în Consiliul director (organ de conducere al asociației). Astfel, hotărârile Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 și nr. 25/15.04.2020 au constituit fundamentul încheierii contractului de închiriere nr. x/19.05.2020, prin procedura atribuirii directe, intimatul având posibilitatea reală de a anticipa beneficiile pe care le-ar putea obține B. și implicit fratele acestuia.

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare în dosarul instanței de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului formulat, ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.

În esență, susține că nu există niciun temei legal pentru existența vreunui conflict de interese constând în aceea că, în calitate de consilier local, a votat alături de ceilalți membri consilieri adoptarea HCL nr. 15/17.02.2020 care avea ca obiect disponibilizarea trupurilor de pășune și aprobarea scoaterii la licitație pentru concesionare pentru acele trupuri de pășune, hotărârea Consiliului Local având un conținut generic și nu privește o anumită persoană ca beneficiar.

Cu privire la HCL nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentației de atribuire directă a pășunii, proprietate privată la UAT Comuna Hodac, de asemenea arată că s-a ales o modalitate de atribuire, fără vreo nominalizare în privința beneficiarului concesionar.

Mai arată intimatul-reclamant că participarea la vot și deliberarea în adoptarea celor două hotărâri sunt faze de parcurs, care privesc modalitatea de disponibilizare a trupurilor de pășune, pe de o parte, iar, pe de altă parte, aprobarea documentației de atribuire, care constituie proceduri prealabile și succesive și se adresează oricărei persoane interesate, fără ca cele două hotărâri să concretizeze vreo nominalizare.

Precizează că nu a participat la atribuirea efectivă de către comisie a pășunii în favoarea B., unde fratele său, C. avea funcția de secretar al asociației, deoarece a demisionat din comisie înainte de începerea activității acesteia.

Totodată, mai arată că nu a avut cunoștință că fratele său, C., este secretarul asociației. Chiar și așa, susține că secretarul asociației nu face parte din organul de conducere deliberativă a entității respective și personal nu avea un interes direct, funcția sa fiind de întocmire a unor documente și evidențe ale asociației.

Se recunoaște chiar și prin Raportul de evaluare întocmit în cauză că în privința sa, în calitate de membru în comisia de atribuire directă, nu a semnat niciun fel de document legat de atribuirea în sine, precum și că la data de 30.04.2020 a depus o solicitare scrisă de retragere din comisia respectivă.

Împrejurarea că în ședința Consiliului Local din 15.04.2020 a votat favorabil adoptării HCL nr. 25/15.04.2020, prin care s-a aprobat documentația de atribuire directă a pășunilor proprietatea privată a UAT Comuna Hodac, nu poate fi reținută ca fiind conflict de interese, deoarece hotărârea a fost adoptată cu 15 zile înainte când nu se cunoștea cine dorește să fie concesionar.

De asemenea, mai arată că în Raportul de evaluare se reține că în ședința Consiliului Local Hodac din 17.11.2020 a votat pentru angajarea unui avocat care să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac, în calitate de pârât, în dosarul nr. x/2020 aflat pe rolul Tribunalului Mureș, secția de contencios administrativ, și care avea ca obiect anularea hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/2020 și nr. 25/2020, fără a exista un proiect de hotărâre privind problema dezbătută, precum și că în urma ședinței de consiliu, în calitate de reprezentant al CL Hodac, a semnat contractul de asistență cu avocata D..

Consideră că în atare situație nu există conflict de interese, deoarece nu are nicio legătură de rudenie sau alte raporturi familiare sau profesionale în care să avantajeze Cabinetul de avocatură, câtă vreme era singura ofertă și nu constituia pentru comună o cheltuială excesivă, dar în schimb prestarea unui serviciu important în apărarea intereselor Consiliului Local, fiind lipsit de relevanță că s-a hotărât sau nu angajarea Cabinetului de avocatură, deoarece era o atribuție curentă a conducerii UAT, ce se realizează prin primar sau/și viceprimar.

Intimatul-reclamant susține că între funcția sa, consilier local, respectiv, viceprimar al comunei, și faptul că fratele său este secretar al B., nu există niciun element de incompatibilitate, deoarece nu a participat la atribuirea, concesionarea și orice alte avantaje pentru fratele său sau asociația din care face parte, care, de fapt, era o ocupație tradițională de secole a locuitorilor din zonă.

Votul său favorabil la deliberarea HCL nr. 15/17.02.2020 și nr. 25/15.04.2020 nu poate fi pus în legătură directă cu încheierea contractului cu B., unde fratele său este secretar, deoarece cele două hotărâri nu vizau finalizarea atribuirii și nici nu avea în vedere participanții, care puteau să fie orice terț. La momentul când s-a pus problema prezumtivă a existenței unui conflict față de participarea la atribuire a asociației în care fratele său era secretar, nu a mai participat la lucrările comisiei pentru bunul motiv că nu mai făcea parte din comisie și în care numirea sa era de supleant.

Conform intimatului-reclamant în cauză nu există și nu este dovedit un conflict de interese sau urmărirea unui scop patrimonial, în activitatea sa în calitate de consilier și viceprimar, deoarece hotărârile pe care le-a votat nu aveau ca scop și nu rezultă obținerea unui avantaj. Prin activitatea sa, în calitate de consilier local și viceprimar, nu a produs nicio stare de pericol.

În concluzie, solicită a se reține că nu intră sub incidența dispozițiilor legale privind abaterea de la integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, nu este îndeplinită în cauză ipoteza art. 25 din Legea nr. 176/2010. De asemenea, nu se identifică existența conflictului de interese, iar, pe de altă parte, recurenta aduce o interpretare și încadrare total greșită stării de fapt raportat la art. 228 din Codul administrativ coroborat cu art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003.

Recurenta-pârâtă nu a formulat răspuns la întâmpinarea intimatului-reclamant.

În temeiul art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, din data de 01 noiembrie 2023, s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 11 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când Înalta Curte, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ., a declarat dezbaterile închise, reținând cauza spre soluționare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecății.

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul pârâtei este fond pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamantul A. a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare nr. x/16.02.2023, prin care recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a reținut în sarcina sa, în calitate de consilier local al comunei Hodac, județul Mureș, faptul că, în cursul exercitării mandatului – perioada 27.06.2016 – 31.12.2021 (data validării mandatului său de consilier local – data încheierii anului fiscal 2021), s-a aflat în situația de conflict de interese descrisă de art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu art. 228 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, deoarece:

- a participat (votând favorabil) la deliberarea și adoptarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 pentru disponibilizarea trupurilor de pășune a Comunei Hodac și aprobarea scoaterii la licitație pentru concesionare pe trupuri de pășune și nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentației de atribuire directă a pășunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac și numirea sa ca membru supleant în comisia de atribuire, la scurt timp după adoptarea celei din urmă hotărâri și în temeiul acesteia, Comuna Hodac (în calitate de locator) încheind cu solicitantul B. (în calitate de locatar) – la care C., fratele persoanei evaluate, deține funcția de secretar, respectiv membru în Consiliul director (organ de conducere al asociației), începând cu data de 06.02.2020 (data constituirii asociației), și a realizat venituri ce constau în ajutor pe cap de animal în cuantum de 200 RON anual (suma de 5800 RON pe anul 2020 și 5800 RON pe anul 2021), în urma unei proceduri de atribuire directă, Contractul de închiriere nr. x/19.05.2020 având ca obiect închirierea pășunii Moia, în suprafață de 170,50 ha, aflată în domeniul privat al comunei Hodac, pentru pășunatul unui număr de 338 animale din specia ovine, pe o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea de prelungire în condițiile legii, și prețul de 180 RON/ha/an, prețul urmând a fi indexat anual cu rata inflației;

- în ședința Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 a participat la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 pentru aprobarea Regulamentului privind atribuirea directă a contractelor de închiriere a pășunilor proprietate privată a Comunei Hodac și nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentației de atribuire directă a pășunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac și numirea acestuia ca membru supleant în comisia de atribuire, ca urmare a nerespectării Ordonanței de Urgență nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente în procedura de atribuire a pășunilor Comunei Hodac, în cauză nefiind însă adoptată o hotărâre de către consiliul local; în ședința Consiliului Local Hodac din 17.11.2020, cu ocazia dezbaterilor cu privire la proiectul de hotărâre pentru revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020, reclamantul A. a votat propunerea de angajare a unui avocat care să reprezinte pârâtul Consiliul Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureș – secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anularea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020, și desemnarea sa în vederea identificării unui avocat și semnării contractului de asistență juridică, fără a exista un proiect de hotărâre cu privire la problema dezbătută, și, deși nu a fost adoptată o hotărâre în acest sens, cu toate că propunerea a fost aprobată în ședință, a semnat Contractul de asistență juridică nr. x/23.11.2020, în calitate de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Hodac, încheiat cu Cabinetul de avocat D.;

- a participat (votând favorabil) la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 13/16.02.2021 privind angajarea avocatului D., din Baroul Mureș, să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect anularea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020 privind aprobarea procedurii de atribuire directă a pășunilor din domeniul privat al comunei și anularea actelor subsecvente acestor hotărâri, inclusiv a unor contracte de închiriere încheiate în baza acestor hotărâri, și mandatarea sa, în calitate de viceprimar, de a semna contractul de asistență juridică, contract deja încheiat la data adoptării hotărârii (Contractul de asistență juridică nr. x/23.11.2020).

Prima instanță a admis acțiunea și a anulat raportul de evaluare contestat, reținând, în esență, că nu este îndeplinită condiția existenței unui "interes personal de natură patrimonială" cerută expres de art. 70 din Legea nr. 161/2003.

Interpretarea dată acestui text de lege de prima instanță, coroborat cu art. 228 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul administrativ, este nelegală, ceea ce atrage incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 (articol care face parte din cartea I titlul IV al legii) prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative iar potrivit art. 228 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv (sublinierea aparține instanței, ÎCCJ).

Așadar, interesul personal de natură patrimonială rezultă, în cazul aleșilor locali, din emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, sau din încheierea sau participarea la încheierea unui act juridic, în toate situațiile cu condiția ca actul să fie de natură să poată produce un folos material. Nu este necesar ca folosul să se producă efectiv, fiind suficientă posibilitatea producerii lui. Este însă necesar ca posibilitatea să fie reală, ceea ce se apreciază de la caz la caz. Realizarea posibilității reprezintă un indiciu în acest sens.

Or, participarea persoanei cercetate (intimatul reclamant A.) la adoptarea HCL Hodac nr. 25/15.04.2020 pentru aprobarea documentației de atribuire directă a pășunilor proprietate privată a U.A.T. Comuna Hodac și numirea acestuia ca membru supleant în comisia de atribuire în condițiile în care știa că fratele său C., rudă de gradul II, deține funcția de secretar, respectiv de membru în Consiliul director al B., asociație interesată în atribuirea directă de pășune proprietate privată a comunei Hodac, ar fi produs un folos material pentru C. în caz de atribuire directă a unei pășuni comunale.

Interesul personal de natură patrimonială al intimatului-reclamant rezultă din posibilitatea atribuirii. În speță, rezultă din starea de fapt reținută de prima instanță că acest folos material chiar s-a produs, dar această consecință nu este decisivă pentru existența interesului (reprezintă însă un indiciu că posibilitatea a fost una reală).

Existența unei situații de conflict de interese nu atrage prin ea însăși răspunderea juridică a alesului local. Răspunderea juridică este consecința faptului că intimatul-reclamant nu a anunțat Consiliul Local Hodoc, la începutul ședinței, de situația de conflict în care se afla, de împrejurarea că fratele său C. putea obține un folos material în situația în care asociația din a cărei conducere făcea parte ar fi beneficiat de atribuirea directă a unei pășuni, mai ales în condițiile în care, prin aceeași hotărâre, alesul local a fost numit și membru supleant în comisia de atribuire. Într-adevăr, potrivit art. 228 alin. (2) din Codul administrativ, în exercitarea funcției, consilierul local sau consilierul județean aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația să anunțe la începutul ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunț care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.

Faptul că intimatul-reclamant știa de prezumtivul folos material al fratelui său rezultă fără putință de tăgadă și din participarea la adoptarea HCL Hodac nr. 13/16.02.2021 privind angajarea avocatului D., din Baroul Mureș, să reprezinte interesele Consiliului Local Hodac în dosarul nr. x/2020, aflat pe rolul Tribunalului Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect, printre altele, anularea HCL nr. 25/15.04.2020. Comportamentul intimatului-reclamant denotă consecvență în protejarea interesului personal de natură patrimonială în condițiile în care, ceea ce era doar potențial în februarie 2020 a devenit realitate în mai 2020 când, prin contractul de închiriere nr. x/19.05.2020, asociația menționată a închiriat pășunea Moia în suprafață de 170,50 ha, aflată în domeniul privat al comunei Hodac, pentru pășunatul unui număr de 338 animale din specia ovine, pe o perioadă de 7 ani, cu posibilitatea de prelungire în condițiile legii.

În ceea ce privește participarea cu vot a intimatului-reclamant la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020 care avea ca obiect disponibilizarea trupurilor de pășune a Comunei Hodac și aprobarea scoaterii de licitație pentru concesionarea pe trupuri de pășune, Înalta Curte constată că aceasta nu este de natura să atragă incidența dispozițiilor legale menționate, deoarece situația este diferită de cea anterior expusă, în condițiile în care atribuirea se făcea prin licitație și nu s-a hotărât ca intimatul-reclamant să fie implicat în procedură. De asemenea, nu sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict de interese nici în situația participării intimatului-reclamant în ședința Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea HCL nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020, deoarece, în acea ședință, nu a fost adoptată nicio hotărâre de către consiliul local.

În concluzie, instanța de recurs reține că în mod legal prin raportul de evaluare contestat s-a reținut că intimatul-reclamant A. s-a aflat în conflict de interese, în raport de dispozițiile art. 228 din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 70 și art. 71 din Legea nr. 161/2003 în ceea ce privește participarea și votarea de către acesta în cadrul ședinței prin care s-a adoptat hotărârile de Consiliu Local nr. 25/15.04.2020 și nr. 13/16.02.2021, neputând fi reținut conflictul de interese și în raport de participarea cu vot a reclamantului la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Hodac nr. 15/17.02.2020, precum și participarea acestuia în ședința Consiliului Local Hodac din data de 17.11.2020 la votarea proiectului de hotărâre privind revocarea Hotărârilor Consiliului Local Hodac nr. 16/16.03.2020 și nr. 25/15.04.2020.

Având însă în vedere că a fost reținut în mod legal de recurenta-pârâtă conflictul de interese în raport de două din cele patru acte materiale avute în vedere, Raportul de evaluare nr. x/16.02.2023 este legal deoarece constată un conflict de interese real.

Pentru considerentele expuse, constatând că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate; va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge acțiunea formulată ca neîntemeiată.

În temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere căderea în pretenții a reclamantului și culpa sa procesuală, Înalta Curte îl va obliga pe intimatul-reclamant A. la plata către recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate a cheltuielilor de judecată în sumă de 100 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru achitată în recurs, dovedite prin chitanța aflată la dosar recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței civile nr. 91 din 27 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca neîntemeiată.

Obligă intimatul-reclamant la plata către recurenta-pârâtă a sumei de 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată în recurs.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 11 iunie 2024.