ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3102/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății 1.1. Prin cererea înregistrată la data de 19.02.2016 pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, reclamanta Pasteur Filiala Filipești S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând, în principal, anularea în tot, iar în subsidiar, anularea în parte a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență încheiat la 25.08.2015, privind proiectul "Modernizare fabrică de produse farmaceutice aparținând S.C. Pasteur Filiala Filipești S.R.L.", cod SMIS 15335, contract de finanțare nr. x/18.01.2011, beneficiar S.C. Pasteur Filiala Filipești S.R.L. În temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004, reclamanta a solicitat suspendarea executării actului administrativ. 1.

La data de 07.06.2016, reclamanta Pasteur Filiala Filipești S.R.L. a prezentat o cerere adițională prin care a solicitat anularea deciziei nr. 625/15.01.2016 dată de Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Competitivitate privind soluționarea contestației formulată de Pasteur Filiala Filipești S.R.L., contract de finanțare nr. x/18.01.2011, SMIS 15335. 1.

Prin încheierea de ședință din data de 21.06.2016, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea reclamantei Pasteur Filiala Filipești S.R.L. și a dispus suspendarea executării procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x/25.08.2015 până la soluționarea definitivă a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 554/2004. Încheierea de suspendare a rămas definitivă prin respingerea recursului declarat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, prin decizia nr. 4057 din data de 21.11.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016. 1.

Prin încheierea de ședință din data de 20.09.2016, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice. 1.

Prin sentința civilă nr. 4234 din data de 30.12.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Pasteur Filiala Filipești S.R.L. împotriva pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca neîntemeiată. 1.6 Prin decizia nr. 3347 din data de 09.07.2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2016, s-a dispus respingerea recursului formulat de reclamanta Pasteur Filiala Filipești S.R.L. împotriva încheierii din 20.09.2016 dată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și admiterea recursului formulat de reclamantă împotriva sentinței nr. 4234 din data de 30.12.2016 a aceleiași instanțe, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. 2. Hotărârea atacată cu recurs Prin sentința civilă nr. 363 din 28 decembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată și completată de reclamanta Pasteur Filiala Filipești S.A., împotriva pârâtului Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. S-a dispus anularea deciziei nr. 625/15.01.2016 privind soluționarea contestației emisă de Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POS CCE. S-a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență încheiat la data de 25.08.2015, privind proiectul "Modernizare fabrica de produse farmaceutice aparținând S.C. Pasteur - Filiala Filipești S.R.L.", cod SMIS 15335, contract de finanțare nr. x/18.01.2011, beneficiar S.C. Pasteur Filiala Filipești S.R.L. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. S-a arătat că instanța de fond a aplicat greșit în rejudecarea după casare dispozițiile art. 4 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004. Deși instanța de control judiciar a decis că se impune doar analizarea statutului de întreprindere mare a Societății Pasteur la data încheierii contractului de finanțare, ca urmare stabilirii "legăturilor" (în sensul prevederilor art. 4 4 din Legea nr. 346/2004) dintre aceasta și Societatea Națională Institutul Pasteur S.R.L. și A. S.R.L., contrar recomandării instanței de control judiciar, judecătorul fondului a evidențiat în considerentele soluției pronunțate "ipoteze" care nu își găsesc incidența în speță, respectiv situațiile de întreprinderi legate prevăzute la art. 4 4 alin. (1) lit. a) și la art. 4 4 alin. (3) coroborate cu cele din art. 4 inc. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, în mod eronat, analizând doar o anumită ipoteză care să profite Societății Pasteur, scoasă din context. Or, motivul pentru care societatea a fost încadrată la în categoria "întreprinderilor mari" la momentul efectuării verificărilor impuse de Instrucțiunea nr. 4254/26.02.2015, este acela că aceasta era legată, la momentul încheierii contractului de finanțare cu Societatea Națională Institutul Pasteur S.A. și A. S.R.L., prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, ipoteză reglementată de dispozițiile art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004. În cuprinsul actului administrativ menționat, este relevată o analiză riguroasă (pag. 3,4 și 5 din Procesul-verbal) în care sunt indicate societățile în care Dna. B. deține participații, fapt ce confirmă atât analiza, cât și concluzia rezultată, demonstrând astfel legătura evidentă a acestei persoane fizice, ori calitatea de "interfață" a acestei persoane între entitățile menționate, în sensul dispozițiilor art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, aspect reținut și la fila x a deciziei de soluționare a contestației. Or, prima instanță a achiesat la argumentele reclamantei, înlăturând fără temei aplicarea unor texte de lege, de natură să încurajeze asemenea practici reprobabile a unor beneficiari neeligibili. S-a arătat că autoritatea pârâtă a efectuat o corectă încadrare în speță, întrucât la data încheierii contractului de finanțare nr. x/18.01.2018, societățile analizate în speță aveau următoarea structură asociativă: - Pasteur- Filiala Filipești S.R.L. - B.- 79.895% din capitalul social, S.C. A.-20,10 % și C. - 0,05 %; - Societatea Natională "Institutul Pasteur" S.A -B. -0,001% din capitatul social, A.-99.9982%, D. - 0,001%; - S.C. A. S.R.L. - B. - 98,67% din capitalul social în intervalul 10.12.2007 -09.07.2009; E. 100%, începând cu data de 09.07.2009; - A. S.R.L. B. - 95% din capitalul social, E. - 5%. S-a invocat în acest sens Recomandarea Comisiei din data de 6 mai 2023 privind definiția microintreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii privind deiniția din art. 3 alin. (3) a Întreprinderilor legate, Manualul utilizatorului pentru definiția IMM – urilor publicat de Comisia Europeană potrivit cărora "În cazul în care un raport de acest fel are loc prin deținere de către una sau mai multe persoane fizice în comun), întreprinderile implicate sunt considerate ca fiind afiliate dacă îsi desfășoară activitatea pe aceeași piață sau pe piețe adiacente" (pag. 21 din Manual), Avizul Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenteței (JO C 372, 9.12.1997), dispozițiile art. 4 4 din Legea nr. 346/2004 și jurisprudența reprezentată de cauza C-110/13 –Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 27 februarie 2014, HaTeFo GmbH împotriva Finanzamt Haldensleben. Raportat la situația de fapt constatată de autoritatea publică finanțatoare s-a arătat că la data semnării contractului de finanțare încheiat între Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri, în calitate de Organism Intermediar pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (OI IMM) și intimata-reclamantă, doamna B. deținea majoritatea drepturilor de vot (79,895 % din capitalul social) în societatea Pasteur- Filiala Filipesti S.A.; era acționar majoritar (95%) și deținea astfel majoritatea drepturilor de vot în societatea A. S.R.L.; asociatul d-nei B. din A. S.R.L., E., a preluat toate părțile sociale detinute de B. în societatea A. S.R.L. de la B., deținând astfel majoritatea drepturilor de vot în această societate, societatea A. S.R.L. (controlată de B. și de E.) deținea majoritatea drepturilor de vot (99,9982% din capitalul social) în Societatea Națională Institutul Pasteur S.A.. S-a arătat că rezultă fără echivoc faptul că persoana fizică B., sau grupul de persoane fizice (B. împreună cu E.) dețineau majoritatea drepturilor de vot (controlul) în cele patru societăți analizate și, pe cale de consecință, este îndeplinită condiția prevăzută la art. 4 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, concluzia judecătorului fondului în rejudecare apărând din această perspectivă ca nefondată, de natură să conducă la aplicarea greșită a dispozițiilor legale precitate privitoare la stabilirea statutului juridic de întreprinderi legate. S-a solicitat să se constate că "situația hibridă" la care se referă Curtea de Apel București, constituie de fapt însăși modalitatea corectă si concretă de aplicare în speță a dispozițiilor art. 4 4 alin. (4), articolul menționat extinzând și detaliind situațiile prevăzute la art. 4 4 alin. (1), arătând în mod expres faptul că sunt considerate întreprinderi legate și cele între care există oricare dintre raporturile prevăzute la lit. a), b), c) sau d, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice. Este vădită abordarea și aplicarea greșită a acestor norme de drept material în cuprinsul sentinței atacate și prin prisma conținutului actelor administrative atacate de Societatea Pasteur (Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare și Decizia de soluționare a contestației) unde autoritatea publică finanțatoare emitentă analizează și demonstrează îndeplinirea condiției privitoare la faptul că societățile legate își desfășoară activitatea, sau o parte din activitate, pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente. Astfel, în Procesul-verbal nr. x (paginile 3,4 și 5) sunt prezentate toate cele patru societăți analizate, arătându-se pentru fiecare în parte codurile CAEN relevante, respectiv Pasteur -Filiala Filipești S.R.L. cod CAEN principal 2110- Fabricarea produselor farmaceutice de bază; Societatea Natională "Institutul Pasteur" S.A.- cod CAEN principal 2120 - Fabricarea preparatelor farmaceutice: A. SRL- cod CAEN principal 4646- Comerț cu ridicata al produselor farmaceutice. Sub acest aspect, în aplicarea dispozițiilor art. 4 4 alin. (5) din Legea nr. 346/2004, se observă că cele trei societăți în discuție, își desfășoară activitatea, sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente, rezultând fără dubiu îndeplinirea condiției că acestea sunt societăți legate. S-a apreciat că în speță, este incidentă ipoteza reglementată de dispozițiile art. 4 4 alin. (4) raportat la art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. x, care conduce la faptul că societătile Pasteur-Filiala Filipești S.A., Societatea Natională Institutul Pasteur S.R.L.. A. S.R.L. și A. S.R.L. constituie, prin intermediul unei persoane fizice, sau al unui grup de persoane fizice, care acționează în mod concertat, o entitate economică unică. Pentru aceste motive s-a solicitat în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., admiterea recursului și reformarea sentinței instanței de fond în sensul respingerii cererii de chemare în judecată. 4. Apărările formulate în cauză Intimata – reclamantă S.C. Pasteur Filiala Filipești S.A. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. S-a solicitat a se avea în vedere că prin decizia de casare pronunțată în primul ciclu procesual Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare nu s-a făcut nicio referire cu privire la piețele pe care acționează reclamanta și societățile în raport cu care se consideră că este legată. S-a arătat că pentru a fi incident art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004 este necesară îndeplinirea cumulativă a 3 condiții, respectiv, existența raporturilor de influență de la art. 4 4 , existența unei persoane sau grup de persoane care acționează de comun acord, precum și ca întreprinderile să-și desfășoare activitatea pe aceeași piață sau piețe adiacente. Or, neîntrunirea celei de-a treia condiții a fost tranșată definitiv în primul ciclu procesual atunci când Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că procesul – verbal de stabilire nereguli nu privește vreo analiză în sensul că reclamanta ar acționa sau nu pe piața aceluiași produs sau pe piețe adiacente, imediat în amonte sau în aval, cu întreprinderile presupus legate. În privința raporturilor de influență, s-a arătat că nu există nici un raport direct și nici indirect. În plus, s-a arătat că la dosar s-au produs probe din care rezultă că întreprinderile bănuite ca fiind legate au produse diferite și, totodată, chiar în situația în care s-au constata că există o influență dominantă, nici chiar prin cumularea datelor întreprinderilor apreciate ca fiind legate nu s-a depăși plafonul prevăzut cumulativ de art. 3 și 4 din Legea nr. 346/2004, privind încadrarea societății ca fiind întreprindere mare. 5. Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este nefondat, pentru următoarele considerente: Argumente de fapt și de drept relevante Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență încheiat la 25.08.2015, emitentul Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Competitivitate a stabilit în sarcina reclamantei o creanță bugetară în valoare de 6.448.255,59 RON (valoarea asistenței financiare nerambursabile) ca urmare a neregulii constatate cu referire la eligibilitatea reclamantei în accesarea fondurilor destinate întreprinderilor mici și mijlocii. S-a considerat că, la data semnării contractului de finanțare (18.01.2011), societatea Pasteur Filiala Filipești S.R.L. era întreprindere mare deoarece era legată de SN Institutul Pasteur S.A. și de A. S.R.L. Prin decizia nr. 625/15.01.2016 privind soluționarea contestației emisă de Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POS CCE s-a respins contestația formulată de intimata reclamantă. Prin decizia nr. 3347 din data de 09.07.2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal prin care s-a dispus rejudecarea cauzei exclusiv în ceea ce privește motivele de nelegalitate invocate la pct. VI, VII, VIII și X din cererea introductivă, s-a reținut, că Legea nr. 346/2004 vizează 6 ipoteze alternative în care se pot afla întreprinderile legate, nefiind menționată de către prima instanță care din ipotezele reglementate la art. 4 ind. 4 din lege este aplicabilă în cauză. S-a constatat totodată, că, prima instanță a avut în vedere structura acționariatului, apreciind judecătorul fondului că raportul de influență este demonstrat din perspectiva structurii acționariatului Pasteur Filiala Filipești S.R.L., în forma existentă la data semnării contractului de finanțare, care nu pare a fi în consonanță cu mențiunile procesului-verbal de constatare a neregulii și de stabilire a creanței bugetare, din cuprinsul căruia se deduce concluzia că autoritatea pârâtă ar fi avut în vedere nu data încheierii contractului de finanțare, ci exercițiile financiare anterioare aferente anilor 2008-2009. În drept, se reține incidența dispozițiilor art. 4 4 din Legea nr. 346/2004 care prevăd: "(1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi: a) o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților celeilalte întreprinderi; b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administrație, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi; c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; d) o întreprindere este acționară sau asociată a celeilalte întreprinderi și deține singură, în baza unui acord cu alți acționari ori asociați ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau asociaților întreprinderii respective. (2) Se prezumă că nu există o influență dominantă dacă investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4 2 nu sunt implicați direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le dețin în calitatea lor de acționar sau asociat să fie prejudiciate. (3) Sunt considerate întreprinderi legate și întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuți la alin. (3) al art. 4 2 . (4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente. (4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă își desfășoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente. (5) O piață adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piață a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piața în cauză". Contrar aprecierilor din motivele de recurs potrivit cărora judecătorul fondului în rejudecare ar fi trebuit să analizeze doar ipoteza prevăzută de art. 4 4 alin. (4) raportat la art. 4 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, încadrare care ar rezulta cu claritate din cuprinsul procesului-verbal de constare a neregulilor și din decizia de soluționare a contestației, Înalta Curte constată, parcurgând actele atacate, că în cadrul acestora (paginile 3-5 din procesul-verbal, respectiv pagina 6 din decizie) există doar o expunere a structurii acționariatului beneficiarului în exercițiile financiare 2008 și 2009, a societăților la care dna F. deținea acțiuni și cota de participare, a acțiunilor deținute de S.C. A. S.A. la data semnării contractului, structurii acționariatului A. S.A. începând cu data de 10.12.2010, structurii acționariatului Institutului Pasteur S.A. începând cu data de 25.04.2007, precum și a structurii acționariatului S.C. A. S.A. în perioada 10.12.2007 – 9.07.2009 și 9.07.2009 – prezent, urmată de concluzia potrivit căreia S.C. Pasteur Filiala Filipești S.R.L. este întreprindere legată cu Societatea Națională Institutul Pasteur sa și A. S.R.L.. În ceea ce privește temeiul de drept reținut, acesta nu este explicitat nici în procesul-verbal în care se indică dispozițiile generale care reglementează noțiunea de întreprinderea legată, anume art. 4 ind. 4 din Legea nr. 346/2004, coroborat cu dispozițiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 și nici prin decizia de soluționare a contestației, în cuprinsul căreia este redat textul art. 4 4 alin. (1) lit. a), b), c) și d) precum și textul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, urmate de concluzia că în cazul în care o persoană fizică deține părți sociale în mai multe firme prin intermediul acelei persoane fizice se pot stabili legături în sensul Legii nr. 346/2004. Instanța de fond a realizat o corectă aplicare a dispozițiilor de drept material incidente, verificarea legalității actelor atacate fiind realizată, conform deciziei de casare, apreciindu-se că nu se poate face un examen de legalitate în raport de toate ipotezele prevăzute de textul care reglementează noțiunea de "întreprindere legată". A arătat prima instanță că nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 4 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 346/2004, întrucât la data de 18.01.2011 societatea reclamantă avea printre asociați o singură întreprindere, A. S.R.L., cu o cotă de participare de 20,10%, inferioară plafonului de peste 50% instituit de lege, iar recurentul – pârât nu a invocat deținerea de către reclamantă a vreunei participații la vreo altă întreprindere. De asemenea, în ceea ce privește legătura indirectă reglementată de textul de lege, s-a constatat că aceasta nu poate fi analizată în raport legătura dintre A. S.R.L cu întreprinderea SN Institutul Pasteur S.A., operațiune care ar ignora procentul redus al drepturilor de vot în cadrul întreprinderii evaluate. Referitor la incidența dispozițiilor art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, s-a apreciat că dispozițiile legale, astfel cum rezultă și din dezlegarea dată în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene prin Hotărârea din 27 februarie 2014 în cauza C-110/13, HaTeFo GmbH împotriva Finanzamt Haldensleben, au în vedere verificarea legăturii între întreprinderi din perspectiva unor elemente cum ar fi influențarea drepturilor de vot, drepturilor de conducere, a exercitării influenței dominante, etc. Reține Înalta Curte sub un prim aspect, constatat și de instanța de casare, că recalificarea societății reclamante trebuie raportată la data încheierii contractului de finanțare (18.01.2011), sau cel mult la data la data semnării cererii de finanțare nr. x/01.09.2009, momentul completării formularului D "Declarație privind încadrarea întreprinderii în categoria IMM", în timp ce în procesul-verbal au fost avute în vedere exercițiile financiare aferente anilor 2008-2009. Se constată că la data de 18.01.2011, societatea reclamantă avea următorii asociați: F. cu cotă de participare la profit și pierdere 79,89% (drepturi de vot), A. S.R.L. cu cotă de participare 20,10% și C. cu cotă de participare 0,05%. În absența argumentației autorităților publice pârâte cu privire la actele/faptele vreunui asociat persoană fizică, care ar permite aprecierea că acesta intermediază legătura între întreprinderile presupus legate din perspectiva textului de la art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004, a revenit instanței de fond sarcina de a concluziona că s-a avut în vedere încadrarea reclamantei ca "întreprindere legată" cu întreprinderea SN Institutul Pasteur S.A., A. S.R.L. (acționar majoritar la SN Institutul Pasteur S.A.), A. S.R.L. prin itemediul asociatului F., eventual prin E. (acționar majoritar la A. S.R.L. din data de 9.07.2009) deși o astfel de susținere lipsește din actele atacate. Înalta Curte reține că judecătorul fondului a examinat atât elementele de ordin obiectiv cât și cele de ordin subiectiv, invocate de pârât în sprijinul concluziei privind neeligibilitatea reclamantei, nefiind identificate elemente de probă obiective care să permită concluzia că, în esență, s-ar fi creat condiții artificiale de către o persoană sau un grup de persoane fizică care să fi acționat concertat, ca o entitate economică unică, astfel cum s-a reținut în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 27 februarie 2014 dată în cauza C-110/13, HaTeFo GmbH împotriva Finanzamt Haldensleben, în interpretarea articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Potrivit articolului 3 alin. (3) din anexa la Recomandarea privind IMM-urile: "«Întreprinderi afiliate» sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele relații: a)o întreprindere deține majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor sau ale asociaților altei întreprinderi; b)o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organului de administrație, de conducere sau de supraveghere al altei întreprinderi; c)o întreprindere are dreptul de a exercita o influență dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate sau din statutul acesteia; d)o întreprindere, care este acționar sau asociat al altei întreprinderi, controlează singură, în temeiul unui acord încheiat cu alți acționari sau asociați ai întreprinderii în cauză, majoritatea drepturilor de vot ale acționarilor și ale asociaților întreprinderii în cauză". Prin hotărârea dată în cauza C-110/13 s-a stabilit că nu se impune respectarea din punct de vedere formal a acestor condiții pentru a se constata caracterul afiliat al întreprinderilor în cauză, dar, cu toate acestea, s-a reținut că: "35. Pe de altă parte, condiția potrivit căreia persoane fizice acționează în mod concertat este îndeplinită atunci când aceste persoane se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influență care exclude ca aceste întreprinderi să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiții depinde de împrejurările cauzei și nu poate, în mod necesar, să fie subordonată existenței unor relații contractuale între aceste persoane și nici chiar constatării intenției lor de a eluda definiția IMM-ului. Totodată s-a reținut că în speța analizată au fost identificate relații economice și financiare între HaTeFo și X care comercializa totalitatea producției HaTeFo, această din urmă societate nefiind prezentă pe piață. S-a mai reținut că un reprezentant al X ar fi responsabil de aspectele tehnice ale producției HaTeFo, iar în plus, aceasta ar fi transferat societății X gestiunea sa informatică și pe cea a achizițiilor sale, precum și activitatea sa de cercetare, fiind utilizat și unul dintre conturile bancare. Or, în cauză, autoritatea pârâtă nu a prezentat niciun astfel de element și, cu excepția indicării structurii acționariatelor societăților precum și a participațiilor acționarului F. în alte societăți, nu s-a invocat existența niciunei relații de subordonare sau dependență între societatea reclamantă și entitățile juridice cu privire la care s-a susținut că este afiliată, de tipul oricăror legături economice, contractuale, existența unei cooperări funcționale între aceste persoane juridice (de ex. între administratorii acestora) care să conducă la concluzia adoptării unui comportament concertat (în sensul hotărârii CJUE din cauza C-110/13, HaTeFo). În plus, recurentul pârât omite faptul că atât Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, cât și dispozițiile art. 4 4 din Legea nr. 346/2004 nu pun semnul egalității între noțiunea de "întreprindere legată" prin raporturile create între întreprinderi și noțiunea de "întreprindere legată" prin raporturile create prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează de comun acord, în acest din urmă caz cerându-se întrunirea cumulativă și a condiției privind desfășurarea activității sau a unei părți din activitate pe aceeași piață relevantă ori pe piețe adiacente" (art. 4 4 alin. (4) din Legea nr. 346/2004). Or, sub acest aspect, astfel cum a reținut și instanța de control judiciar prin decizia de casare, procesul-verbal și decizia de soluționare a contestației nu cuprind nicio referire la faptul că societatea reclamantă ar acționa pe aceeași piață sau pe piețe adiacente cu societățile în raport de care se consideră că este legată. Faptul că prin motivele de recurs se invocă împrejurarea că în procesul-verbal nr. x/27.08.2015 sunt prezentate toate societățile analizate cu arătarea pentru fiecare în parte a codurilor CAEN relevante nu este de natură să înlăture lipsa motivării actelor administrative. În concluzie, nefiind demonstrată o acțiune concertată în sensul art. 3 alin. (3) al anexei la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii, Înalta Curte reține că nu s-a dovedit de către autoritatea pârâtă că intimata reclamantă nu era la momentul încheierii contractului o întreprindere autonomă în sensul art. 4 ind. 2 alin. (2) din Legea nr. 346/2004. Se constată că în mod corect prima instanță a dispus anularea deciziei nr. 625/15.01.2016 emise de Ministerul Fondurilor Europene – Direcția Generală Programe Competitivitate - Autoritatea de Management pentru POS CCE și a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență încheiat la data de 25.08.2015, sentința recurată fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 4 4 din Legea nr. 346/2004, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE,