ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1635/2025

Ședința publică din data de 20 martie 2025

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 18 octombrie 2024, sub nr. x/2024, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea hotărârii nr. 1123 din 21 mai 2024, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru judecători și, în măsura admiterii acestui capăt de cerere, obligarea intimatului la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul acesteia de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași.

În drept, a invocat dispozițiile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată, arătând că hotărârea contestată este legală și temeinică, fiind emisă cu respectarea normelor legale și regulamentare incidente în materie.

Prin notele scrise depuse la data de 17 martie 2024 intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat excepția lipsei de interes, având în vedere că prin decizia nr. 1363/12.03.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2024, a fost obligat la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Totodată, interesul trebuie să fie determinat, această condiție vizând stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși.

Înalta Curte reține că în speță s-a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători prin care i-a fost respinsă contestatoarei cererea de transfer de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași.

Din verificările efectuate în sistemul electronic ECRIS reiese că prin decizia nr. 1363/12.03.2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a fost obligat la emiterea unei hotărâri prin care să dispună transferul contestatoarei de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași.

Așadar, eventuala reușită a prezentului demers judiciar nu ar determina dobândirea de către contestatoare a unui folos personal concret, în condițiile în care deja s-a statuat în sarcina intimatului obligația de a emite o nouă hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii contestației, având în vedere că, ulterior formulării acesteia, intimatul a fost obligat să emită o nouă hotărâre prin care să dispună transferul contestatoarei A. de la Judecătoria Suceava la Judecătoria Iași. Prin urmare, interesul de a acționa al contestatoarei nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a acțiunii referitoare la justificarea unui interes nu mai este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii și va respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva hotărârii nr. 1123 din 21 mai 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind rămasă fără interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge contestația formulată de contestatoarea A. împotriva hotărârii nr. 1123 din 21 mai 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, ca fiind rămasă fără interes.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 20 martie 2025.