Decizia nr. 1381/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 09.04.2021, sub dosar nr. x/2021, reclamanta A. "Bălțată Românească" tip Simmental, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu" și B. din județul Mureș, a solicitat anularea deciziei nr. 698/04.11.2020 emisă de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu" în baza căreia se eliberează recunoașterea nr. 17/04.11.2020 pentru B. din județul Mureș în vederea recunoașterii ca societate de ameliorare în conformitate cu art. 4 alin. (3) din Regulamentul (CE) 1012/2016 în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură, înscrise în registrul genealogic condus de aceasta, ca fiind nelegală și netemeinică; anularea deciziei nr. 727/24.11.2020 emisă de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G. K. Constantinescu prin care se aprobă programul de ameliorare" B. din Județul Mureș " pentru rasa A., ca fiind nelegală și netemeinică; cu cheltuieli de judecată. La termenul de judecată din data de 03.06.2021, petenții S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. și N. au depus la dosar cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea pârâtei B. din Județul Mureș, în temeiul art. 61 alin. (3) din C. proc. civ.

Hotărârile atacate 2.1. Prin încheierea de ședință din 16 septembrie 2021, Curtea de Apel Brașov a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie formulată în cauză, față de dispozițiile art. 61 alin. (3), art. 63 și art. 64 alin. (2) C. proc. civ., precum și efectuarea unei expertize tehnice specialitatea zootehnie, probă solicitată de reclamantă. 2.2. Prin încheierea de ședință din 9 decembrie 2021, Curtea de Apel Brașov a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta B. din Județul Mureș, reținând că vătămarea invocată de către reclamantă vizează un interes privat, respectiv pretinsa compromitere a propriului program de ameliorare, anterior încuviințat, autorizat și aflat în desfășurare, așa încât, reclamanta justifică în cauză interesul privat prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004. 2.

Prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2021, Curtea de Apel Brașov a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., președintele completului de judecată, formulată de către intervenienți. 2.

Prin încheierea de ședință din 06 iulie 2022, Curtea de Apel Brașov a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., președintele completului de judecată, formulată de pârâta B. din Județul Mureș. 2.

Prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2022, Curtea de Apel Brașov a admis excepția tardivității formulării cererii de recuzare a expertului tehnic judiciar desemnat în cauză; a respins obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, formulate de către pârâte și interveniente; a respins cererea de diminuare a decontului și a încuviințat decontul final în sumă de 24.900 RON; a pus în vedere reclamantei A. obligația de a achita diferență decont x.400 RON și de a face dovada achitării; a respins cererea de amânare solicitată de apărătorii intervenienților și pârâtei B. din Județul Mureș pentru a se face de către reclamantă dovada achitării diferenței onorariului expertului și pentru ca dezbaterile pe fond să aibă loc separat, la un viitor termen de judecată; a amânat cauza în vederea soluționării cererii de recuzare împotriva președintelui completului de judecată, formulată de către pârâtă B. din Județul Mureș și intervenienți. 2.

Prin încheierea de ședință din 22 noiembrie 2022, Curtea de Apel Brașov a respins cererea de recuzare formulată de pârâta B. din Județil Mureș și de intervenienți. 2.

Prin sentința nr. 162 din 08 decembrie 2022, Curtea de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal: - a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională pentru Zootehnie "Profesor dr. G. K. Constantinescu" și B. din Județul Mureș; - a anulat Decizia nr. 698/04.11.2020 și Decizia nr. 727/24.11.2020 emise de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Profesor dr. G. K. Constantinescu"; - a respins cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei B. din Județul Mureș, formulată de intervenienții: S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M., N.; - a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în sumă de 37.300 RON. 3. Recursurile exercitate în cauză 3.1. Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu", solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate și în rejudecare să se respingă cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată, susținând că judecătorul fondului a interpretat greșit normele de drept material. Prima critică se referă la nelegalitatea extrinsecă a actelor administrative, reținută de instanța de fond, arătându-se, în combatere, că un funcționar public sau un serviciu din cadrul unei instituții publice nu-și poate asuma răspunderea privitor la legalitatea și emiterea actelor administrative, ci doar conducătorul acesteia. Mai mult, în lipsa unor proceduri sau acte premergătoare, se aplică Regulamentul European 102/2016, care, într-adevăr, nu poate să conțină dispoziții privitor la modul de organizare si funcționare al unei instituții publice, dar nici nu era necesar acest lucru atât timp cât reglementează condițiile adoptării unor acte administrative aflate sub incidența lor directă și în baza cărora se asigură finanțare din fondurile UE. În ceea ce privește condițiile de nelegalitate intrinsecă, așa cum a fost definită de judecătorul fondului, respectiv încălcarea prevederilor Regulamentului 1012/2016 și a dispozițiilor legii naționale, arată că acestea au fost interpretate greșit, întrucât aprobarea unui program de ameliorare este o operațiune ulterioară recunoașterii calității de societate de ameliorare. În concluzie, consideră că recunoașterea B. din județul Mureș ca societate de ameliorare s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale europene și naționale în vigoare. 3.2. Pârâta B. DIN JUDEȚUL MUREȘ, alături de intervenienții S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M., N. au formulat recurs împotriva sentinței, precum și împotriva încheierii civile din 9 decembrie 2021, a încheierii civile din 16 septembrie 2921, a încheierii civile din 10 noiembrie 2022, a încheierii civile din 16 decembrie 2021, a încheierii civile din 6 iulie 2022 și a încheierii civile din 22 noiembrie 2022, solicitând admiterea recursului și, în principal, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de fond, iar în subsidiar, casarea în totalitate a hotărârii, admiterea cererii de intervenție și respingerea cererii de chemare în judecată. Criticile de nelegalitate au fost încadrate la punctele 5, 6 și 8 ale art. 488 C. proc. civ. În ceea ce privește încheierea civilă din 09.12.2022 și încheierea civilă din 16.12.2021, arată că în mod greșit a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 1 din Legea contenciosului administrativ, respectiv a lipsei interesului privat în cauză. Reclamanta nu a dovedit că este titulara unui drept subiectiv care a fost încălcat prin emiterea actelor administrative atacate. Lipsind dreptul subiectiv privat, devine imposibil a se dovedi lezarea unui interes legitim privat. Ca argument de text, recurenții fac trimitere la Regulamentul 1012/2016, punctul 21 din Preambul care anihilează posibilitatea reclamantei de a pretinde o vătămare de ordin economic sau ca urmare a scoaterii din programul său de ameliorare a unui număr de capete. Au mai susținut aceștia că acțiunea reclamantei nu îndeplinea nici cerințele art. 32 C. proc. civ., care conduceau la lipsa calității de persoană vătămată, după cum înțeleg să critice modul în care instanța, fără a uni excepția cu fondul, s-a antepronunțat asupra soluției pe care urma să o pronunțe în cauză, acesta fiind motivul pentru care au înțeles să formuleze cerere de recuzare la termenul din 09.12.2021, cerere care a fost, însă, respinsă. Circumscris pct. 6 teza I a art. 488 C. proc. civ., recurenții arată că instanța constată și motivează existența interesului privat doar cu privire la cel de-al doilea petit al acțiunii în contencios administrativ, care are ca obiect Decizia nr. 727/24.11.2020, motivarea lipsind cu desăvârșire cu privire la primul petit, care are ca obiect decizia nr. 698/04.11.20220. În ceea ce privește încheierea civilă din 16 septembrie 2021, prin care s-a admis expertiza tehnică judiciară în specialitatea zootehnie și încheierea civilă din 10.11.2022, prin care s-au respins obiecțiunile la raportul de expertiză, au învederat recurenții că instanța a admis o probă care să lămurească o chestiune de drept și nu una de fapt, fiind, astfel, încălcate prevederile art. 333 C. proc. civ., ceea ce face incident motivul de nelegalitate cuprins la pct. 5 al art. 488 C. proc. civ. Respectiv, astfel cum au dezvoltat prin răspunsul la întâmpinare, au considerat că obiectivul încuviințat de instanța de judecată, acela de a verifica dacă aprobarea mai multor programe de ameliorare pe teritoriul României cu privire la aceeași rasă A. produce sau nu consecințe negative asupra uneia și aceleiași rase, era inadmisibil, întrucât, pentru a putea analiza eventuale consecințe negative asupra uneia și aceleiași rase, era necesar, din punct de vedere tehnic, ca măcar o generație de urmași ai vacilor pe care se desfășoară programul de ameliorare să se nască și să ajungă la maturitate, iar acest fapt presupune trecerea a minim 4-5 ani de la debutul programului de ameliorare, timp care, în speță nu a trecut. Cât privește obiectivul dacă se justifică aprobarea a noi programe de ameliorare având în vedere legislația națională și europeană, precizează că aceasta reprezintă o chestiune de analiză a oportunității emiterii unei decizii administrative, apanaj exclusiv al puterii executive, respectiv al autorității competente și nu al instanței de judecată. Referitor la încheierea din 10.11.2022 prin care au fost respinse obiecțiunile la raportul de expertiză, dezvoltând critica, au menționat recurenții că obiecțiunile formulate vizau lămurirea unor aspecte reținute de expert în raportul de expertiză, precum existența unor concluzii contradictorii în cadrul raportului, dar și solicitarea de a enunța în mod concret care sunt consecințele negative pe care le-a reținut în mod generic, fără a fi explicate sau exemplificate, apărând ca veritabile situații ipotetice. Or, prin respingerea obiecțiunilor, judecătorul a încălcat îndatorirea sa de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, nesocotind astfel prevederile art. 22 C. proc. civ. În privința recursului împotriva încheierilor prin care s-au respins cererile de recuzare, acesta a fost formulat în considerarea art. 53 alin. (1) C. proc. civ., apreciindu-se, în esență, că judecătorul învestit cu soluționarea cauzei s-a antepronunțat, încălcând limitele disponibilității procesului civil. Referitor la sentința civilă pronunțată, au indicat incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea si aplicarea greșită a normelor de drept material, instanța interpretând în mod eronat dispozițiile legale naționale și europene. Astfel, în ceea ce privește motivele de nelegalitate extrinseci, arată, în esență, că acestea nu pot sta la baza motivării unei decizii de anulare a celor două acte administrative, pretinsa încălcare de către funcționarii ANZ a Procedurilor operaționale S.A. 73/11.01.2019 și S.A. 79/26.02.2019 sau a ROF 11616/27.08.2020 nefiind un motiv de nelegalitate a actelor administrative. Contrar celor susținute de instanță, legalitatea sau nelegalitatea Deciziilor nr. 698/04.11.2020 și nr. 727/24.11.2020 poate fi apreciată exclusiv prin prisma îndeplinirii condițiilor de fond impuse de Regulamentul European 1012/2016 ca act normativ primordial, cu aplicabilitate directă și prioritară față de legislația națională. O încălcare a unor atribuții a funcționarilor ANZ poate fi sancționată avându-se în vedere raporturile dintre aceștia și angajator, neconstituind o încălcare de natură a atrage o nelegalitate în sens administrativ. În speță nu a existat un exces de putere din partea directorului ANZ. Directorul ANZ, în emiterea deciziilor favorabile, a avut în vedere atât concluziile Comisiei din cadrul ANZ, ca etapă prealabilă și obligatorie în emiterea deciziilor, dar și un alt act, despre existența căruia au aflat ulterior, și anume Avizul favorabil al Oficiului Județean pentru Zootehnie Mureș. În ceea ce privește motivele de nelegalitate intrinsecă, arată că instanța a realizat o interpretare eronată a dispozițiilor legale care privesc procedurile de acreditare, art. 4 și art. 8 din Regulament, dar și o greșită aplicare a prevederilor art. 10 din Regulament. Astfel, contrar celor reținute de prima instanță, programul de ameliorare viza un număr suficient de mare de animale de reproducție din rasa Bălțata românească și un număr suficient de crescători, petenta intenționând să îl desfășoare pe întreg teritoriul României. Cererea de înaintare (denumită formal de aprobare) a proiectului de program de ameliorare, nr. 591, a fost însoțită de proiectul de program, astfel cum prevede art. 4 alin. (3) lit. d) din Regulamentul 1012/2016. De altfel, din art. 6 din Regulament rezultă faptul că aprobarea programului de ameliorare nu este concomitentă cu recunoașterea societății de ameliorare și că ulterior recunoașterii societatea nu este obligată să supună spre aprobare un program conform proiectului de program depus în documentația de recunoaștere, ci poate supune spre aprobare un program de ameliorare care să vizeze o altă rasă. De asemenea, din Referatul de la fila x rezultă faptul că petenta ACTJM a transmis, până la momentul emiterii Deciziei 698/04.11.2020, documentele care se considerau a fi lipsă de la dosarul administrativ și că a remediat "neconformitățile specificate anterior". După cum, referitor la mențiunea că "ACTJM nu face dovada că are animale de reproducție de rasă pură", subliniază că nici nu avea o obligație legală în acest sens și nu avea cum să facă această dovada, deoarece, ca moment administrativ, Referatul a fost emis în cadrul procedurii de recunoaștere ca societate de ameliorare. Doar după emiterea deciziei de recunoaștere ACTJM putea deschide un registru genealogic și apoi înscrie animale în acesta. Așadar, se conchide în sensul că niciunul din motivele de nelegalitate reținute de instanța de fond nu sunt susținute de textele legale invocate în sprijinul lor, din contră, rezultă că la momentul emiterii Deciziei 698/04.11.2020, de recunoaștere a ACTJM ca societate de ameliorare, toate condițiile prevăzute de art. 4 din Regulamentul 1012/2016 erau îndeplinite. Motivele de refuz exprimate de funcționarii ANZ și reținute ca motive de nelegalitate în hotărârea recurată vizau oportunitatea aprobării programului de ameliorare, aspecte care nu puteau fi avute în vedere la momentul recunoașterii societății de ameliorare. În sfârșit, au menționat recurenții, în speță nu sunt incidente prevederile art. 10 din Regulamentul 1012/2016, întrucât nicio probă, nici măcar expertiza dispusă, nu confirmă vreo vătămare a programului de ameliorare aflat în desfășurare. 3.3. Odată cu întâmpinarea, reclamanta A. a formulat recurs incident împotriva considerentelor sentinței nr. 162 din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Brașov – secția contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 461 alin. (2) coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia și schimbarea în parte a considerentelor sentinței recurate, în sensul: - de a înlătura din considerente constatarea instanței de la pag. 25 alin. (4)-(7) din sentință, în sensul că obiectul contractului de prestări servicii nr. x/05.10.2020 nu l-ar constitui testarea performantelor si evaluarea genetică; - de a constata că din obiectul contractului de prestări servicii nr. x/05.10.2020 face parte și prestarea serviciului de estimare a valorii de ameliorare respectiv de evaluare genetică, cât și a faptului că prestarea acestei activități se realizează de către P., parte terță neacreditată de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" pentru prestarea serviciului de estimare a valorii de ameliorare. În motivare, s-a arătat că la dosarul administrativ intimata-pârâta B. din Județul Mureș a depus contractul de prestări servicii nr. x/05.10.2020 încheiat cu P. prin care această societate a pus la dispoziția pârâtei ACTJM o aplicație informatică pentru: - înregistrarea datelor din controlul oficial al performanțelor; - estimarea performanțelor zootehnice; - estimarea valorii de ameliorare a animalelor; - înregistrarea în registrul genealogic a acestor date. În ANEXA la Legea nr. 32/2019 a zootehniei sunt definiți următorii termeni: Ameliorare: procesul de modificare dirijată a structurii genetice a populațiilor de animale domestice în succesiunea generațiilor, în direcția dorită de crescător; Evaluare genetică: acțiunea de estimare a valorii de ameliorare a animalelor de reproducție; Valoare de ameliorare: valoarea estimată a unui reproducător pentru un anumit caracter dată de performanța proprie și/sau performanțele ascendenților, valoarea medie a performanțelor descendenților și colateralilor, exprimată ca abatere de la media contemporanilor. Prin urmare, pornind de la definițiile legale de mai sus, consideră recurenta-reclamantă că evaluarea genetică înseamnă exact operațiunea de estimare a valorii de ameliorare, motiv pentru care argumentul instanței din considerente este greșit. Art. 27 alin. (1) lit. b) din Regulamentul UE 1012/2016 intitulat "Efectuarea testării performantelor și evaluării genetice" dispune ca atunci când testarea performanțelor și evaluarea genetică (adică estimarea valorii de ameliorare) trebuie să se desfășoare în conformitate cu programul de ameliorare aprobat, societățile de ameliorare sunt cele care desemnează părțile terțe cărora le externalizează testarea performantelor sau evaluarea genetică respectivă. Iar din contractul de prestări servicii nr. x/05.10.2020 depus la dosarul administrativ rezultă că pârâta-intimată B. din Județul Mureș a încredințat serviciul de estimare a valorilor de ameliorare (evaluare genetică potrivit definiției dată de Legea zootehniei) furnizorului de servicii P.. Articolul 27 alin. (2) si 3 din Regulament dispune ca în cazul în care există părți terțe desemnate de către societățile de ameliorare să efectueze testarea performanțelor sau evaluarea genetică, este necesară obținerea autorizării de către aceste părți terțe de la statul membru sau autoritatea competentă, pentru a putea efectua testarea performanțelor sau evaluarea genetică. În țara noastră, Agenția Națională pentru Zootehnie, ca autoritate competentă a statului, este cea care autorizează, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) din Regulamentul UE 1012/2016, părțile terțe cărora li s-a externalizat testarea performanțelor sau evaluarea genetică de către societățile de ameliorare (capitolul III, art. 5 lit. e) din H.G. nr. 1188/2014 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Zootehnie). Or, societatea P. nu este acreditată de către ANZ ca parte terță să efectueze servicii de evaluare genetică (calculul valorii de ameliorare) a animalelor. În acest sens ANZ a emis adresa nr. x/22.03.2021 prin care arată că nu este parte terță autorizată pentru efectuarea evaluării genetice a animalelor conform Regulamentului UE nr. 1012/2016. 4. Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă A. "Bălțata Românească" TIP SIMMENTAL, a formulat întâmpinare la recursul declarat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu", invocând, pe cale de excepție, nulitatea acestuia pentru nemotivare, iar, în subsidiar, solicitând respingerea lui ca nefondat. Excepția nulității a fost invocată și în privința recursului declarat de recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș, respectiv recurenții intervenienți, pentru modul generic al indicării tuturor încheierilor și a actelor procedurale întocmite de instanța de fond, respectiv pentru motivele susținute în ceea ce privea încheierile referitoare la recuzare. De asemenea, s-au formulat apărări în sensul inadmisibilității recursului declarat împotriva încheierilor prin care s-a admis expertiza tehnică și prin care s-au respins obiecțiunile la raportul de expertiză. Referitor la recursul declarat împotriva încheierii de ședință din data de 09 decembrie 2021, prin care s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii și a încheierii de ședință din data de 16 decembrie 2021, a solicitat respingerea acestora, arătând că instanța de fond a dat o corectă dezlegare excepției inadmisibilității acțiunii, respectând principiile care guvernează procesul civil, la care recurenții au făcut trimitere. În privința fondului recursurilor, cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a precizat că au fost corect aplicate atât Regulamentul UE nr. 1012/2016, cât și legislația națională, respectiv Procedurile interne operaționale din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie "Prof. Dr. G.K. Constantinescu" referitoare la recunoașterea societăților de ameliorare și la aprobarea programelor de ameliorare (PO 73/2019 și PO 79/2019). Recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș și recurenții-intervenienți au formulat răspuns la întâmpinarea recurentei-reclamante și întâmpinare la recursul incident. Recurenta-reclamantă A. a formulat răspuns la întâmpinare. 5. Aspecte procesuale Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2024, Înalta Curte a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 1 C. proc. civ., până la soluționarea cauzei C-286/23 aflată pe rolul CJUE, având ca obiect întrebările preliminare adresate în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. La data de 27.08.2024, recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș și recurenții-intervenienți au depus cerere de repunere pe rol a cauzei, în temeiul art. 415 din C. proc. civ., având în vedere pronunțarea de către CJUE a Hotărârii din 29 iulie 2024 în dosarul C-286/23, la care au atașat hotărârea CJUE. La data de 25.02.2025, recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș și recurenții-intervenienți au depus note scrise conținând observații legate de nelegalitatea și netemeinicia sentinței recurate prin prisma Hotărârii CJUE din 29 iulie 2024, pronunțate în dosarul C-286/23. La data de 26 februarie 2025, Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol, constatând că, urmare a pronunțării Hotărârii CJUE din 29 iulie 2024, motivul suspendării nu mai subzistă. Excepțiile nulității recursurilor formulate de recurentele-pârâte Agenția Națională pentru Zootehnie - Prof. Dr. G.K. Constantinescu și B. din Județul Mureș și inadmisibilității recursului formulat de recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș și recurenții-intervenienți împotriva încheierilor din 16 septembrie 2021, 09 decembrie 2021, 16 decembrie 2021, 06 iulie 2022, 10 noiembrie 2022 și din 22 noiembrie 2022 au fost examinate cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. și respinse în ședința publică din 26.02.2025. II. Soluția și considerentele instanței de recurs II.1. Recursurile declarate de recurenta-pârâtă B. din Județul Mureș și recurenții-intervenienți S.C. C. S.R.L., S.C. D. S.R.L., S.C. E. S.R.L., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., S.C. H. S.R.L., I., J., K., L., M. și N. împotriva încheierilor din 16 septembrie 2021, 09 decembrie 2021, 16 decembrie 2021, 06 iulie 2022, 10 noiembrie 2022 și 22 noiembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, nu sunt fondate și vor fi respinse ca atare, după cum urmează: Prin încheierea de ședință din 16 septembrie 2021, instanța de fond a încuviințat în principiu cererea de intervenție accesorie, precum și efectuarea unei expertize tehnice specialitatea zootehnie, probă solicitată de reclamantă. Iar, prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2022, Curtea, printre altele, a respins obiecțiunile la raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză, formulate de către pârâte și interveniente. Recurenții au susținut, privitor la proba cu expertiza încuviințată, că aceasta, prin obiectivele admise, urma să stabilească o dezlegare de drept, iar nu stabilirea unei situații de fapt, ceea ce face incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. Critica nu este întemeiată. Reclamanta, A., a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune în anulare a actelor administrative reprezentate de Decizia nr. 698/04.11.2020 și Decizia nr. 727/24.11.2020 emise de pârâta Agenția Națională pentru Zootehnie "Profesor dr. G.K. Constantinescu", apreciind că prin acestea, s-a recunoscut, în persoana pârâtei, B. din Județul Mureș, o nouă societate de ameliorare în considerarea animalelor deja înscrise în programul său și apreciind că prin aceste măsuri va fi compromis programului său de ameliorare în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale rasei, ceea ce va conduce și la nerealizarea obiectivelor programului de ameliorare, diminuarea efectivului populației de animale cu consecința scăderii bazei de selecție și pierderea progresului genetic. Pentru a se putea conchide sau nu în sensul afirmat de reclamantă, în mod corect instanța a procedat la admiterea probei cu expertiza de specialitate solicitată, cu obiectivele propuse, aceasta fiind deopotrivă utilă, pertinentă și concludentă. Aspectele prezentate de recurenta-pârâtă și recurenții intervenienți privitor la împrejurarea că obiectivul de a verifica dacă aprobarea mai multor programe de ameliorare pe teritoriul României cu privire la aceeași rasă A. produce sau nu consecințe negative asupra uneia și aceleiași rase, era inadmisibil pentru că nu s-a scurs o perioadă suficientă de timp pentru a se putea fi determinate acestea, puteau fi valorificate, eventual, ca obiecțiuni și de asemenea confirmate sau nu, la rândul lor, de către expert, sub aspectul pertinenței. În schimb, într-adevăr, obiectivul dacă se justifică aprobarea a noi programe de ameliorare având în vedere legislația națională și europeană nu se circumscrie unei situații de fapt care să fie verificată și stabilită de expert, conform prevederilor art. 330 alin. (1) C. proc. civ., dar neputând fi interpretată nici ca o chestiune de analiză a oportunității emiterii unei decizii administrative, apanaj exclusiv al autorității competente, după cum au susținut recurenții. Cât privește încheierea prin care s-au respins obiecțiunile la raportul de expertiză, raportat la aspectele vizate de acestea, Înalta Curte consideră că nu au fost încălcate prevederile art. 22 C. proc. civ., o asemenea concluzie putându-se susține numai în ipoteza în care s-ar conchide în sensul nelegalității și netemeiniciei hotărârii de fond. Prin încheierea de ședință din 9 decembrie 2021, instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta B. din Județul Mureș, reținând că vătămarea invocată de către reclamantă vizează un interes privat, respectiv pretinsa compromitere a propriului program de ameliorare, anterior încuviințat, autorizat și aflat în desfășurare, așa încât, reclamanta justifică în cauză interesul privat prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004. Recursul formulat de recurenta-pârâtă și recurenții-intervenienți împotriva acesteia nu este fondat. Reclamanta, A. "Bălțată Românească" Tip Simmental, a învestit Curtea de Apel cu o acțiune fundamentată pe dispozițiile legii contenciosului administrativ, considerându-se persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, iar nu în calitate de organism social interesat care apără un interes legitim public, după cum au înțeles pârâta societate și intervenienții și cum aceștia au motivat incidența inadmisibilității. Astfel, corect instanța a reținut că în cauză sunt întrunite cerințele cuprinse în art. 1 alin. (2) și art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, nefiind incidentă Decizia nr. 8/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată într-un recurs în interesul legii. De asemenea, încheierile atacate nu au fost pronunțate cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității pentru a deveni incident motivul de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel: A fost respectat principiului contradictorialității prevăzut de art. 14 C. proc. civ., respectiv părțile au pus concluzii orale cu ocazia invocării excepției de inadmisibilitate și au depus la dosar note scrise în susținerea, respectiv respingerea excepției de inadmisibilitate a acțiunii. Nu au fost încălcate dispozițiile art. 32 și 33 C. proc. civ., având în vedere că acțiunea îndeplinea condiția interesului legitim specific acțiunilor de contencios administrativ, strâns legat de calitatea de persoană vătămată, a cărei soluționare ține chiar de temeinicia sau netemeinicia cauzei și care este diferită față de condiția de fond a unei acțiuni comune în justiție. În speță, în respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâte, instanța de fond a reținut existența interesului reclamantei în anularea actelor administrative atacate, fără a constata la acel moment că aceasta ar fi dovedit existența efectivă a vătămării într-un drept al său sau într-un interes legitim al său. Astfel, judecătorul nu s-a antepronunțat cu privire la fondul cauzei, nu a constatat vătămarea reclamante, ci doar a apreciat că, în cauză există interesul impus de lege pentru exercitarea acțiunii în contencios administrativ. De altfel, excepția inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ nu se poate invoca prin raportare la lipsa calității de persoană vătămată ori a interesului acțiunii, ci prin aceasta se sancționează inexistența mijlocului procedural la acțiune al părții, precum în cazul tuturor acțiunilor civile. Este adevărat că instanța constată și motivează explicit existența interesului privat doar cu privire la cel de-al doilea petit al acțiunii în contencios administrativ, care are ca obiect Decizia nr. 727/24.11.2020, motivarea lipsind cu privire la primul petit, ce vizează decizia nr. 698/04.11.20220, dar aceasta nu poate conduce la aplicarea sancțiunii nulității actului procedural analizat, fiind evident că, dacă reclamanta își justifică calitatea de persoană vătămată cu privire la cea de-a doua decizie, aceeași concluzie se impune și în privința celei dintâi, care a stat la baza adoptării celei de-a doua, împreună conducând, în opinia reclamantei, la încălcarea drepturilor și intereselor sale, considerate legitime. Prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2021, Curtea a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., președintele completului de judecată. Prin încheierea de ședință din 06 iulie 2022, instanța a respins cererea de recuzare a doamnei judecător O., președintele completului de judecată. Prin încheierea de ședință din 22 noiembrie 2022, s-a a respins cererea de recuzare formulată de pârâta B. din Județul Mureș și de intervenienți. Recursurile declarate împotriva acestor încheieri au fost motivate pe faptul că judecătorul cauzei s-ar fi antepronunțat prin respingerea excepției inadmisibilității, substituindu-se reclamantei în privința trasării limitelor judecății, astfel încât greșit au fost respinse cererile de recuzare. Recursurile nu sunt fondate, judecătorul care a soluționat cererile de recuzare arătând motivul pentru care bănuiala părților asupra imparțialității judecării cauzei lor de către cel învestit nu sunt întemeiate prin raportare la textele legale incidente. De altfel, recurenții nu au dezvoltat argumentat criticile prin care să tindă la a demonstra, în concret, de ce este nelegal raționamentul instanței în soluționarea cererilor de recuzare, reluând, în fapt, motivele prezentate în susținerea acestora. Pentru toate aceste considerente, nefiind incident niciunul dintre motivele de casare indicate – art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile formulate împotriva acestor încheieri, ca nefondate. II.2. Recursurile principale și cel incident vor fi admise pentru argumentele ce vor fi expuse în continuare: Aspecte de fapt și de drept relevante. A. "Bălțata Românească" Tip Simmental este acreditată din anul 2011 în vederea înființării și conducerii Registrului genealogic pentru rasa A. de Agenția Națională pentru Zootehnie având aprobat un Program de ameliorare pentru rasa Bălțată Românească care se desfășoară pe teritoriul României (program de ameliorare aprobat și în conformitate cu dispozițiile Regulamentului UE 1012/2016 conform adresei nr. x/05.03.2019). B. din Județul Mureș cu cererea nr. x/12.10.2020 (înregistrată la ANZ cu nr. 13335/13.10.2020) solicită aprobarea unui program de ameliorare pentru rasa Bălțată Românească, iar prin cererea nr. x/12.10.2020 (înregistrată la ANZ cu nr. 13336/13.10.2020) solicită recunoașterea sa ca societate de ameliorare în vederea desfășurării unui program de ameliorare la rasa A. în același teritoriu geografic în care de desfășoară programul reclamantei. Au fost atașate liste cu animalele înscrise în programul de ameliorare al Q. și în Registrul genealogic al reclamantei Q. pentru rasa A.. Cererile au fost aprobate de către Agenția Națională pentru Zootehnie prin Decizia nr. 698/24.11.2020 și Decizia nr. 727/24.11.2020, iar crescătorii de animale menționați în acele liste au solicitat scoaterea din programul de ameliorare al reclamantei și înscrierea în programul de ameliorare al recurentei B. din Județul Mureș (ACTJM) cu peste 29.000 capete de animale. Având în vedere această stare de fapt, apreciind că s-a recunoscut o nouă societate de ameliorare în considerarea animalelor deja înscrise în programul său și constatând compromiterea programului său de ameliorare în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale rasei, nerealizarea obiectivelor programului de ameliorare, diminuarea efectivului populației de animale cu consecința scăderii bazei de selecție și pierderea progresului genetic, reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune, în calitate de persoană vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. În drept, sunt incidente dispozițiile din Regulamentul (UE) nr. 1012/2016. În urma probatoriului administrat, Curtea de Apel a admis acțiunea reclamantei, reținându-se ca motive de nelegalitate atât cauze extrinseci, referitoare la procedura de aprobare, cât și intrinseci, ce țin de modul de interpretare a Regulamentului (UE) nr. 1012/2016. Prin încheierea de ședință din 21 februarie 2024, Înalta Curte a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 1 C. proc. civ., până la soluționarea cauzei C-286/23 aflată pe rolul CJUE, având ca obiect întrebările preliminare adresate în dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal. Cererea de decizie preliminară privea interpretarea articolului 4 alin. (3) litera (b), a articolelor 8, 10 și 13, precum și a anexei I partea 1 secțiunea A punctul 4 și a anexei I partea 1 secțiunea B punctul 2 litera (a) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării animalelor ("Regulamentul privind ameliorarea animalelor") (JO 2016, L 171, p. 66), citite în lumina considerentelor (21) și (24) ale acestui regulament. Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între A. "Bălțată Românească" Tip Simmental, pe de o parte, și Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G. K. Constantinescu și Genetica din R., pe de altă parte, în legătură cu recunoașterea acesteia din urmă ca societate de ameliorare pentru realizarea unui program de ameliorare pentru rasa de bovine "Bălțată Românească". Concluziile Curții de Justiție a Uniunii Europene au fost următoarele: "1) Articolul 4 alin. (3) litera (b) din Regulamentul (UE) 2016/1012 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind condițiile zootehnice și genealogice aplicabile ameliorării animalelor de reproducție de rasă pură, a porcilor de reproducție hibrizi și a materialului germinativ provenit de la acestea, comerțului cu acestea și introducerii lor în Uniune și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 652/2014 și a Directivelor 89/608/CEE și 90/425/CEE ale Consiliului, precum și de abrogare a anumitor acte în sectorul ameliorării, coroborat cu anexa I partea 1 din acest regulament și în lumina considerentului (24) al regulamentului menționat, trebuie interpretat în sensul că nu se opune recunoașterii ca societate de ameliorare a unui solicitant care, pentru a dovedi că dispune de un efectiv suficient de mare de animale de reproducție și de un număr suficient de crescători, se prevalează de angajamente de participare semnate de crescători deja înscriși într-un program de ameliorare al unei alte societăți de ameliorare recunoscute. 2) Articolul 10 din Regulamentul 2016/1012, coroborat cu articolul 13 și cu anexa I partea 1 secțiunea B punctul 2 litera (a) din acest regulament, precum și în lumina considerentelor (21) și (24) ale regulamentului menționat, trebuie interpretat în sensul că, pe de o parte, în cazul în care într-un stat membru este în desfășurare un program de ameliorare având ca obiectiv principal ameliorarea unei anumite rase de animale, autoritatea competentă a acestui stat poate aproba un nou program de ameliorare prezentat de o altă societate de ameliorare, care se referă la aceeași rasă de animale, privește același teritoriu geografic și urmărește același obiectiv și în cadrul căruia au fost selecționate animale de reproducție din cadrul efectivului de animale de reproducție al programului de ameliorare deja în curs, și, pe de altă parte, atunci când această recunoaștere riscă să compromită unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la literele (a)-(c) ale articolului 10 alin. (1) din Regulamentul 2016/1012, aceeași autoritate are posibilitatea de a refuza recunoașterea noului program de ameliorare." Raportat la considerentele și concluziile hotărârii amintite, care se impun ordinii juridice naționale în temeiul dispozițiilor art. 148 alin. (2) din Constituția României "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare", precum și potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție, "Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile", Înalta Curte constată că sentința recurată conține dezlegări contrare interpretării date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, atât din punct de vedere al cauzelor de nulitate extrinsecă, cât și intrinsecă, după cum le-a clasificat judecătorul fondului. Iar acest aspect impune reanalizarea tuturor susținerilor părților, atât ale reclamantei, cât și ale pârâților ori intervenienților, inclusiv astfel cum au fost punctate prin concluziile scrise depuse după repunerea cauzei pe rol. De asemenea, se reține că este imperios necesar a se stabili cu certitudine dacă recunoașterea unei noi societăți de ameliorare riscă să compromită unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la literele (a)-(c) ale articolului 10 alin. (1) din Regulamentul 2016/1012, ceea ce reclamă readministrarea probei cu expertiza de specialitate în specialitatea "zootehnie", cu mențiunea de a fi avută în vedere și hotărârea din 29.07.2024 a CJUE în cauza C-286/23. II.3. Temeiul de drept al soluției pronunțate Cum, readministrarea probatoriului și a tuturor susținerilor părților nu s-ar putea realiza pentru prima dată în calea de atac a recursului, văzând și Decizia nr. 79/2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pentru a da posibilitatea acestora de a beneficia de dublul grad de jurisdicție, Înalta Curte, în baza disp. art. 20 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, a art. 497 C. proc. civ., va admite atât recursurile principale formulate împotriva sentinței, cât și pe cel incident, instanța de fond, cu ocazia rejudecării, urmând a analiza cauza sub toate aspectele, ținând cont de dezlegările CJUE în cauza C-286/23.