ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1229/2024

Ședința publică din data de 29 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 6919 din 11.11.2021, pronunțată de Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei de interes invocată prin întâmpinare.

S-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliu Local al Comunei Mogoșoaia invocată prin întâmpinare.

S-a respins acțiunea privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Mogoșoia prin Primar și Consiliul Local al Comunei Mogoșoia și intervenientul Județul Ilfov, prin Președintele Consiliului Județean B., ca neîntemeiată.

S-a admis cererea de intervenție accesorie formulată de către Județul Ilfov în favoarea pârâților.

S-a luat act că pârâtul a solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul, A., în temeiul disp. art. 483, art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. coroborat cu art. 14 alin. (4) din Legea 554/2004, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, rejudecând procesul în fond, să se dispună admiterea cererii de suspendare a executării HCL nr. 59/02.07.2021 prin care a fost aprobată documentația topo cadastrală și a HCL nr. 60/02.07.2021 prin care a fost aprobat Regulamentul privind reconfigurarea parcelelor, cu consecința respingerii cererii de intervenție accesorie formulată de către Județul Ilfov în favoarea pârâților, obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată constând în taxa judiciară de timbru și onorariu avocațial.

Prin sentința nr. 2057 din 07 septembrie 2022, Curtea de Apel București – secția a IX- scontencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale.

A admis recursul formulat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 6919/11.11.2021 pronunțată de Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații-pârâți Unitatea Administrativ Teritoriala Mogoșoaia, prin Primar, Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia și intimatul-intervenient Județul Ilfov, prin Președintele Consiliului Județean. A casat în parte sentința recurată și în rejudecare:

A admis cererea de suspendare.

A dispus suspendarea executării HCL nr. 59/02.07.2021 și HCL 60/02.07.2021 până la pronunțarea instanței de fond.

A respins cererea de intervenție accesorie.

A menținut sentința primei instanțe în ceea ce privește soluțiile de respingere a excepțiilor lipsei de interes și lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al comunei Mogoșoaia.

A obligat pârâții la plata către reclamant a sumei de 2388,96 RON cheltuieli de judecată în fond.

A obligat intimații pârâți la plata către recurentul reclamant a sumei de 3.730,02 RON cheltuieli de judecată în recurs.

Împotriva sentinței nr. 2057 din 07 septembrie 2022 a Curții de Apel București – secția a IX- scontencios administrativ și fiscal au declarat recurs pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Mogoșaora prin primar și Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia.

În motivarea căii de atac, pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Mogoșaora prin primar și Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia au susținut următoarele:

În dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel București, reclamantul A. a solicitat suspendarea Hotărârilor Consiliului Local Mogosoaia nr. 59/02.07.2021 și nr. 60/02.07.2021, despre care susțin că nu au fost adoptate cu majoritatea solicitată de Codul administrativ, afirmând în concret că recurentele nu au respectat prevederile art. 5 lit. dd) din Codul administrativ (O.U.G. nr. 57/2019).

Hotărârea Consiliului Local Mogoșoaia nr. 59/02.07.2021 privește aprobarea Documentației topo cadastrală - Documentație tehnică pentru reconfigurarea parcelelor în vederea dezvoltării urbanistice a terenurilor agricole prin schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic cu modificarea geometriei, poziționării și a suprafeței parcelelor, de pregătire a terenului în Sectorul Zero, Comuna Mogosoaia, județ Ilfov.

Hotărârea _Consiliului Local Mogoșoaia nr. 60/02.07.2021 privește aprobarea Regulamentului privind reconfigurarea parcelelor în vederea dezvoltării urbanistice a terenurilor agricole prin schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic cu modificarea geometriei, poziționării și a suprafeței parcelelor și de pregătire a terenului în Sectorul Zero, Comuna Mogosoaia, județ Ilfov în suprafață totală de 1168,51 hectare din cadrul unității administrativ - teritoriale Mogosoaia, județ Ilfov.

Astfel, HCL nr. 59/2021 și HCL nr. 60/2021 nu privesc dobândirea de către autoritatea locală a dreptului de proprietate privată al reclamantului, ci sunt hotărâri privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului, astfel că în mod corect au fost adoptate cu majoritate absolută în aplicarea următoarelor texte legale: art. 139 alin. (2) din Codul administrativ: "[.-] hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție."

Art. 5 lit. dd) din Codul administrativ definește majoritatea calificată ca fiind: "primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii.

Or, reclamantul susține în mod neîntemeiat că, în temeiul art. 5 lit. dd) din Codul administrativ, în ipoteza precum cea din speță în care consiliul local este format din 15 consilieri, majoritatea calificată ar fi de 11 voturi, în dezacord cu opinia recurentelor care consideră că art. 5 lit. dd) din Codul administrativ, deși nu este un text clar șl previzibil, trebuie interpretat în sensul că, în ipoteza în care consiliul local este format din 15 consilieri, majoritatea calificată este de 10 voturi.

Până în prezent textul atacat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie a Curții Constituționale a României.

Prin urmare, constituționalitatea art. 5 lit. dd) din Codul administrativ are o înrâurire asupra modalității de soluționare a cauzei nr. x/2021, Curtea Constituțională este competentă să judece excepția de neconstituționalitate și sunt îndeplinite condițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 pentru ca instanța să poată constata admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale.

Astfel, cu toate că în cauză erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, în mod greșit Curtea de Apel București a respins ca inadmisibilă cererea recurentelor de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 5 lit. dd) din Codul administrativ.

Intimatul-reclamant A. și intimata – intervenientă U.A.T. Județul Ilfov au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenții-pârâți Unitatea Administrativ Teritorială Mogoșoaia prin primar și Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia în temeiul art. 146 lit. d) din Constituție, art. 29 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cadrul dosarului înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal au formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 5 lit. dd) din Codul administrativ care prevede că majoritatea calificată reprezintă "primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii", acesta fiind neconstituțional în măsura în care se interpretează că are în vedere determinarea/stabilirea majorității calificate ca fiind primul număr natural mai mare și în cazul în care rezultatul obținut prin aplicarea fracției/procentului stabilit/stabilite de lege la totalul numărului consilierilor este un număr natural (întreg) și nu un număr zecimal, solicitând să se dispună suspendarea cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) punctul 1 din C. proc. civ., până la soluționarea excepției de neconstituționalitate de către Curtea Constituțională.

Prin sentința nr. 2057 din 07 septembrie 2022, Curtea de Apel București – secția a IX- a contencios administrativ și fiscal a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Instanța de fond a observat, în mod corect, faptul că, raportat la numărul de voturi cu care au fost adoptate hotărârile de consiliu local în discuție, argumentele recurenților-pârâți referitoare la textul art. 5 lit. dd) din Codul administrativ nu au legătură cu prezenta cauză, atâta timp cât și numărul obținut prin aplicarea modalității de calcul și de interpretare propuse este diferit de cel al consilierilor locali care au votat în sens pozitiv.

Pe de altă parte, din interpretarea sistematică și coroborată a prevederilor art. 29 alin. (1) și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte apreciază că în mod corect s-a reținut că cererea de sesizare a Curții Constituționale este admisbilă numai în măsura în care prin exceptia invocată se tinde la constatarea neconstituționalității unei prevederi dintr-o lege sau ordonanță.

Or, se observă că în prezenta cauză, titularul cererii de sesizare nu urmărește declararea neconstituționalității dispozițiilor invocate ci o interpretare a acestora, în raport de situația concretă a speței de față, ceea ce nu poate fi considerat a îndeplini scopul avut în vedere de legiuitor la reglementarea condițiilor în care poate fi sesizată Curtea Constituțională.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că prin cererea de sesizare a Curții Constituționale, recurenții-pârâți solicită declararea neconstituționalității unei anume modalități de interpretare a textului art. 5 lit. dd) din Codul Administrativ, arătându-și dezacordul față de această posibilă interpretare, dezacord care reprezintă de fapt fundamentul cererii de sesizare.

Mai mult decât atât, instanța de recurs subliniază că cererea de sesizare a Curții Constituționale, prin prisma admisibilității acesteia, nu poate avea la bază simpla nemulțumire față de opțiunea aleasă de legiuitor ci trebuie să vizeze încălcarea, prin respectiva opțiune, a unor texte și principii constituționale.

În concluzie, în speța de față, prin cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată se tinde practic la stabilirea modalității de interpretare și aplicare a textului în discuție, nereprezentând o critică de neconstituționalitate în sensul avut în vedere de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Mogoșaora prin primar și Consiliul Local al Comunei Mogoșoaia împotriva sentinței civile nr. 2057 din 07 septembrie 2022 a Curții de Apel București – secția a IX- scontencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 29 februarie 2024.