ÎCCJ, decizie (scj.ro #230303)

Contract de finanțare.

Notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare

. Perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE și data limită de depunere a ofertelor

Cuprins pe materii:

Drept administrativ. Contenciosul administrativ reglementat prin legi speciale.

Index alfabetic:

Contract de finanțare

Notă de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare

Data depunerii ofertelor

Legea nr. 98/2016, art. 74

Dispozițiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 instituie un termen minim de 35 de zile  între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor, fără a stabili o limită maximă, lăsând astfel la aprecierea autorităților contractante posibilitatea stabilirii termenului maxim în raport cu complexitatea serviciilor, produselor sau lucrărilor care vor fi achiziționate.

De asemenea, potrivit art. 74 alin. (4) din același act normativ, autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea ofertelor prevăzută la alin. (1) în cazul în care acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice, în condițiile legii.

Or, alocarea unui termen de 43 de zile pentru depunerea ofertelor este de natură a respecta prevederile legale care guvernează regimul achizițiilor publice, fiind un termen superior celui minim prevăzut de art. 74 din Legea nr. 98/2016, astfel că nu se poate reține existența unei vătămări a operatorilor economici pentru depunerea ofertelor, având în vedere și faptul că modalitatea de derulare a procedurii a fost online, acceptându-se ofertele depuse în format electronic.

I.C.C.J., Secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 1314 din 11 martie 2025

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.03.2024, sub nr. x/2/2024, reclamanta Autoritatea Pentru Digitalizarea României în contradictoriu cu pârâtul  Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:

- anularea Deciziei nr. 19428/08.02.2024 privind soluționarea contestației 4043/09.11.2023 înregistrată la MIPE - Direcția Generală Program Operațional Competitivitate sub nr. 191709/10.11.2023 și nr. 194922/15.11.2023, Contract de finanțare nr. 12/2.3.1/01.09.2020, cod SMIS 130599, POC, Axa Prioritară 2, formulată de beneficiarul Autoritatea pentru Digitalizarea României, împotriva Notei de conștatare nr. 174209/17.10.2023;

- anularea Notei de constatare nr. 174209 din data de 17.10.2023 a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență privind proiectul „Platforma Software Centralizată pentru Identificarea Digitală („PSCID”)”, cod SMIS 130599, contract de finanțare nr. 12/2.3.1./01.09.2020, beneficiar Autoritatea pentru Digitalizarea României, ca urmare a analizării Centralizatorului constatărilor și recomandărilor

- Anexa 2.1 - Recomandarea nr. 2 aferentă Raportului final de operațiuni AA nr. 220791/FT/23.08.2023. Tipul neregulii suspectate: „Neregulă neintenționată. Individuală”.

- exonerarea sa de la plata sumei de 4.102.358,40 lei reprezentând cheltuieli neeligibile autorizate în CR7/DC 40 API 2/21.

Prin Sentința Civilă nr. 95 din 14 iunie 2024, Curtea de Apel București, Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a admis cererea formulată de Autoritatea pentru Digitalizarea României în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

A anulat decizia nr. 19428/08.02.2024 privind soluționarea contestației și, în consecință, a anulat nota de constatare nr. 174209/17.10.2023 a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență privind proiectul „Platforma Software Centralizată pentru Identificarea Digitală” emise de pârât.

3.Cererea de recurs ce face obiectul judecății

Împotriva sentinței de mai sus a promovat recurs pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în urma rejudecării, să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată, ca nefondată.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Prima instanță a interpretat și aplicat greșit normele de drept material incidente, respectiv dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 în analiza efectuată asupra legalității deciziei nr. 19428/8.02.2024 și a notei de constatare a neregulilor nr.174209/17 octombrie 2023.

În cadrul recursului se arată aspectele de nelegalitate față de care se critică ca nelegală soluția de fond prin care prima instanță a admis acțiunea reclamantei și a anulat ca nelegale actele contestate.

În cadrul recursului se arată că analiza primei instanțe este greșită cu privire la ambele nereguli constatate în cadrul proiectului supus analizei, respectiv proiectul „Platforma Software Centralizată pentru Identificarea Digitală” (PSCID).

Prima neregulă constă în faptul că reclamanta-intimată în calitate de autoritate contractantă nu a corelat și stabilit perioada de depunere a ofertelor în funcție de complexitatea contractului de achiziție publică și de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare și selecție solicitate prin documentele achiziției.

A doua abatere constă în faptul că autoritatea contractantă nu a prelungit perioada stabilită în documentele achiziției pentru depunerea ofertelor și nu a ținut cont de complexitatea contractului de achiziție publice și de cerințele specifice acestuia, deși prin solicitările clarificării primite din partea operatorilor interesați s-a solicitat prelungirea termenului de depunere a ofertelor.

În ceea ce privește prima abatere se invocă aplicarea greșită a prevederilor art. 74, art. 152 alin. (1) lit. b) și art. 152 alin. (3) și (3) din Legea nr. 98/2016, cu referire la art. 55 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016.

Cu privire la a doua abatere se invocă aplicarea greșită a prevederilor art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, art. 22, art. 28 alin. (3) și art. 33 alin. (1) din Legea nr.101/2016, cu referire la art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 în analiza privind legalitatea corecției.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare respingerea acțiunii reclamantei ca nefondate.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului și pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Motivat în ședința publică din 11.03.2025, Curtea a respins excepția nulității recursului apreciindu-se că aspectele de nelegalitate invocate pot fi încadrate în cadrul motivului de recurs arătat, respectiv în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Analizând recursul declarat în raport de aspectele de nelegalitate invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat în cauză nefiind îndeplinite condițiile unei interpretări sau aplicări greșite a normelor de drept material respectiv a dispozițiilor art. 66/2001 și a Legii nr. 98/2016, în analiza legalității actelor administrative contestate realizate de prima instanță.

În mod legal Curtea, ca instanță de recurs, apreciază că sentința recurată, prin care au fost anulate ca nelegale actele administrative, ca efect al admiterii acțiunii este dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material, în cauză nefiind îndeplinite condițiile cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Curtea constată ca legală analiza efectuată de prima instanță având ca obiect cele două nereguli constatate față de care s-au aplicat corecțiile financiare conform O.U.G. nr. 66/2011, aprecierea legalității fiind corectă în raport de dispozițiile Legii nr. 98/2016.

Astfel, cu privire la prima neregulă care a dus la aplicarea corecției financiare în sensul că reclamanta în calitate de autoritate contractantă nu a corelat și stabilit perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE și data limită de depunere a ofertelor în funcție de cerințele legate și cele specifice contractului, Curtea apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 74 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, termenul prevăzut de art. 74 alin. (1) din același act normativ, fiind respectat dat fiind faptul că modalitatea de derulare a procedurii a fost online, acceptându-se ofertele depuse în formulat electronic.

Astfel, potrivit art. 74 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare:

(1) Perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor este de cel puțin 35 de zile.

Prin urmare, dispozițiile legale anterior menționate instituie un termen minim de 35 de zile fără a stabili o limită maximă, lăsând astfel la aprecierea autorităților contractante posibilitatea stabilirii termenului maxim în raport cu complexitatea serviciilor, produselor sau lucrărilor care vor fi achiziționate.

Pe de altă parte potrivit prevederilor art. 74 alin. (4) din actul normativ anterior invocat Autoritatea contractantă are dreptul de a reduce cu 5 zile perioada pentru depunerea ofertelor prevăzută la alin. (1) în cazul în care accepta depunerea ofertelor prin mijloace electronice, în condițiile prezentei legi.

Aplicând dispozițiile anterior menționate situației de fapt deduse judecații, se constata ca anunțul de participare a fost transmis spre publicare în JOUE în data de 19.12.2020, iar termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare din anunț, data și ora locală de depunere a ofertelor a fost stabilită la 01.02.2021 ora 15:00, adică cu 43 de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.

Se constată că a fost respectat termenul prevăzut la art. 74 din Legea nr. 98/2016 dat fiind faptul că modalitatea de derulare a procedurii a fost online, acceptandu-se ofertele depuse în format electronic.

În mod corect prima instanță a înlăturat susținerea reiterată și în recurs, în sensul existenței unei vătămări a operatorilor economici pentru depunerea ofertelor. În cauză prin termenul de 43 de zile alocat operatorilor ofertanți să depună oferta reclamanta-intimată a respectat prevederile legale care guvernează regimul achizițiilor publice, fiind un termen superior celui minim prevăzut de dispozițiile art. 74 din Legea nr. 98/2016.

În ceea ce privește critica recurenții-pârâți privind clarificarea din oficiu nr. 1 și respectiv nr. 2 aceasta este nefondată.

Clarificările emise cu privire la documentația de atribuire-clarificare nr. 1 și cu privire la înlăturarea unor erori materiale nu au avut un scop restrictiv și nu au fost de natură a afecta concurența loială dintre ofertanți, iar refuzul autorității contractante de a prelungi termenul de depunere a ofertelor a fost justificat de faptul că achiziția  în cauză se derula în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene în baza contractului de finanțare, proiect care prevedea termene clare de realizare a activităților incluse în proiect.

Cu privire la cea de-a doua neregulă constatată Curtea apreciază ca legală analiza efectuată de prima instanță în sensul prelungirea termenului de depunere a ofertelor s-a realizat cu respectarea prevederilor prevăzute de art. 55 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 potrivit cărora în cazul în care după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja existente, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial care trebuie să fie publicat nu mai târziu de 3 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.

Astfel, intenția autorității contractante de a prelungi termenul de depunere a ofertelor a fost adusă la cunoștința tuturor operatorilor economici înscriși la procedura prin intermediul Notificării nr. 600/28.01.2021.

Totodată, reclamanta a emis prin intermediul SEAP erata automata nr. EN1025575 pentru extinderea termenului de depunere a ofertelor la nivelul sistemului informatic. Erata EN1025575 a fast transmisă din sistem spre publicare în data de 28.01.2021, validată EX-ANTE în data de 28.01.2021, transmisă spre publicare în JOUE după validarea ANAP în data de 28.01.2021 și publicată în JOUE în data de 02.02.2021 respectiv în SEAP în data de 02.02.2021.

Însă pentru a participa, respectiv a se înscrie, la o procedură de atribuire desfășurata prin mijloace electronice în SEAP, operatorii economici aveau obligația de a se înregistra în sistem, respectiv de a parcurge procesul de înregistrare în SEAP înainte de termenul limită de depunere a ofertei.

Având în vedere că, în cazul ambelor anunțuri, notificarea referitoare la publicarea în JOUE a fost transmisă după un termen mai mare de 48 de ore de la confirmarea primirii, reclamanta a suspendat procedura de atribuire.

Pentru participarea la procedura cu ofertă, operatorii economici aveau obligația de a urma procedura de înregistrare în sistemul electronic național SEAP. Prin înregistrarea și înscrierea la procedură se prezumă că au avut acces la orice document publicat de autoritatea contractantă în cadrul procedurii, inclusiv la decizia de prelungire a termenului de depunere a ofertelor încă din data de 28.01.2021 dar și la suspendarea procedurii din data de 01.02.2021, nefiind imputabil reclamantei că ar fi aplicat un tratament discriminatoriu între utilizatorii SEAP și utilizatorii JOUE și că ar fi încălcat principiile transparenței și egalității de tratament.

Prin urmare, față de dispozițiile art. 142 și 146 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu art. 54 din H.G. nr. 395/2016, rezultă că autoritatea contractantă a respectat obligația legală de a transmite spre publicare anunțurile de tip erată prin completarea formularelor disponibile în SEAP.

Curtea apreciază că prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 142 și art. 146 din Legea nr. 98/2016 coroborate cu art. 54 din H.G. nr. 395/2016 în sensul că toți operatorii economici au avut posibilitatea de a cunoaște anunțul de participare, în cauză fiind respectate de reclamanta-intimată în calitate de autoritate contractantă principiile transparenței, nediscriminării și al tratamentului egal.

Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 496-497 C. proc. civ., a respins recursul, ca nefondat, menținând ca legală sentința pronunțată de instanța de fond.