ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.05.2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2439/2014

HOTĂRÂRE
27.05.2014
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2439/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

procesual

Prin sentința nr. 547

din 29 noiembrie 2012, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC

Climatice, și în consecință a anulat decizia nr. 141078 din 16 martie 2012,

întocmită de autoritatea pârâtă, și nota de constatare din 26 ianuarie 2012.

Pentru a pronunța această

sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta este adjudecatara

contractului din 5 august 2010 – Extindere și reabilitare stație apă subterană pentru

aglomerarea Tulcea în cadrul proiectului “Reabilitarea și extinderea sistemelor

de apă și apă uzată în județul Tulcea”.

Echipa de control din

cadrul Direcției Generale AM POS Mediu din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor

numită prin decizia nr. 45 din 16 ianuarie 2012 a efectuat verificarea legalității

atribuirii contractul ca urmare a Suspiciunii de neregulă din 13 ianuarie 2012.

Suspiciunea de neregulă din 13 ianuarie 2012 a fost întocmită de Serviciul Monitorizare

Raportare al Direcției Fondul de Coeziune și a avut la bază raportul de audit intermediar

DG Regio nr. XX. Din acest document rezultă „reducerea nejustificată a termenului

pentru primirea ofertelor”.

În urma verificărilor

a fost emisă nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare

din 26 ianuarie 2012 în care se concluzionează la Cap. 9 – Concluziile activității

de verificare: „în conformitate cu prevederile punctului 1.12 din Anexă la O.U.G.

nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute

în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale

aferente acestora, pentru reducerea nejustificată a perioadei cuprinse între data

transmiterii anunțului de participare spre publicare și data limită de depunere

a ofertelor, se aplică o corecție financiară de 5% (1.989.502,50 RON) din valoarea

fără TVA (39.790.050 RON) a contractului de lucrări din 05 august 2010 "Extindere

reabilitare stație tratare apa subterana pentru aglomerarea Tulcea" din cadrul

proiectului "Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și apă uzată în județul

Tulcea" întrucât „SC A. Tulcea SA nu a respectat prevederile art. 75 alin.

(3) din O.U.G. nr. 34/2006, reducând ilegal termenul între data de transmitere a

anunțului de participare și data de deschidere a ofertelor ca urmare a publicării

unui anunț de intenție".

Nota de control a fost

atacată cu contestație, aceasta fiind respinsă potrivit deciziei nr. 141078 din

16 martie 2012.

Așa cum se constată, verificarea

a avut loc în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, în vigoare la data efectuării controlului.

Potrivit art. 1 alin.

(1) “Prezenta ordonanță de urgență reglementează activitățile de prevenire, de constatare

a neregulilor, de stabilire și de recuperare a creanțelor bugetare rezultate din

neregulile apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor

publice naționale aferente acestora, precum și de raportare a neregulilor către

Comisia Europeană sau către alți donatori internaționali”.

Art. 2 alin. (1) lit.

a) definește neregula ca fiind “orice abatere de la legalitate, regularitate și

conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile

contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții,

ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe

în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia

bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile

publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit”, iar la

lit. h) activitatea de constatare a neregulilor ca fiind “activitatea de control/investigare

desfășurată de autoritățile competente în conformitate cu prevederile prezentei

ordonanțe de urgență, în vederea stabilirii existenței unei nereguli”.

Conform art. 64 “La data

intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă O.G. nr. 79/2003

privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de

cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, publicată în M. Of. al României,

Partea I, nr. 622/30.08.2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu

modificările și completările ulterioare”.

Controlul în prezenta

cauză s-a efectuat după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, astfel că

nu sunt aplicabile prevederile art. 66 potrivit cu care “Activitățile de constatare

a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare care sunt în desfășurare la

data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se finalizează și se valorifică

cu aplicarea prevederilor O.G. nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea

nr. 529/2003, cu modificările și completările ulterioare”.

Instanța de fond are în

vedere și art. 63 conform căruia “Prevederile secțiunii a 2-a a Cap. II se vor aplica

contractelor/acordurilor/deciziilor/ordinelor de finanțare încheiate după intrarea

în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”. Secțiunea a 2-a, Cap. II nu se referă

la situația din prezenta cauză, motiv pentru care interpretarea este că, echipa

de control constituită potrivit O.U.G. nr. 66/2011 poate analiza și contracte încheiate

anterior datei intrării în vigoare a acestei ordonanțe, caz în care nu pot fi aplicate

sancțiuni existente în dispoziții abrogate ci cele prevăzute în legislația în baza

căreia se efectuează controlul.

În privința aspectelor

de fond semnalate:

În nota de constatare

a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 26 ianuarie 2012 se reține

încălcarea de către reclamantă a prevederilor art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006.

Se fac următoarele mențiuni:

- perioada dintre data

transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE – 06 aprilie 2010 –

și termenul limită de deschidere a ofertelor – 12 mai 2010 – a fost de 35 de zile

în loc de 46 cât era legal.

- autoritatea contractantă

a transmis spre publicare anunțul de participare în format electronic, astfel că

putea beneficia de reducerea termenului limită de depunere a ofertelor cu 7 zile,

conform alin. (4) al art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006, dar nu putea beneficia de reducerea

cu 5 zile a termenului de depunere a ofertelor în condițiile alin. (5) al art. 75

din O.U.G. nr. 34/2006 întrucât documentația de atribuire nu a fost publicată în

SEAP, nefiind asigurat accesul direct și nerestricționat la documentație și clarificări,

acestea fiind disponibile abia la publicarea anunțului de participare pe site-ul

SEAP –la 09 aprilie 2010;

- nu se putea beneficia

nici de reducerea termenului de depunere a ofertelor în condițiile alin. (2) al

art. 75 al O.U.G. nr. 34/2006, întrucât anunțul de intenție publicat nu a inclus

toate informațiile cerute de O.U.G. nr. 34/2006 – anexa 3A – pentru anunțul de participare,

în special informațiile esențiale referitoare la criteriile de calificare și/sau

selecție. Acestea ar fi fost cunoscute la momentul publicării în SEAP a anunțului

de intenție (09 mai 2009) dacă fișa de date a achiziției și documentația de atribuire

erau aprobate la data publicării acestuia.

Potrivit art. 75 din O.U.G.

nr. 34/2006:

„(1) Fără a aduce atingere

prevederilor art. 71, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție

publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada

cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor trebuie să fie

de cel puțin 52 de zile.

(2) În cazul în care autoritatea

contractantă a publicat un anunț de intenție referitor la contractul de achiziție

publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută

la alin. (1) până la 36 de zile.

(3) Reducerea prevăzută

la alin. (2) este permisă în cazul în care anunțul de intenție a conținut toate

informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de participare - în măsura în care

acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție - și a fost transmis

spre publicare cu cel mult 12 luni și cu cel puțin 52 de zile înainte de data transmiterii

spre publicare a anunțului de participare.

(4) În cazul în care anunțul

de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene, perioada prevăzută la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2)

se poate reduce cu 7 zile.

(5) În cazul în care autoritatea

contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând

cu data publicării anunțului de participare, accesul direct și nerestricționat al

operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul de a

reduce perioada prevăzută la alin. (1), precum și cele rezultate în urma aplicării

prevederilor alin. (4) cu 5 zile.

(6) Reducerea prevăzută

la alin. (5) este permisă numai în cazul în care anunțul de participare conține

precizări privind adresa de Internet la care documentația de atribuire este disponibilă”.

În speță se contestă reducerea

termenului dintre data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE

și data limită de depunere a ofertelor la 35 de zile, apreciindu-se că, prin aplicarea

condițiilor impuse de art. 75, reducerea se putea face numai până la 46 de zile.

Potrivit legii, termenul

minim între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a ofertelor trebuie să fie

de cel puțin 52 de zile, acest termen putând fi redus în condițiile legii.

Reclamanta a transmis

anunțul de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la

data de 06 aprilie 2010.

Întrucât anunțul a fost

transmis în format electronic, termenul de 52 de zile putea fi redus cu 7 zile conform

art. 75 alin. (4), așa cum recunoaște și pârâta. Prin scăderea din 52 de zile a

7 zile, rezultă 45 de zile și nu 46.

Alin. (2) al art. 75 permite

reducerea termenului de la 52 de zile la 36 de zile în cazul în care a fost publicat

un anunț de intenție

referitor

la contractul de achiziție publică ce urmează să fie atribuit. Alin. (3) stabilește

condițiile în care se poate beneficia de această reducere, respectiv anunțul de

intenție a conținut toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de participare

- în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție

- și a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni și cu cel puțin 52 de zile

înainte de data transmiterii spre publicare a anunțului de participare.

Reclamanta a publicat

un anunț de intenție la data de 09 mai 2009, dată care se situează la cel mult 12

luni de la data transmiterii spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

– 06 aprilie 2010 și la cel puțin 52 de zile înainte de aceeași dată.

Pârâta apreciază că nu

s-a putut beneficia de această reducere întrucât anunțul de intenție nu a cuprins

toate mențiunile din anexa 3A a O.U.G. nr. 34/2006 (în special criterii de calificare

și de selecție).

Reclamanta se apără arătând

că nu se afla în posesia criteriilor de calificare și de selecție la data publicării

anunțului de intenție întrucât documentația de atribuire a fost elaborată ulterior

în baza unui contract încheiat cu Ministerul Mediului și primită în data de 01

octombrie 2009 prin adresa din 01 octombrie 2009; dacă dispuneau de toate aceste

elemente publicau direct un anunț de participare și nu unul de intenție.

Lipsa acestor elemente

la momentul publicării anunțului de intenție este confirmată și de către comisia

de soluționare a contestațiilor în decizia nr. 141078 din 16 martie 2012.

Interpretarea Comisiei

dată textului de lege este aceea că reducerea se aplică numai în cazul în care anunțul

de intenție a conținut toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de

participare. Pârâta nu explică de ce a eliminat mențiunea din text “în cazul în

care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție”.

Textul este clar fără

a da posibilitatea unei alte interpretări, respectiv reducerea se aplică dacă anunțul

de intenție a conținut toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de

participare - în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului

de intenție. “Per a contrario”, reducerea nu se aplică dacă anunțul de intenție

nu a conținut toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de participare,

dar acestea erau cunoscute la data publicării anunțului de intenție.

În speță, pârâta recunoaște

că informațiile pe care le dorea a fi înscrise în anunțul de intenție (criterii

de calificare și de selecție) nu erau cunoscute la data publicării acestuia, astfel

că reclamanta putea beneficia de reducerea termenului legal de la 52 de zile la

36 de zile, conform art. 75 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

În acest caz, reducerea

de 7 zile prevăzută de art. 75 alin. (4) se aplică la 36 de zile și nu la 52 de

zile.

În concluzie, în speță,

termenul dintre data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE

și termenul limită de deschidere a ofertelor putea fi redus la 29 de zile.

Cum între cele două momente

a existat un termen de 35 de zile, reclamanta a respectat prevederile art. 75 din

O.U.G. nr. 34/2006.

Față de această soluție,

instanța de fond a apreciat că nu se impune a mai fi analizată justețea aplicării

corecției financiare, respectiv dacă există sau nu un potențial impact financiar.

înfățișate de pârâtul reclamant

Împotriva sentinței pronunțate

de instanța de fond, considerând-o netemeinică și nelegală, în termen legal a declarat

recurs pârâtul Ministerul Mediului și Pădurilor.

În esență, prin motivele

de recurs dezvoltate, următoarele critici raportat la hotărârea primei instanțe,

au fost înfățișate:

- sentința este nelegală

și netemeinică întrucât nota de constatare atacată a fost emisă cu respectarea prevederilor

O.U.G. nr. 66/2011, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006, forma acestui

din urmă act avută în vedere fiind cea în vigoare la data derulării procedurii de

atribuire;

- s-a realizat o greșită

aplicare și interpretare a prevederilor art. 75 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr.

34/2006, întrucât reducerea termenului de depunere a ofertelor la 36 zile este permisă

în cazul în care anunțul de intenție a cuprins toate informațiile care sunt prevăzute

pentru anunțul de participare, în măsura în care acestea sunt cunoscute la data

publicării anunțului de intenție;

- per a contrario, în

cazul în care nu sunt cunoscute toate informațiile care sunt prevăzute a fi cuprinse

în anunțul de participare, autoritatea contractantă nu are dreptul să beneficieze

de reducerea termenului de depunere a ofertelor la 36 zile;

- contrar celor reținute

de prima instanță, legiuitorul a reglementat beneficiul publicării anunțului de

intenție pentru a produce efecte juridice, iar nu de a-l goli de orice efect, astfel

încât acesta să devină o simplă formalitate;

- interpretarea potrivit

căreia autoritatea contractantă poate beneficia de reducerea termenului chiar dacă

anunțul de intenție nu a conținut toate informațiile pentru anunțul de participare,

în măsura în care acestea nu sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție,

nu este corectă;

- nu se poate concepe

o reducere a termenului minim de 52 de zile între publicarea anunțului de participare

și termenul limită de depunere a ofertelor în condițiile în care anunțul de intenție

nu conține cel puțin criteriile minime de calificare și selecție sau criteriul de

atribuire;

- lipsa din anunțul de

intenție lansat de intimata-reclamantă a informațiilor cu privire la criteriile

de calificare și selecție, urmată de reducerea termenului minim de depunere a ofertelor

a privat posibilii ofertanți de dreptul de a avea în mod efectiv un termen suficient

pentru depunerea ofertelor, cu încălcarea principiilor fundamentale a achizițiilor

publice.

Înaltei Curți asupra recursului

Recursul nu este fondat.

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, ce pot fi circumscrise motivului de nelegalitate

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., raportat la prevederile legale incidente

și la probatoriul administrat, Înalta Curte reține că nu sunt întemeiate motivele

de recurs înfățișate prin care se tinde la reformarea hotărârii primei instanțe,

în considerarea celor în continuare arătate.

Reclamanta intimată a

solicitat instanței de contencios administrativ anularea deciziei nr. 141.078

din 16 martie 2012 și a notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor

financiare din 26 ianuarie 2012, emise de autoritatea recurentă Ministerul Mediului

și Pădurilor – Direcția Generală AMPOS Mediu.

Expunerea rezumativă a

considerentelor hotărârii atacate evidențiază raționamentul, respectiv argumentația

juridică pe baza căreia instanța de fond și-a fundamentat soluția de admitere a

cererii reclamantei intimate, în sensul anulării actelor administrative atacate.

Problema de drept ce s-a

impus a fi rezolvată în cauză a vizat, prin raportare la prevederile art. 73

alin. (1)-(4) din O.U.G. nr. 34/2006, legalitatea măsurii dispuse de intimata-reclamantă,

constând în reducerea termenului de depunere a ofertelor de la 46 la 35 de zile,

în luna mai a anului 2010.

Contrar celor afirmate

de recurenta-pârâtă și în acord cu modalitatea de aplicare și de interpretare de

către prima instanță a prevederilor art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006, al cărui text

integral a și fost de altfel redat în cuprinsul sentinței, dar și al expunerii din

prezenta decizie (vezi pct. 1) Înalta Curte constată, față și de datele concrete

ale cauzei, necontestate, că termenul limită de deschidere a ofertelor putea fi

redus la 29 de zile, reclamanta intimată respectând în acest sens prevederile textului

de lege sus citat.

Susținerile recurentei

în ceea ce privește reducerea termenului dintre data anunțului de participare și

termenul maxim de depunere a ofertelor nu pot fi primite întrucât ignoră și anihilează

practic diferențele de conținut și de regim juridic dintre anunțul de intenție și

anunțul de participare, astfel cum sunt acestea reglementate în cuprinsul art. 75

alin. (1)-(4) din O.U.G. nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune

de servicii.

Anunțul de intenție, după

cum rezultă și din cuprinsul art. 51 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, are un alt

scop și o altă funcțiune, prin comparație cu anunțul de participare.

Anunțul de intenție transmite

potențialilor ofertanți, o posibilitate, astfel că nu poate, în mod obiectiv, cuprinde

decât informații generale cu privire la licitația ce urmează a se desfășura nu și

criterii de calificare și selecție.

La momentul publicării

anunțului de intenție, respectiv la 9 mai 2009, autoritatea contractantă nu era

în posesia criteriilor de calificare și selecție.

Cu toate acestea, recurenta

a apreciat că reclamanta nu trebuia să-și îndeplinească obligația de a transmite

anunțul de intenție doar la nivel formal, ci cu respectarea obligației de intenție

care să aibă toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de participare.

O asemenea interpretare

este însă și în opinia instanței de recurs, contrară nu doar sensului și voinței

legiuitorului, derivând din chiar conținutul normei legale aplicabile dar și coerenței

reglementării.

Altfel spus, dacă și anunțul

de intenție trebuie să conțină toate detaliile viitorului contract, criterii de

selecție și cadrul procedurii de atribuire, similar anunțului de participare, de

ce ar mai fi nevoie de reglementarea distinctă, a două tipuri de anunțuri, având

însă, în opinia recurentei, regimuri și finalități juridice similare.

Prin urmare, în acord

cu interpretarea per a contrario adoptată de judecătorul fondului, Înalta Curte

apreciază că sintagma „în măsura în care acestea, respectiv informațiile prevăzute

pentru anunțul de participare, au fost cunoscute la data publicării anunțului de

intenție”, cuprinsă în art. 73 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006, vizând reglementarea

condițiilor în care se poate reduce perioada de 52 de zile cuprinsă între data transmiterii

anunțului spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită

de depunere a ofertelor, nu este menită a anihila măsura reducerii termenului, în

ipoteza în care informațiile nu erau integral cunoscute la data publicării, cum

a fost și cazul în speță. În atare condiții, anunțul de intenție, publicat și conținând

doar informațiile cunoscute la data respectivă, era de natură a antrena reducerile

prevăzute de art. 75 alin. (2) și (3) iar apoi și de art. 75 alin. (4), până la

termenul de 29 de zile, cum corect s-a stabilit și prin hotărârea recurată.

În mod rezonabil și în

sensul producerii de efecte juridice de către norma analizată, se apreciază că legiuitorul

a urmărit ca doar un anunț de intenție conținând în mod voit numai anumite informații

din cele prevăzute și cunoscute la data publicării lui, adică un anunț incomplet,

să nu fie producător de efectul reducerii termenului de 52 zile prevăzut la

art. 75 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Potrivit interpretării

recurentei ar rezulta că, indiferent care este motivul, lipsa din anunțul de intenție

a criteriilor de calificare și selecție duce la imposibilitatea reducerii termenului,

deși legiuitorul circumstanțiază în mod expres cauza care duce la lipsa acestor

criterii din anunțul de intenție, ceea ce desigur că nu corespunde nici sensului

literal al textului analizat.

În fine, concluzionând

pe acest aspect, Înalta Curte reține că relevanță prezintă în cauză și modalitatea

de interpretare a acelorași prevederi, cuprinsă în adresa din 10 februarie 2010,

emisă de Autoritatea Națională pentru reglementarea și monitorizarea achizițiilor

publice, depusă la dosar.

În cuprinsul acestui document

se menționează cu referire la conținutul anunțului de intenție, care face obiectul

sesizării auditorilor comunitari, că, prin introducerea propoziției „în măsura în

care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție”, autoritatea

contractantă nu este obligată să cunoască și, în consecință, să publice, toate informațiile

pe care le va cuprinde anunțul de participare la momentul publicării anunțului de

intenție.

Mai mult, se arată că

formularul standard al anunțului de intenție, aprobat prin Regulamentul CE nr. 1564/2005

de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunțurilor în cadrul procedurilor

de atribuire a contractelor de achiziții publice în conformitate cu Directivele

2004/17/CE și 2004/18/CE ale Parlamentului European și Consiliului, nu conține toate

secțiunile pe care le conține formularul standard al anunțului de participare, astfel

devenind imposibilă publicarea tuturor informațiilor conținute de un anunț de participare,

printr-un anunț de intenție, în special cele referitoare la criteriul de atribuire

și factorii de evaluare.

Pentru toate considerentele

expuse, Înalta Curte constată așadar că nu există motive pentru reformarea hotărârii

primei instanțe, astfel că în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și

a art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul de față ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de pârâtul Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice împotriva sentinței civile

nr. 547 din 29 noiembrie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă,

de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 mai 2014.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-03-13
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1292/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal
ÎCCJ 2014-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3498/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, r
ÎCCJ 2014-09-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3498/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I.Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, r
ÎCCJ 2018-06-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2390/2018
. 12/17.01.2013 în dosarul nr. x/2012 al Curții de Apel Constanța, în temeiul prevederilor O.G. nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare
ÎCCJ 2017-06-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2333/2017
Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată sub nr. x/36/2014 pe rolul Curții de Apel Constanța, reclamanta
Sursă