ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 63 din 22 februarie 2018, pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale, în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 386 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpata A. de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de vătămare corporală prev. de art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen., în infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen.

În temeiul art. 386 C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de persoana vătămată B. de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de violență în familie, prev. de art. 199 alin. (1) rap. la art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen., și din infracțiunea de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen., în infracțiunea tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. (1) rap. la art. 188 alin. (1) C. pen.

A fost condamnat inculpatul C., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, prev. de art. 199 alin. (1) rap. la art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen. și care curge de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Giurgiu, la datele stabilite de această instituție; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Giurgiu sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei comunei Buturugeni, județul Giurgiu sau în cadrul Primăriei orașului Bolintin Vale, județul Giurgiu, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

A fost condamnată inculpata A., la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, prev. de art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen.

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani, termen stabilit în condițiile art. 92 C. pen. și care curge de la data rămânerii definitive a sentinței.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Giurgiu, la datele stabilite de această instituție; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei obligația să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probațiune Giurgiu sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a impus inculpatei obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 120 de zile, în cadrul Primăriei comunei Buturugeni, județul Giurgiu sau în cadrul Primăriei orașului Bolintin Vale, județul Giurgiu, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., a căror nerespectare are drept urmare revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1349 și urm. C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București.

Au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 24.922,02 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare, și a dobânzii legale aferente calculate de la data pronunțării hotărârii și până la data plății efective a debitului, către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București.

În baza art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborate cu art. 1349 și urm. C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B..

Au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 10.000 RON, reprezentând daune morale, către partea civilă B..

În baza art. 274 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 300 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 300 RON reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații C. și A. și de partea civilă B..

Prin Decizia nr. 677/A din 16 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații C. și A. și partea civilă B. împotriva Sentinței penale nr. 63 din 22 februarie 2018, pronunțată de Judecătoria Bolintin Vale, în dosarul nr. x/2016.

Fiecare apelant a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată procurorului, inculpaților C. și A. și părții civile Spitalul Universitar de Urgență București la data de 13 august 2018, iar părții civile B. la data de 20 august 2018.

În conformitate cu art. 435 rap. la art. 269 alin. (2) și (4) C. proc. pen., termenul de declarare a recursului în casație s-a împlinit la data de 14 septembrie 2018 pentru procuror, inculpați și partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București. Pentru partea civilă B. termenul de declarare a recursului în casație s-a împlinit la data de 21 septembrie 2018.

Împotriva deciziei Curții de Apel București a declarat prezentul recurs în casație Ministerul Public la data de 23 august 2018.

Invocând cazul de casare prev. de art. 438 pct. 12 C. proc. pen. s-a arătat că inculpatului minor C. i-a fost aplicată o pedeapsă deși sancțiunea prevăzută de lege în cazul inculpatului minor poate fi doar măsura educativă, neprivativă ori privativă de libertate. Astfel, așa cum rezultă din actele dosarului, inculpatul C. s-a născut la data 26 noiembrie 1997, la data comiterii faptei penale, respectiv 28 august 2015 acesta având vârsta de 17 ani și 9 luni. Stabilind corect vinovăția inculpatului minor, instanța de judecată nu putea aplica acestuia o pedeapsă, chiar și cu suspendarea executării sub supraveghere, singura sancțiune legală fiind, potrivit art. 114 din C. pen., măsura educativă.

Consecințele legale ale pedepsei aplicată nelegal inculpatului minor sunt multiple, sancțiunea fiind astfel nelegală, pe de altă parte, în cazul nerespectării condițiilor supravegherii ori a comiterii altor eventuale fapte penale în termenul de supraveghere, revocarea suspendării sub supraveghere făcând posibilă executarea pedepsei chiar în detenție.

Prin încheierea din data de 20 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte în dosarul nr. x/2016 a fost admisă în principiu cererea de recurs în casație formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 677/A din 16 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, dispunându-se sesizarea completului pentru soluționarea pe fond a căii de atac.

Examinând pe fond recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu privire la inculpatul C., Înalta Curte constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

Spre deosebire de reglementarea anterioară, când recursul a constituit o cale de atac ordinară, în noua reglementare, recursul în casație a devenit o cale extraordinară de atac, revenindu-se astfel la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, pornindu-se de la teza potrivit cu care, în această cale de atac, nu se rejudecă litigiul, respectiv fondul cauzei, ci se fac doar aprecieri asupra hotărârii date și dacă ea corespunde sau nu legii.

Recursul în casație reprezintă, astfel, un mijloc de reparare a nelegalităților și nu are ca obiect rezolvarea unei acțiuni penale, ci desființarea sentințelor și deciziilor care sunt contrare legii.

Recursul în casație nu poate fi introdus decât în cazul unor erori de drept, dintre acestea patru fiind cazuri întemeiate pe încălcări ale legii penale - inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată; s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege; în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal - și un singur caz având ca temei încălcări ale legii procesual penale - încălcarea dispozițiilor privind competența după materie sau după calitatea persoanei, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente.

Potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Acest caz de recurs în casație devine incident ori de câte ori se constată că pedeapsa aplicată de instanță nu se încadrează în limitele stabilite în norma de încriminare pentru infracțiunea consumată, pentru tentativă sau prin reținerea unor cauze de agravare, de atenuare a pedepsei ori reținerea circumstanțelor atenuante judiciare.

În cauza dedusă analizei, Înalta Curte constată că inculpatul minor la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie, prev. de art. 199 alin. (1) rap. la art. 194 alin. (1) lit. e) C. pen., comisă împreună cu mama sa, fiind condamnat prin Sentința penală nr. 63 din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Bolintin Vale la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării. Hotărârea primei instanțe a rămas definitivă prin respingerea apelurilor declarate de inculpați și partea civilă.

Înalta Curte reține că răspunderea penală a minorilor este condiționată de vârsta și de starea psihofizică a acestora în momentul comiterii faptei prevăzute de legea penală. În privința regimului sancționator al minorilor, art. 114 C. pen. limitează tratamentul penal al acestora numai la măsuri educative. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 114 alin. (1) C. pen., față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate. Dispozițiile alin. (2) ale aceluiași articol instituie două ipoteze în care minorului i se pot aplica măsuri educative privative de libertate, respectiv atunci când a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat sau atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.

Verificând actele dosarului, se constată că inculpatul C. s-a născut la data 26 noiembrie 1997, astfel că la data comiterii faptei penale, respectiv 28 august 2015 acesta avea vârsta de 17 ani și 9 luni de zile. Având în vedere și dispozițiile legale enunțate anterior, rezultă că instanța trebuia să aplice inculpatului C. o măsura educativă, astfel că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, chiar și în condițiile art. 91 C. pen., inculpatului care la data săvârșirii faptei nu împlinise vârsta de 18 ani este nelegală.

Nelegalitatea constată nu poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către instanța supremă, deoarece implică chestiuni de apreciere referitoare la individualizarea sancțiunilor prevăzute de legea penală și la modul de executare a acestora, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen.

Drept urmare, în temeiul dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casație formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 677/A din 16 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, va casa în parte decizia penală recurată și Sentința penală nr. 63 din 22 februarie 2018 Judecătoriei Bolintin Vale și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, numai cu privire la inculpatul C..

În rejudecare, Judecătoria Bolintin Vale, în vederea stabilirii măsurii educative necesară a fi aplicată inculpatului minor, va solicita serviciului de probațiune întocmirea unui referat de evaluare, potrivit art. 116 din C. pen.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în sarcina statului. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat C. se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 677/A din 16 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Casează, în parte, Decizia penală nr. 677/A din 16 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și Sentința penală nr. 63 din 22 februarie 2018 Judecătoriei Bolintin Vale numai cu privire la inculpatul C..

Trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Bolintin Vale.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul-inculpat C. în sumă de 100 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CL