ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 119/2024 din 10 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori a dispus următoarele:

În temeiul art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prevăzută de art. 336 alin. (2) din C. pen. de către inculpatul A. .

În temeiul art. 83 alin. (1) C. pen. a dispus amânarea aplicării pedepsei pe durata termenului de supraveghere de 2 ani conform art. 84 alin. (1) C. pen.

A dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 85 alin. (1) lit. a)-e) C. pen.:

- să se prezinte la serviciul de probațiune Maramureș la datele fixate de acesta.

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea;

- să anunțe în prealabil schimbarea locuinței si orice deplasare care depășește 5 zile precum și întoarcerea;

- să comunice schimbarea locului de muncă

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c)-e) C. pen. să se comunice Serviciului de probațiune Maramureș.

În temeiul art. 85 alin. (2) lit. b) din C. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 de zile, indicându-se conform art. 404 alin. (2) C. proc. pen. ISJ Maramureș și Primăria municipiului Baia Mare.

A fost atrasă atenția inculpatului asupra nerespectării art. 88 C. pen. vizând revocarea amânării aplicării pedepsei.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 962,60 RON (462,60 RON faza de urmărire penală, 200 RON faza camerei preliminare și 300 RON faza de judecată) reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Prima instanță a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. și ped. de art. 336 alin. (2) C. pen. constând în aceea că a condus în data de 17 iulie 2022, în jurul orei 19:20 autoturismul marca x cu număr de înmatriculare x, pe raza localității Fundătura, jud. Cluj, pe DN1C - E576, în timp ce se afla sub influența substanțelor psihoactive, respectiv tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină.

Pentru dovedirea situației de fapt au fost administrate următoarele mijloace de probă în cursul urmăririi penale: procesul-verbal de constatare a infracțiunii; declarațiile inculpatului; buletinul de analiză toxicologică; procesul-verbal de recoltare a mostrelor biologice .

În cursul urmăririi penale inculpatul A. a recunoscut parțial comiterea faptei imputate.

În faza de judecată s-a procedat la audierea inculpatului A. (în data de 22.04.2024 - fila x), acesta precizând că dorește să fie judecat conform procedurii simplificate, nu contestă probele administrate în faza de urmărire penală, cu precizările că la momentul la care a fost oprit de lucrătorii de poliție nu se afla sub influența substanțelor psihoactive, aspect care rezultă din rezultatul negativ cu privire la mostra de sânge recoltată. Inculpatul a arătat că nu a nesocotit niciun moment rigorile legii, că este o persoană responsabilă, care își asumă consecințele faptei sale și că se bucură atât de sprijinul familiei, cât și de respectul și recunoașterea colegilor din cadrul Baroului Maramureș.

Raportat la poziția procesuală a inculpatului, instanța a apreciat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 375 alin. (3) din C. proc. pen. și a respins solicitarea lui A. de judecare a cauzei în procedura simplificată.

Examinând întregul material probator administrat în cauză, prima instanță a reținut că la data de 17.07.2022, în jurul orei 19:20 echipajul de poliție aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu a oprit autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, pe raza localității Fundătura, jud. Cluj, pe DN 1C-E576, acesta fiind condus de A..

Lucrătorii de poliție au procedat la testarea conducătorului auto cu aparatul drugtest, care a indicat prezența în organism a substanțelor psihoactive, respectiv THC5 (cannabis) - dosarul de urmărire penală. Totodată, în autoturismul inculpatului a fost identificată o țigară artizanală cu o substanță vegetală de culoare verde-oliv împachetată în staniol și o substanță solidă de culoare închisă, lucioasă, împachetată într-un ambalaj transparent. Acestea au fost ridicate de organele de poliție și ulterior predate Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj - dosarul de urmărire penală.

În aceste împrejurări, inculpatul A. a fost condus la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie "Prof. dr. Octavian Fodor" din Cluj-Napoca, unde i-a fost recoltată o mostră biologică de sânge și una de urină, în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive în organism. Rezultatul analizei toxicologice este consemnat în buletinul de analiză toxicologică nr. x întocmit de I.M.L. Cluj-Napoca: examenul toxicologic efectuat asupra mostrei de sânge a fost negativ pentru tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină, însă examenul toxicologic efectuat asupra probei de urină a fost pozitiv pentru tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină - dosarul de urmărire penală.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 17.07.2022 rezultă că A. a declarat că "am consumat în noaptea de 16/17.07.2022 în jurul orei 00:00 un joint cu marijuana" - dosarul de urmărire penală.

Totodată, din declarația dată în calitate de inculpat reiese că în data de 16.07.2022, în jurul orei 22:00-23:00, în timp ce participa cu prietenii la festivalul B., a consumat marijuana, câteva fumuri dintr-o țigară. A doua zi a participat la același festival pe timpul zilei, fără a mai consuma marijuana în data de 17.07.2022, iar după-masa s-a deplasat spre domiciliu, cu autoturismul personal marca x cu numărul de înmatriculare x, fiind oprit de organele de poliție pentru un control în apropierea orașului Gherla, iar ulterior a fost condus la o unitate medicală pentru recoltarea probelor de sânge și urină - dosarul de urmărire penală.

Totodată acesta a mai arătat că, în paralel pe numele său a fost întocmit un dosar penal pentru deținere de substanțe interzise, care a fost soluționat de DIICOT -St Cluj prin renunțarea la urmărirea penală.

De asemenea, conform examenul toxicologic efectuat asupra mostrei de sânge, inculpatul a fost negativ pentru tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină, însă examenul toxicologic efectuat asupra probei de urină a fost pozitiv pentru tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină - dosarul de urmărire penală.

Curtea a reținut faptul că inculpatul recunoaște doar parțial acuzațiile aduse, în sensul că a consumat substanțe psihoactive în data de 16.07.2022, dar nu consideră că se afla sub influența acestora în momentul în care s-a urcat la volanul autoturismului personal. Or, deși în apărarea sa inculpatul a invocat examenul clinic, curtea a reținut că potrivit înscrisului de la dosar de urmărire penală examenul clinic nu a fost efectuat, așa cum este consemnat de medicul examinator și parafat, fiind luate doar probe pentru analizele de sânge și urină.

Cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii, Curtea de Apel Cluj a reținut următoarele:

Tipicitatea obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 336 alin. (2) C. pen. este îndeplinită ori de câte ori în organismul unei persoane au fost introduse substanțe care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanță consumată sau de concentrația de substanțe identificate în probele sale biologice și indiferent dacă modificările fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu perceptibile, deși inculpatul neagă tipicitatea faptei prin raportare la lipsa substanțelor psihoactive în sânge.

În plus, Curtea a notat că, la punctul 18 din considerentele Deciziei nr. 138/2017, Curtea Constituțională statuează că "obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 336 alin. (2) din C. pen. este reprezentat de relațiile sociale referitoare la protecția siguranței circulației pe drumurile publice, relații sociale a căror existență normală este condiționată de interzicerea conducerii vehiculelor sub influența substanțelor psihoactive". Așadar, se subliniază interdicția conducerii vehiculului sub influența substanțelor psihoactive, pericolul fiind dat nu de consumul anterior, ci de conducerea într-o stare fiziologică schimbată.

Instanța de fond a mai reținut că, la punctul 19 din aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut următoarele:

"Așadar, situația premisă a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive constă în preexistența unor stări, situații, condiții în care se află subiectul activ și în existența unor norme juridice care reglementează poziția psihică și fizică a unei persoane care conduce un vehicul pe drumurile publice. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din C. pen. îl reprezintă acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care se află sub influența unor substanțe psihoactive". De aici rezultă că, situația premisă constă în consum, iar elementul material constă în conducerea sub influența substanțelor psihoactive. Curtea, utilizează cei doi termeni distinct, când vorbește despre situația premisă se raportează la consum iar când se referă la elementul material se raportează la existența unei influențe.

De asemenea, s-a notat că, la punctul 20 din decizia instanței de contencios constituțional, s-a statuat că "pentru constatarea consumului de substanțe psihoactive - ca și cerință esențială specifică acestei infracțiuni - este necesară analiza de laborator, care trebuie să stabilească existența acestor substanțe în corpul conducătorului vehiculului". Rezultă că analiza de laborator (buletinul de analiză toxicologică) constată doar cerința esențială a infracțiunii, respectiv situația premisă constând în "consum".

Totodată, s-a mai reținut că, în paragraful 21 al Deciziei nr. 138/2017, nr. 21 al Deciziei nr. 101/2019 și nr. 22 al Deciziei nr. 452/2021 ale Curții Constituționale se arată că "legiuitorul a înțeles să incrimineze fapta în orice situație de conducere a unui vehicul ulterior consumului unor substanțe psihoactive, prin consum înțelegându-se introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalități: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în așa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane [art. 2 lit. f) din Legea nr. 194/2011, republicată]".

Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a constatat că inculpatul s-a urcat la volan și a condus autoturismul după ce a consumat substanțe psihoactive, motivul deplasării fiind reprezentat de dorința de a ajunge la domiciliul său, ca urmare a participării la festivalul B..

Apreciind că în prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană care se afla sub influența substanțelor psihoactive, instanța, în procesul de individualizare a pedepsei, respectiv de alegere a uneia dintre pedepsele alternative (amenda penală sau închisoarea), de stabilire a duratei sau a cuantumului pedepsei, a analizat criteriile generale prevăzute de art. 74 din C. pen. și a făcut aplicarea dispozițiilor art. 83 din C. pen., având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, comportamentul bun avut în familie și societate anterior și ulterior comiterii faptei, vârsta, regretul constant manifestat în raport cu infracțiunea săvârșită, dar și durata pedepsei închisorii stabilită în cauză.

Astfel, Curtea a constatat faptul că pentru o corectă și justă individualizare a pedepsei trebuie să se aibă în vedere atât circumstanțe care imprimă faptei un caracter grav (a condus pe drumurile publice fiind sub influența substanțelor psihoactive, deși cunoștea într-o măsură mai mare - prin prisma profesiei de avocat - consecințele încălcării dispozițiilor legale), dar și elementele de natură să atenueze gravitatea faptei care îi sunt favorabile inculpatului (a colaborat cu organele abilitate, nu a cauzat niciun prejudiciu material și nici nu a produs vreun eveniment rutier).

În procesul de individualizare a pedepsei, s-a reținut că ansamblul circumstanțelor reale și personale anterior evidențiate conduc la concluzia că o pedeapsă pecuniară nu ar fi suficientă pentru a sigura o sancționare eficientă a inculpatului, impunându-se orientarea spre pedeapsa închisorii. Având în vedere limitele de pedeapsă aplicabile în cauză - cuprinse între 1 an și 5 ani închisoare, instanța de fond a apreciat că o durată de 1 an închisoare este proporțională și satisface în concret și în mod eficient nevoile resocializării și ale prevenției generale.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând, în esență, în temeiul art. 396 alin. (1), alin (2) și alin. (10) C. proc. pen.., condamnarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin (2) C. pen., la pedeapsa închisorii de 1 an și, în baza art. 91 alin. (1) C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. (1) C. pen., impunându-se inculpatului respectarea măsurilor de supraveghere prev. de art. 93 alin. (1) lit. a)-e) C. pen., executarea uneia dintre obligațiile prev. de art. 93 alin. (2) C. pen., precum și obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității, in condițiile art. 93 alin. (3) C. pen.

În argumentare, a susținut că instanța de fond nu a acordat importanță acelor circumstanțe care conduc la concluzia că fapta inculpatului prezintă un grad semnificativ de pericol social.

Astfel, a făcut trimitere, în primul rând, la sectorul de drum pe care a condus inculpatul, precum și ora comiterii faptei cercetate. Deopotrivă, a susținut că aserțiunile inculpatului potrivit cărora a tras câteva fumuri dintr-o țigaretă ce conținea marijuana, sunt, în mod evident, nesincere, în condițiile în care, în urma expertizei toxicologice realizate asupra mostrelor biologice prelevate de la inculpat, a fost identificată și prezența cocainei în organismul inculpatului. Astfel, s-a susținut că este evident faptul că inculpatul nu s-a limitat la a trage câteva fumuri dintr-o țigaretă care conținea marijuana, ci a consumat mai multe tipuri de droguri anterior momentului urcării la volan.

S-a mai susținut de către apelant că ingerarea/inhalarea acestor substanțe interzise afectează în mod substanțial capacitatea unei persoane de a conduce autovehicule.

Totodată, s-a mai învederat că nu este relevant faptul că substanțele psihoactive au fost identificate doar în probele de urină ale inculpatului, nu și în cele de sânge căci în cazul consumului de substanțe psihoactive stimulante, este posibilă afectare capacității de atenție și concentrare necesare conducerii unui autovehicul a persoanei consumatoare și în faza de recuperare post-consum (după ce efectele stimulante al substanței consumate au încetat), fază caracterizată prin senzație de oboseală și somnolență exagerată.

Având în vedere toate împrejurările comiterii faptei, s-a apreciat că probabilitatea de a se fi cauzat un accident de circulație era una ridicată, motiv pentru care lipsa producerii unui eveniment rutier nu putea fi reținută în favoarea inculpatului.

Pe de altă parte, chiar dacă inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei și de regret pentru cele întâmplate, este o persoană integrată din punct de vedere social în comunitate și nu este cunoscut cu antecedente penale, faptul că a ales să conducă autovehiculul, deși se afla sub influența substanțelor psihoactive, denotă, în opina apelantului, caracterul iresponsabil al acțiunilor sale, iar aceste împrejurări nu sunt de natură să minimalizeze gradul de pericol al faptei comise și nu justifică modalitatea de individualizare a pedepsei aleasă de instanță.

În concluzie, prin raportare la gradul de pericol social al faptei, s-a apreciat că se impune stabilirea drept modalitate de individualizare a executării pedepsei suspendarea sub supraveghere, aceasta fiind de natură să responsabilizeze inculpatul asupra comportamentului său viitor raportat la respectarea normelor legale, realizându-și astfel scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni.

Prin memoriul depus la dosar la data 24 septembrie 2024, intimatul inculpat A., a solicitat respingerea apelului formulat de către reprezentantul Ministerului Public, susținând, în esență că, în temeiul efectului devolutiv al apelului, instanța are obligația de a examina cauza sub toate aspectele, iar din această perspectivă are posibilitatea să pronunțe inclusiv achitarea inculpatului.

Totodată, a mai susținut că, în ceea ce privește cocaina, cu referire la substanțele psihoactive stimulente, aceasta a fost identificată doar în urina inculpatului, nu și în sânge, context în care aceasta nu a influențat capacitatea inculpatului de a conduce autovehicule.

Prin memoriul depus la dosar la data de 30 septembrie 2024, apărătorul ales al intimatului inculpat A. a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale toxicologice.

Ulterior, la termenul de judecată din data de 29 ianuarie 2025, apărătorul ales al inculpatului A. a precizat că nu mai insistă în solicitarea de efectuare a unei expertize medico-legale.

***

Desfășurarea cercetării judecătorești în apel

În al doilea grad de jurisdicție, cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. x/2024, cu prim termen de judecată fixat la data de 02.10.2024, termen la care Înalta Curte a dispus amânarea judecării cauzei, în vederea pronunțării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în dosarul nr. x/2024, sesizat cu următoarea problemă de drept:

"În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din C. pen., pentru realizarea cerinței esențiale preexistente ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței psihoactive, indiferent de concentrația acesteia, influența asupra capacității de a conduce fiind prezumată absolut ori dacă această prezumție este una relativă, putând fi combătută prin mijloace de probă științifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacității de a conduce autovehicule pe drumurile publice?" "Dacă dispoziția «aflată sub influența unor substanțe psihoactive» din cuprinsul infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) din C. pen. se referă la o persoană care a consumat substanțe psihoactive sau la o persoană a cărei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere) este alterată în urma consumului de substanțe psihoactive?".

La termenul de judecată din data de 27.11.2024, având în vedere că, până la acel moment, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu se pronunțase în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte a solicitat Institutului Național de Medicină Legală transmiterea unui punct de vedere cu privire la semnificația clinică a identificării în mostra de urină a inculpatului A. a THC și cocainei, astfel cum rezultă din buletinul de analiză toxicologică nr. x, emis de Institutul de Medicină Legală Cluj-Napoca, respectiv dacă substanța este activă, metabolizată sau eliminată si dacă se poate stabili dacă inculpatul se afla sub influența acestor substanțe la momentul conducerii vehiculului.

Prin adresa din data de 28 ianuarie 2025, Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici a răspuns solicitărilor instanței, în sensul că, la întrebările înaintate, se poate răspunde doar printr-o expertiză medico-legală, cu evaluarea întregii documentații medicale și non-medicale.

La data de 27 ianuarie 2025, Înalta Curte - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunțat în dosarul nr. x/2024 stabilind următoarele: În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din C. pen., pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei.

Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței de apel, fiind reprezentat de apărător ales.

Obiectul judecății în primă instanță l-a constituit fapta imputată inculpatului A. de conducere a autovehiculului marca x, cu număr de înmatriculare x pe drumurile publice, pe raza localității Fundătura, jud. Cluj, pe DN 1C-E576, în timp ce se afla sub influența substanțelor psihoactive, respectiv tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină, respectiv după consumul acestor substanțe.

Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a solicitat condamnarea inculpatului A., în temeiul art. 396 alin (1), alin. (2) și alin. (10) C. proc. pen.., pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 36 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 1 an închisoare și, în baza art. 91 alin. (1) C. pen., suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. (1) C. pen.

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că apelul formulat este fondat în raport de considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Infracțiunea de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe face parte din categoria infracțiunilor contra siguranței circulației pe drumurile publice și protejează valorile sociale privitoare la normala desfășurare a circulației autovehiculelor pe drumurile publice și în special siguranța tuturor participanților la trafic, acest tip de infracțiuni fiind definit în unanimitate de doctrină și jurisprudență ca fiind infracțiuni de pericol și nu de rezultat, astfel încât starea de pericol este generată ex re, chiar la momentul săvârșirii acțiunii sau inacțiunii ce constituie elementul material al laturii obiective, fără a mai fi necesară producerea unei consecințe prejudiciabile.

Pentru a se constata existența infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, este necesară îndeplinirea unor cerințe esențiale: conducătorul auto să fi condus un vehicul pe un drum public, vehiculul condus să facă parte din categoria celor pentru care legea cere deținerea permisului de conducere, respectiv conducătorul vehiculului să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive la momentul identificării în trafic.

Pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii este necesar să se stabilească faptul că persoana în cauză se afla sub influența acestora la momentul identificării în trafic.

Astfel, elementul material al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) C. pen. constă în acțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive.

Această interpretare a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care prin decizia nr. 25 din data de 27 ianuarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2024, a constatat următoarele:

"În cazul infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive, prevăzută de art. 336 alin. (2) din C. pen., pentru realizarea condiției esențiale atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influența unor substanțe psihoactive, este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei".

Cât privește cerința esențială atașată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se afle sub influența unor substanțe psihoactive, în cuprinsul considerentelor deciziei anterior menționate, s-a consemnat opinia Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici în sensul că nu este suficient să se constate prezența în probele biologice a substanței psihoactive ori a metaboliților ei activi pentru a prezuma absolut asupra prezenței stării de a fi sub influența și afectarea capacității de a conduce, întrucât această aserțiune poate fi combătută prin mijloace de probă științifice potrivit cărora, în ciuda prezenței substanțelor psihoactive într-o concentrație minimală, persoana nu se află sub influența substanțelor psihoactive, cu afectarea capacității de a conduce pe drumurile publice, cât timp prezintă în corp produși de metabolism în forme inactive ale acelei substanțe, ori chiar în forme active, cât timp se regăsesc și se probează cantitativ în sânge într-o valoare minimală inferioară limitei de cut-off a acelei substanțe în sânge acceptate la nivel național sau european/internațional.

Totodată, în cuprinsul paragrafului 127 a deciziei mai sus menționate, a fost notată opinia Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici în sensul că pe timpul cât substanța activă și metaboliții săi nu se mai află în sânge dar substanța încă se mai află în corpul acelei persoane prin metaboliți activi și/sau inactivi în diferite căi de eliminare (urină, fir de păr), se apreciază, într-un consens științific și medico-legal, că persoana respectivă nu se mai află în starea de a fi sub influența substanțelor psihoactive, întrucât în creier, unde se exercită efectele psihoactive, nu se mai află substanța.

Din această perspectivă, analizând acțiunea cu caracter infracțional reținută în sarcina inculpatului A., instanța de apel constată că nu există o corespondență deplină între fapta imputată inculpatului și modelul abstract prevăzut în norma de incriminare, respectiv dispozițiile art. 336 alin. (2) C. pen. potrivit cărora "Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere" .

Astfel, Înalta Curte constată că examenul toxicologic efectuat asupra mostrei de sânge a inculpatului A. a fost negativ pentru tetrahidrocanabinoli (THC) și cocaină, fiind regăsite, însă, aceste substanțe doar în proba de urină (conform buletinului de analiză toxicologică nr. x - dosar de urmărire penală nr. 233/P/2023).

Prin urmare, întrucât substanțele psihoactive nu s-au regăsit în sânge (fiind în proces de eliminare în urină), acestea nu puteau influența capacitatea de a conduce a inculpatului, astfel că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 336 alin. (2) C. pen., lipsind condiția esențială atașată elementului material al laturii obiective, ca inculpatul să se fi aflat sub influența substanțelor psihoactive la momentul conducerii autovehiculului.

În aceste condiții, Înalta Curte constată că susținerea primei instanțe potrivit căreia tipicitatea obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (2) C. pen. este îndeplinită ori de câte ori în organismul unei persoane au fost introduse substanțe care produc efecte psihoactive, indiferent de cantitatea de substanță consumată sau de concentrația de substanțe identificate în probele sale biologice și indiferent dacă modificările fizice, psihice ori comportamentale ale persoanei sunt sau nu perceptibile, este în contradicție cu dispozițiile legale care incriminează infracțiunea de conducere a unui vehicul de către o persoană sub influența substanțelor psihoactive, prin raportare la interpretarea dată în cuprinsul deciziei nr. 25 din data de 27 ianuarie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Instanța de apel apreciază, în consecință, că cerința esențială a elementului material al laturii obiective de a fi sub influența substanțelor psihoactive nu este îndeplinită în prezenta cauză, întrucât ceea ce i se impută inculpatului nu a fost dovedit prin examenul toxicologic efectuat asupra mostrei de sânge a acestuia.

Înalta Curte apreciază, așadar, că atâta timp cât inculpatul nu se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul conducerii autovehicului, lipsește trăsătura esențială a infracțiunii ca fapta să fie prevăzută de legea penală (tipicitatea obiectivă), astfel că va dispune achitarea în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite apelul declarat în cauză de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, va desființa în integralitate sentința penală nr. 119/2024, din data de 10 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, iar în baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va dispune achitarea inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. si ped. de art. 336 alin. (2) C. pen.

Va face aplicarea dispozițiilor art. 275 alin. (3) C. proc. pen., în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinței penale nr. 119/2024, din data de 10 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori în dosarul nr. x/2024.

Desființează în integralitate sentința penală nr. 119/2024, din data de 10 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, în dosarul nr. x/2024 și, rejudecând:

În baza art. 16 lit. lit). b teza I C. proc. pen.., achită pe inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prev. si ped. de art. 336 alin. (2) C. pen.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 februarie 2025.