ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 februarie 2025

Deliberând, asupra cauzei penale de fată, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 282/PI din data de 28 noiembrie 2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în baza art. 322 alin. (1) C. pen., raportat la art. 83 C. pen., a stabilit pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În baza art. 32 C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 83 C. pen., a stabilit pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare în sarcina inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune.

În temeiul art. 38 și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele prevăzute mai sus în pedeapsa de 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 2 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă ce nu se execută), stabilind în sarcina inculpatului A. pedeapsa rezultantă de 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen., a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condițiile art. 84 C. pen., de 2 ani, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 86 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului Timiș.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și obligațiilor impuse și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus desființarea înscrisului falsificat, respectiv contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x

A luat act că persoana vătămată Uniunea Fundația augusta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală și faza de judecată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că la data 10 martie 2022, prin rechizitoriul nr. x/2020 din data de 07.03.2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. și tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., totul cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

În drept, fapta săvârșită la data de 23.05.2017, de către inculpatul A., de profesie avocat, constând în adăugirea, în cuprinsul înscrisului reprezentat de contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017, înscris semnat în alb, de către B., a următorului conținut: "consultanță juridică permanentă (regim juridic fondatori). Recunoscând caracterul complex, continuu și îndelungat (sine die al serviciilor) oferite clientului, părțile stabilesc de comun acord următoarele: stabilesc valoarea serviciilor juridice fixând onorariul global, prevăzut la art. 2 (182.000 de euro, n.n.). Onorariul se va achita eșalonat, până la data de 01.01.2019, dar nu mai târziu de 30.06.2020. Contractul încetează la data reintegrării clientului în drepturile de fondator al C., fie prin neachitarea onorariului la termen", înscris falsificat, ce a fost ulterior folosit, în vederea producerii unei consecințe juridice (declanșarea executării silite, împotriva Uniunii Fundația augusta, în dosarul execuțional nr. x/2020 al S.C. P..E.J. D. și Asociații, din Timișoara), ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, procurorul a apreciat că infracțiunea s-a realizat prin acțiunea inculpatului A. de completare a conținutului înscrisului falsificat (contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017), prin scriere olografă, a unor elemente care nu au fost niciodată convenite între părți (anume, cu B. ori alți reprezentanți ai Uniunii Fundația augusta), elemente mai sus menționate, a unui onorariu de 182.000 de euro, precum și menționarea unor penalități de 0,8% pe zi de întârziere, respectiv cheltuieli de 10.000 de RON. În această manieră, în dosarul execuțional cu numărul x/2020 al S.C. P..E.J. D. și Asociații, din municipiul Timișoara, inculpatul A. a solicitat executarea silită a Uniunii Fundația augusta, în baza contractului de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, pentru recuperarea unui onorariu avocațial de 182.000 de euro, reprezentând valoarea serviciilor avocațiale prestate societății petente, în perioada 23.05.2017-31.12.2018, la care se adaugă suma de 860.000 de euro, cu titlu de penalități de întârziere, adică a unei sume de peste 1 milion de euro.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul A. ar fi acționat cu intenție directă.

Orice fals în înscrisuri presupune alterarea sau falsificarea înscrisului, dând astfel naștere, persoanelor cărora acel înscris le este prezentat, unei convingeri contrare realității sau care poate servi ca probă; în speță, înscrisul falsificat constituia și titlu executoriu, potrivit legii.

Potrivit dispozițiilor art. 248 din C. pen., tentativa la infracțiunea prevăzută de art. 244 din C. pen. (înșelăciunea) se pedepsește, iar fapta săvârșită de către inculpatul A., constând în declanșarea executării silite (în calitate de creditor), în dosarul execuțional cu numărul x/2020, înregistrat la S.C. P..E.J. D. și Asociații, împotriva Uniunii Fundația augusta (în calitate de debitor), prin invocarea drept titlu executoriu a contractului de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, înscris despre care știa că este falsificat, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust (pretinderea existenței unei creanțe cu o valoare de peste 1 milion de euro, sumă ce includea penalitățile), ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. raportat la art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., atât sub aspectul laturii subiective, cât și a celei obiective. Procurorul a considerat că A. a urmărit ca, folosind un mijloc fraudulos, respectiv contractul de asistență juridică falsificat, să dobândească bunuri aflate în patrimonial Uniunii Fundația augusta, debitorul din dosarul execuțional constituit la S.C. P..E.J. D. și Asociații.

Cele două infracțiuni pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul A. sunt în concurs, fiind aplicabile dispozițiile art. 38 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la persoana inculpatului s-a reținut că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

În cursul urmăririi penale, inculpatul A. nu a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, împotriva sa.

Cu toate acestea, comiterea de către inculpat a faptelor reținute în sarcina sa rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, în faza de urmărire penală.

Procedura camerei preliminare

Fiind învestită cu judecarea acestei cauze penale, Curtea de Apel Timișoara, în procedura camerei preliminare, a format dosarul nr. x/2022, în care, prin încheierea din 8 iunie 2022, în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca neîntemeiate cererile și excepțiile formulate de inculpatul A., personal și prin avocat, cu privire la nelegalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

În temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, privind pe inculpatul A., trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (2) C. pen. și tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 C. pen. și a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul A..

Împotriva încheierii penale din data de 08 iunie 2022 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2022, a declarat contestație inculpatul A..

Prin încheierea nr. 596 din 04.10.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca nefondată contestația formulată de contestatorul inculpat A., împotriva încheierii penale din data de 08 iunie 2022 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2022.

Judecata în primă instanță

Drept urmare, Curtea de Apel Timișoara a reluat judecarea cauzei în dosarul nr. x/2022 cu privire la inculpatul A., primul termen de judecată fiind acordat pentru data de 06.12.2022.

La primul termen de judecată cu procedura completă, i s-a adus la cunoștință inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penală, precum și dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., privind reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Inculpatul nu a fost de acord și a solicitat judecata cauzei în procedura de drept comun.

În faza de cercetare judecătorească au fost administrate următoarele probe: declarația inculpatului A. și declarațiile martorilor E., F., G., H., I., J. și înscrisuri.

Din analiza probelor administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată, prima instanță a reținut, în esență, următoarea stare de fapt:

C. din municipiul Timișoara și-a început activitatea în anul 1991, inițial sub forma unei societăți comerciale cu răspundere limitată, denumită Institutul de Studii și Educație Permanentă Timișoara (ISEPT S.R.L. Timișoara); ulterior, forma de organizare a acesteia a fost modificată, societatea comercială fiind desființată, iar locul acesteia fiind luat de către C.. C., împreună cu Asociația română pentru tehnologii neconvenționale și Federala agricultorilor asociați din județul Timiș, a fondat, în anul 1995, o structură, o uniune, denumită Uniunea Fundația augusta, care, în anul 1999 și-a schimbat denumirea, în C. din Timișoara.

Universitatea (acreditată prin Legea nr. 484/2002) este o instituție de învățământ superior, de drept privat și utilitate publică, având personalitate juridică și fiind parte a sistemului național de învățământ.

Conform Statutului (actualizat la data de 15.03.2019, prin încheierea de autentificare nr. 549 emisă de notarul public K., din cadrul Biroului Individual Notarial K., din București), Uniunea Fundația augusta din Timișoara are un caracter privat, fiind o persoană juridică neguvernamentală, nonprofit, apolitică, independentă față de organele de stat, partidele politice și oricare alte organizații, fiind constituită pentru o perioadă nelimitată de timp, al cărei scop principal de activitate îl reprezintă susținerea funcționării C. din Timișoara, precum și îndeplinirea formalităților legate de acreditarea și reacreditarea facultăților acesteia, potrivit legii. Obiectul de activitate al Uniunii este menționat la articolul 4 din Statut, fiind, în principal, organizarea și funcționarea unei rețele de învățământ superior, cuprinzând mai multe facultăți și secții de învățământ, precum și compartimentele necesare funcționării acestora (biblioteci, laboratoare, centru de calcul, campus universitar, etc), structurate în cadrul C. din Timișoara. Uniunea are o structură organizatorică alcătuită din președintele uniunii, adunarea generală a membrilor și consiliul director (conform art. 9 din Statut). Conform art. 26 din Statut, Uniunea Fundația augusta este unicul fondator al C. din Timișoara, iar, în cazul dizolvării și lichidării acesteia, activul net rezultat trece în proprietatea Uniunii Fundația augusta.

Potrivit Actului Constitutiv al Uniunii Fundația augusta (actualizat la data de 15 martie 2019, prin încheierea de autentificare nr. 548 a notarului public K., din municipiul București), Anca augusta, B., E. aveau calitatea de membrii ai Uniunii Fundația augusta, aceștia fiind și membrii ai Consiliului Director al Uniunii, iar Anca augusta deținând calitatea de președinte al Uniunii; dreptul de semnătură în bancă, pe numele și pe seama Uniunii Fundația augusta îl aveau Anca augusta și E.. Anca augusta și B. sunt soți, iar E. este fiul lor, soții Anca fiind fondatorii C..

Ca urmare a unor modificări legislative privind învățământul superior din anii 2010-2011 și a unor disensiuni cu rectorul C., numiții Anca augusta și B. au fost eliminați din procesul decizional al C., desfăcându-li-se contractele individuale de muncă pe care le aveau încheiate, la acea vreme (Anca augusta fiind angajată în calitate de director general, iar B. în calitate de director administrativ și profesor universitar). Și E., fiul soților Anca, a fost îndepărtat de la universitate, desfăcându-i-se contractul individual de muncă (el fiind angajat în calitate de contabil). Astfel, membrii familiei Anca au început să se confrunte cu dificultăți financiare, nemaiavând venituri lunare și neputând dispune de bunurile aflate în patrimoniul universității pe care o fondaseră.

În acest context, B. l-a cunoscut pe avocatul A., membru al Baroului Olt, care i-a fost prezentat de către martorul G. (fost director executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș, în perioada 1997-2001, respectiv 2005-2010, profesor universitar la Facultatea de Științe Economice a C., la acea dată, precum și prodecan al facultății menționate, în aceeași perioadă). G. se cunoștea cu soții Anca din anii 1984-1985 (în acea perioadă Anca augusta fiind directoarea Cabinetului Județean de Partid Timiș, iar B. fiind angajatul Comisiei economice Timiș, din cadrul Consiliului județean).

Ca atare, pe fondul relației de prietenie și încredere existentă între G. și B., A. i-a fost recomandat lui B. pentru a-i oferi sprijin și consultanță juridică.

Inculpatul L. a desfășurat activitate juridică pentru Fundația augusta și B., constând în consultații juridice, din anul 2009 cam până în anii 2017, 2018, fiind angajat ca avocat de Uniunea Fundația augusta și pentru susținerea unor procese ce se aflau pe rolul instanțelor de judecată din Timișoara. Pentru activitatea de consultanță juridică desfășurată, avocatul A. nu a fost plătit. Acest aspect îl cunoșteau martorii atât de la A., care le-a spus de mai multe ori că nu a fost plătit (martorul F. a asistat la o discuție purtată în anul 2017 între B. și A. în legătură cu serviciile juridice prestate de A. pentru B., pentru care nu a fost plătit o perioadă de 7 - 8 ani, anterior anului 2017), cât și de la B. care le spunea martorilor că nu are bani să îi dea lui Vlăescu, dar dacă reintră în drepturi o să îl ajute să predea, să fie profesor la facultate și îl ajută cu doctoratul, însă nu a spus că nu îi mai plătește serviciile de avocatură.

După apariția Legii educației naționale nr. 1/2011, care a adus modificări privitoare la drepturile fondatorilor universităților private, soții M. au început să întreprindă o serie de diligențe pentru a putea reintra în drepturile fondatorilor și a prelua controlul activității și patrimoniului C. din Timișoara, promovând astfel mai multe procese civile (ex. dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Timiș, dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Timișoara, dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Timișoara, dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Timiș, dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Timiș, dosarul nr. x/2018 al Curții de Apel Timișoara, ș.a.), pentru care au fost angajați avocați, însă avocatul A. nu a fost reprezentantul Uniunii Fundația augusta în vreuna dintre aceste cauze.

În contextul litigiilor dintre Uniunea Fundația augusta, prin fondatorii săi și reprezentanții C. din Timișoara, la data de 23.05.2017, în fața sediului rectoratului C., situat pe strada x nr. 7A din Timișoara, a avut loc un eveniment, în cadrul căruia urma să se constate dacă fondatorilor Universității li se permite intrarea în sediul rectoratului. La acest eveniment au fost prezenți membrii fondatori, B., A., executorul judecătoresc F. și mai târziu a venit și martorul G.. Inculpatul A. s-a prezentat la acel eveniment ca urmare a solicitării lui B., acesta cerându-i inculpatului să meargă alături de el dacă li se va permite intrarea în sediu. Întrucât inculpatul nu era membru fondator, i-a spus lui B. că nu are nicio calitate și poate să meargă alături de el în calitate de avocat, fiind necesar să semneze împuternicire avocațială. Inculpatul se afla în mașina proprietatea sa cu care s-a deplasat la sediul rectoratului. În acest context, A. i-ar fi cerut lui B. să semneze înscrisul reprezentat de contractul de asistență juridică având numărul 19503/23.05.2017, având seria x nr. x

În cuprinsul contractului, la art. 1 "Obiectul contractului" s-a stipulat că obiectul contractului îl reprezintă consultanță juridică permanentă (regim juridic fondatori). Recunoscând caracterul complex, continuu și îndelungat (sine die al serviciilor) oferite clientului, părțile stabilesc de comun acord următoarele: stabilesc valoarea serviciilor juridice fixând onorariul global, prevăzut la art. 2. Onorariul se va achita eșalonat, până la data de 01.01.2019, dar nu mai târziu de 30.06.2020. Contractul încetează la data reintegrării clientului în drepturile de fondator al C., fie prin neachitarea onorariului la termen.

La art. 2, este stipulat un onorariu de 182.000 euro. La pct. 2.2 se prevede că neachitarea onorariului atrage penalități de 0,8% pe zi întârziere, calculate asupra debitului de la 02.01.2019 până la stingerea debitului. Penalitățile pot depăși valoarea debitului.

La art. 3 pct. 3.1 se prevede: cheltuielile sunt în cuantum de 10.000 RON.

Locul încheierii contractului este indicat Timișoara, data 23.05.2017.

Contractul este semnat de avocat A. și ștampilat cu ștampila Cabinet Avocat, iar la Client/Reprezentant este semnat de B. și ștampilat cu ștampila Uniunea Fundația augusta.

La data de 30.07.2020 creditorul Cabinet Individual de Avocat A. a formulat către Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și Asociații, cerere de executare silită prin care a solicitat deschiderea dosarului execuțional și a procedurii de executare silită împotriva debitoarei Uniunea Fundația augusta în baza titlului executoriu contract de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, solicitând ca executarea să fie efectuată prin oricare dintre modalitățile și formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv.

Prin încheierea executorie din data de 30.07.2020 dispusă de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și Asociații, s-a admis și înregistrat cererea formulată de Cabinet Individual de Avocat A. și s-a dispus deschiderea dosarului execuțional nr. x/2020 și a procedurii de executare silită împotriva debitoarei Uniunea Fundația augusta, în baza titlului executoriu contract de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, având ca obiect pretenții, prin oricare dintre modalitățile și formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv.

Prin încheierea nr. 7686 din data de 07.08.2020 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. x/2020 s-a admis cererea formulată de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și Asociații și s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, prin toate modalitățile de executare.

S-a autorizat creditoarea să treacă la executarea silită a obligației cuprinse în titlu executoriu prin toate modalitățile de executare.

Urmare a încheierii nr. 7686 din data de 07.08.2020 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. x/2020, în dosarul execuțional nr. x/2020 al S.C. P..E.J. D. și Asociații, au fost demarate formele de executare silită față de Uniunea Fundația augusta, în baza contractului de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, pentru recuperarea unui onorariu avocațial de 182.000 de euro, reprezentând valoarea serviciilor avocațiale prestate societății petente, în perioada 23.05.2017-31.12.2018, la care se adaugă suma de 860.000 de euro, cu titlu de penalități de întârziere.

După începerea executării silite, Uniunea Fundația augusta a formulat plângere penală împotriva inculpatului susținând că nu a încheiat niciodată cu avocatul A., vreun contract de asistență juridică, având un onorariu de 182.000 de euro, precum și că înscrisul în baza căruia se solicită executarea silită, de către avocatul A., respectiv contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, ar fi un înscris semnat "în alb", de către B., ulterior fiind înscrisă suma de 182.000 de euro.

În urma unei analize judicioase a probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut că actul sub semnătură privată, respectiv contractul de asistență juridică având numărul 19503 din 23.05.2017, cu seria x nr. x, a fost semnat în alb de B., ulterior inculpatul A. completând mențiunile de la art. 1, art. 2, art. 3, privind obiectul contractului, onorariu și penalitățile de întârziere, aspecte care nu au fost negociate cu B. sau Uniunea Fundația augusta. Acestea rezultă din declarațiile lui B. care se coroborează cu declarațiile martorilor E., H. și cu conținutul convorbirilor înregistrate și depuse la dosar de martorul H..

Ulterior inculpatul a folosit înscrisul falsificat, prin aceea că la data de 30.07.2020, a declanșat executarea silită, în calitate de creditor, în dosarul execuțional nr. x/2020, înregistrat la S.C. P..E.J. D. și Asociații, împotriva Uniunii Fundația augusta, în calitate de debitor, invocând titlul executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust (pretinderea existenței unei creanțe cu o valoare de peste 1 milion de euro, sumă ce includea onorariu de 182.000 euro și penalitățile), executare care nu a mai continuat ca urmare a plângerii penale formulată de Uniunea Fundația augusta. Acestea rezultă din cererea de executare silită formulată de Cabinet avocat A., încheierea executorie din data de 30.07.2020 dispusă de Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești D. și Asociații în dosarul execuțional nr. x/2020, încheierea nr. 7686 din data de 07.08.2020 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr. x/2020, plângerea penală formulată de Uniunea Fundația augusta.

Conchizând, prima instanță a reținut, din ansamblul probelor administrate și analizate, că inculpatul A. a săvârșit faptele de fals în înscrisuri sub semnătură privată și tentativă la înșelăciune, pentru care a fost trimis în judecată, cererea sa de achitare fiind neîntemeiată.

În drept, prima instanță a reținut că fapta săvârșită la data de 23.05.2017 de către inculpatul A., de profesie avocat, constând în adăugirea, în cuprinsul înscrisului reprezentat de contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017, înscris semnat în alb, de către B., a următorului conținut: "consultanță juridică permanentă (regim juridic fondatori). Recunoscând caracterul complex, continuu și îndelungat (sine die al serviciilor) oferite clientului, părțile stabilesc de comun acord următoarele: stabilesc valoarea serviciilor juridice fixând onorariul global, prevăzut la art. 2 (182.000 de euro, n.n.). Onorariul se va achita eșalonat, până la data de 01.01.2019, dar nu mai târziu de 30.06.2020. Contractul încetează la data reintegrării clientului în drepturile de fondator al C., fie prin neachitarea onorariului la termen", înscris falsificat, ce a fost folosit la data de 30.07.2020, în vederea producerii unei consecințe juridice (declanșarea executării silite, împotriva Uniunii Fundația augusta, în dosarul execuțional nr. x/2020 al S.C. P..E.J. D. și Asociații, din Timișoara), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea s-a realizat prin acțiunea inculpatului A. de completare a conținutului înscrisului falsificat (contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017), prin scriere olografă, a unor elemente care nu au fost niciodată convenite între părți (anume, cu B. ori alți reprezentanți ai Uniunii Fundația augusta), elemente mai sus menționate, precum și a unui onorariu de 182.000 de euro și menționarea unor penalități de 0,8% pe zi de întârziere, respectiv cheltuieli de 10.000 de RON; ulterior, la data de 30.07.2020, inculpatul A. a folosit înscrisul falsificat (contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017), prin declanșarea executării silite împotriva Uniunea Fundația augusta fiind format dosarul execuțional nr. x/2020, al S.C. P..E.J. D. și Asociații, pentru recuperarea unui onorariu avocațial de 182.000 de euro, reprezentând valoarea serviciilor avocațiale prestate societății petente, în perioada 23.05.2017-31.12.2018, la care se adaugă suma de 860.000 de euro, cu titlu de penalități de întârziere, adică a unei sume de peste 1 milion de euro.

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru încrederea publică acordată valorii probante a înscrisului falsificat.

Raportul de cauzalitate între acțiunea de falsificare urmată de folosirea înscrisului reprezentat de contractul de asistență juridică cu seria x nr. x, contract având numărul 19503/23.05.2017, rezultă din materialitatea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul A. a acționat cu intenție directă potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen.

Totodată, fapta săvârșită de către inculpatul A., constând în aceea că la data de 30.07.2020 a declanșat executarea silită, în calitate de creditor, în dosarul execuțional nr. x/2020, înregistrat la S.C. P..E.J. D. și Asociații, împotriva Uniunii Fundația augusta, în calitate de debitor, prin invocarea titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, înscris despre care știa că este falsificat, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust (pretinderea existenței unei creanțe cu o valoare de peste 1 milion de euro, sumă ce includea și penalitățile), executare care nu a mai continuat ca urmare a plângerii penale formulată de Uniunea Fundația augusta, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 32 alin. (1) C. pen. rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea s-a realizat prin acțiunea inculpatului de declanșare a executării silite, în calitate de creditor, în dosarul execuțional nr. x/2020, înregistrat la S.C. P..E.J. D. și Asociații, împotriva Uniunii Fundația augusta, în calitate de debitor, prin invocarea titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică nr. x/23.05.2017, cu seria x nr. x, înscris despre care știa că este falsificat, în scopul de a obține pentru sine un folos patrimonial injust (pretinderea existenței unei creanțe cu o valoare de peste 1 milion de euro, sumă ce includea și penalitățile), acțiune care a fost întreruptă ca urmare a plângerii penale formulată de Uniunea Fundația augusta.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) C. pen., urmărind ca prin folosirea unui mijloc fraudulos, respectiv contractul de asistență juridică falsificat, să dobândească bunuri aflate în patrimonial Uniunii Fundația augusta, debitorul din dosarul execuțional constituit la S.C. P..E.J. D. și Asociații.

Cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului A. sunt comise în concurs, astfel că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 38 art. 39 C. pen.

La individualizarea pedepselor stabilite în sarcina inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunilor (acesta, în calitate de avocat a desfășurat activitate de consultanță juridică pentru Uniunea Fundația augusta o perioadă îndelungată de timp, din anul 2009 până în anii 2017, 2018 și pentru care nu a fost plătit, și, fiind nemulțumit a comis acțiunile încriminate), starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, consecințele faptelor, motivul săvârșirii infracțiunilor și scopul urmărit, conduita avută de inculpat înainte și după săvârșirea infracțiunilor și în cursul procesului penal, nu a mai comis alte fapte penale, a avut un comportament bun în societate, s-a prezentat la termenele de judecată, nu a recunoscut comiterea faptelor, studii superioare, de profesie avocat în Baroul Olt, vârsta 56 ani, situația familială și socială. În concret, instanța a avut în vedere gradul de pericol al faptelor, prin raportare la valorile sociale încălcate prin săvârșirea acestora, împrejurarea că inculpatul nu a avut o atitudine sinceră cu organele judiciare, s-a prezentat la termenele de judecată, nu are antecedente penale.

Având în vedere împrejurările în care faptele au fost comise și persoana inculpatului, prima instanță a apreciat că stabilirea unor pedepse la minimul special, sunt în măsură să conducă la realizarea scopului acestora și prevenirea săvârșirii de alte infracțiuni.

Cu privire la pedepsele complementare și accesorii, față de împrejurările în care au fost comise faptele și persoana inculpatului, s-a apreciat că aceste pedepse nu sunt necesare.

În ceea ce privește necesitatea aplicării pedepsei, s-a constatat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile art. 83 C. pen., pedeapsa rezultantă stabilită fiind mai mică de 2 ani închisoare, respectiv 8 luni închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța de fond a apreciat că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

De asemenea, s-a constatat faptul că maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpat sub limita de 7 ani închisoare prevăzută de art. 83 alin. (2) C. pen., iar inculpatul nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului.

***

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel, în termenul legal, inculpatul A..

Motive de apel

Apelantul inculpat A. a înțeles să critice sentința apelată sub următoarele aspecte:

Nemotivarea sau motivarea necorespunzătoare a sentinței apelate.

Înlăturarea probelor și încălcarea principiului egalității armelor, având în vedere că în faza de urmărire penală și cea de judecată, în afară de audierea sa, s-au audiat opt persoane: patru propuse de persoana vătămată (reprezentanții acesteia) și alte patru propuse de inculpat. Deși ar părea o distribuție echilibrată, s-a arătat că din citirea sentinței penale rezultă lucruri care fracturează în mod abrupt acest echilibru. Astfel, în primul rând, instanța a eliminat pe nedrept toate depozițiile singurului martor ocular audiat în cauză (F.), adică exact ale celui care a fost de față la perfectarea contractului de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017. În plus, instanța a eliminat și ceilalți martori propuși de inculpat, inclusiv unele depoziții ale martorului G. (fostul rector al C.) care, ca și martorul antemenționat, a avut legături directe în derularea contractului de asistență juridică antemenționat. Și pentru a îndepărta orice îndoială asupra subiectivității, instanța a respins două cereri ale inculpatului de suplimentare a probelor cu martori. În alte cuvinte, instanța a hotărât să țină seama doar de probele propuse de persoana vătămată, deși aceste persoane au recunoscut expres că nu au fost prezente la data și locul semnării contractului cu pricina.

Nelegalitatea înregistrărilor convorbirilor, având în vedere că instanța își sprijină soluția pe probe nelegale, iar nelegalitate este dată, în opinia inculpatului de lipsa dovezilor privind autenticitatea înregistrărilor, de lipsa acordului său și lipsa autorizării organelor competente, precum și față de calitatea de avocat a participanților la convorbiri.

Pe de altă parte, a adus critici cu privire la eroarea conținutului convorbirilor, precum și din perspectiva veridicității acestora, susținând că nu există nicio dovadă că informațiile de pe stik sunt aceleași cu informațiile înregistrate cu telefonul martorului H. și gradul de subiectivitate pe care-l revendică conflictele și interesele celor doi participanți la convorbiri.

Referitor la inexistența infracțiunii de fals din perspectiva nealterării adevărului, apelantul inculpat a susținut că timp de aproximativ 9 ani de zile, a fost la dispoziția persoanei vătămate și a prestat activități juridice, de consultanță și activități procesuale, așa cum rezultă din depozițiile tuturor martorilor audiați, iar instanța recunoaște acest lucru.

Onorariul de 182.000 euro din Contractul de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017 nu este exagerat în raport cu volumul de muncă prestată de-a lungul celor 9 ani, aspect dovedit cu înscrisuri, dar și cu martorii.

Contractul de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017 a fost întocmit și semnat de părțile contractante la locul și data prevăzută în contract (23 mai 2017), iar în sprijinul acestei susțineri sunt raportul de constatare criminalistică (grafoscopică), probă necontestată în speță și care atestă scrisul și semnăturile părților, registrul de evidență a contractelor juridice, depozițiile martorilor F., G. și I..

Contractul de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017 îndeplinește condițiile de formă cerute de legea civilă din moment ce respectă formularul tipizat recomandat de Uniunea Națională a Barourilor din România (până în prezent nimeni nu a identificat o cauză de nulitate) și nu există nici o probă obiectivă care să releve adăugirea după momentul semnării lui de părțile contractante.

De asemenea, s-a mai criticat sentința apelată din perspectiva faptului că instanța, asemenea parchetului, nu a analizat sub nicio formă dimensiunea relațiilor antagonice dintre inculpat și H. și nici față de ceilalți reprezentanți ai persoanei vătămate, așa cum acestea rezultă din dosarele Judecătoriei Timișoara nr. 30641/325/2019, nr. 33972/325/2019, nr. 399/325/2021 și dosarul SCPEJ D. și Asociații nr. 552/ex/2020 al SCPJ D., dar și din dosarul penal nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș unde a denunțat faptele reprezentanților persoanei vătămate care au devalizat împreună cu H. patrimoniul imobiliar al C..

Cu prilejul motivării laturii subiective, prima instanța a scos în relief faptul că pe calea executării silite a urmărit să obțină suma de peste 1 milion de euro și că această acțiune a fost întreruptă de prezentul demers penal, însă a omis să amintească adevărul, și anume faptul că, mai înainte ca persoana vătămată să valorifice plângerea penală, din proprie inițiativă inculpatul a solicitat executorului suspendarea executării acelor imobile care valorau peste 2 milioane de euro (localizate în Dumbrăvița, jud. Timiș) și continuarea executării pentru câteva imobile de valoare redusă care totalizau până în 150.000 euro.

S-a mai arătat, de asemenea aspect omis de instanță, că a invitat expres persoana vătămată (parte care în realitate nu a fost vătămată, ci dimpotrivă) la conciliere propunându-i atât renunțarea integrală la penalități de întârziere, cât și posibilitatea renegocierii onorariului. Or, în opinia sa, refuzul acestei propuneri dovedește că așa-zisa recunoaștere a contravaloarii prestațiilor este doar de fațadă, ceea ce denotă că demersurile lor penale reprezintă o încercare de inducere în eroare a autorităților judiciare în scopul exonerării de la plată a contravalorii muncii pe care a efectuat-o în perioada 2009-2018.

Apelantul inculpat a mai arătat că instanța desființează absolut pe nedrept contractul de asistență juridică nr. x/23 mai 2017, inclusiv din perspectiva obiectului, ducând în derizoriu temeinicia și legalitatea prestațiilor juridice de-a lungul celor cea 9 ani, dar și șansa sa de a-și recupera contravaloarea acestora.

Totodată, s-a apreciat că instanța putea să observe că, în speță, persoana vătămată nu contestă efectuarea de activități specifice înscrise în contractul de asistență juridică, ci contestă cuantumul valoric al acestora, lucru care plasează raporturile juridice în sfera dreptului civil, unde persoana vătămată are la îndemână o acțiune specifică acestei ramuri de drept, respectiv o acțiune în reducțiunea sumelor de bani datorate, inclusiv de anulare a penalităților contractual, fiindcă a se reține infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată înseamnă a lăsă fără efecte juridice contractul de asistență juridică în condițiile în care se recunoaște totuși că au avut loc prestațiile juridice consemnate în acesta.

Ulterior, apelantul inculpat a completat motivele de apel, arătând următoarele:

Având în vedere faptul că în camera preliminară au fost respinse cererile și excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, a precizat faptul că le susține integral și pe calea prezentului apel. Cu acest prilej a arătat că un rol important în rândul acestor excepții l-a avut și faptul că parchetul a pus în mișcare acțiunea penală fără să fi luat în considerare cele 3 cereri în probațiune (pe care le-a anexat prezentului apel) și fără să-i comunice soluția respingerii probelor solicitate.

Astfel, s-a susținut că parchetul a pus în mișcare acțiunea penală fără să-i aducă la cunoștință conținutul înregistrărilor convorbirilor telefonice, lipsindu-l în etapa cercetărilor de posibilitatea de a le verifica autenticitatea și a le contesta, iar instanța de fond nu a pus în discuție și nu a manifestat un rol activ pentru a lămuri conținutul convorbirilor telefonice pe care și-a întemeiat soluția, deși ar fi putut ușor să facă acest lucru cerând explicații inculpatului și martorilor audiați, mai ales că martorii făcuseră deja vorbire despre existența celui de-al doilea contract, cel al cărui obiect a constat în activități procesuale.

Dincolo de faptul că aceste convorbiri (100 de pagini, echivalentul a peste 6 ore de înregistrări) conțin lucruri pe care nu le-ar fi zis, în timp ce altele lipsesc, recitindu-le i-au atras atenția unele pasaje, respectiv cele în care domnul H. insistă asupra culorii minei pixului, seriei și numărului contractului de înregistrare, modului de calcul al onorariului ș.a., chestiuni care vizează noțiunea de loialitate, sau mai corect de neloialitate a probelor, în timp ce alte convorbiri se referă la motivele care l-au determinat pe H. să procedeze la efectuarea înregistrărilor, motive care sunt contrare art. 139 alin. (3) din C. proc. pen., care permite, ca excepție, efectuarea de înregistrări fără a fi necesară autorizația prealabilă emisă de judecător.

Având în vedere Decizia nr. 54 din 14 ianuarie 2009 a Curții Constituționale, apelantul inculpat a arătat că raționamentele care stau la baza unor asemenea ipoteze nu se regăsesc în cuprinsul motivelor care l-au determinat pe H. să procedeze la înregistrarea sa, tocmai prin prisma declarațiilor pe care acesta le-a dat.

Prin urmare, cele două declarații contrare, chiar și dacă ipotetic ar exprima adevărul, nu se înscriu în raționamentele ce stau la baza art. 139 alin. (3) din C. proc. pen., așa cum acestea sunt configurate de Curtea Constituțională în decizia mai sus citată.

La toate acestea se adaugă și faptul că, deși în declarațiile sale, H. susține că i-ar fi mărturisit falsificarea contractului cu pricina (afirmații complet neadevărate și care nu se regăsesc în conținutul convorbirilor), totuși acesta nu invocă un asemenea motiv printre cauzele care l-au determinat să înregistreze convorbirile, ceea ce confirmă încă odată că înregistrările efectuate sunt străine raționamentelor ce fundamentează textul art. 139 alin. (3) din C. proc. pen., reprezentând o vădită încălcare a respectului datorat vieții private (articolul 8 din Convenția europeană a drepturilor omului).

***

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 18 decembrie 2023, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu prim termen de judecată la data de 16 ianuarie 2024.

În cursul cercetării judecătorești, în faza procesuală a apelului, la termenul de judecată din data de 09 aprilie 2024, s-a procedat la audierea apelantului inculpat A., la termenul din 10 septembrie 2024, s-a procedat la audierea martorului N., iar la termenul din 03 decembrie 2024, s-a procedat la audierea martorului O. (martori propuși de către apelantul inculpat).

***

După închiderea dezbaterilor asupra apelului, inculpatul A. și persoana vătămată Uniunea Fundația augusta au depus concluzii scrise.

Prin concluzii scrise depuse în data de 20 decembrie 2024, în esență, apelantul inculpat A. a susținut că latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată presupune intervenția unei acțiunii materiale (adăugirea) asupra unui înscris, intervenție care indiscutabil trebuie dovedită. Ori, față de particularitățile speței și forma tipizată a contractului de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017, latura obiectivă necesită îndeplinirea a două condiții: la momentul semnării înscrisul să fi fost "în alb" (să fi existat una sau mai multe rubrici necompletate) și, ulterior, să fi intervenit adăugirea. Or probele și prezumțiile care impactează cel mai mult cu aceste elemente materiale nu au existat.

Astfel, a arătat că la data și locul semnării contractului de asistență juridică a existat un singur martor, și anume executorul judecătoresc F., care a declarat că B. i-a arătat contractul completat chiar cu prilejul perfectării acestuia, astfel că martorul a putut reține data contractului (data a fost chiar ziua de atunci), semnăturile și faptul că respectivul contract era integral completat.

După numai câteva zile, reprezentantul persoanei vătămate s-a deplasat la biroul martorului, prezentându-i din nou exemplarul aceluiași contract și solicitându-i opinia cu privire la onorariu.

De altfel, persoana vătămată nu a prezentat niciodată un exemplar al contractului primit pentru a se putea stabili dacă a fost "în alb".

În continuare, a susținut că, în condițiile în care instanța de apel va trece de excepțiile de nelegalitate invocate, a solicitat să se aibă în vedere că toate convorbirile telefonice efectuate și stocate în cele 5 fișiere distincte au avut loc după mai mult de 3 ani de la semnarea contractului și între persoane cu interese contrare (între inculpat și dl H.). Or, convorbirile telefonice se referă la două contracte din anul 2017, înscrisuri care împreună acoperă toate prestațiile pe care le-a efectuat în favoarea părții vătămate începând cu anul 2009.

Ascultând însă aceste convorbiri pentru prima oară în etapa apelului, a putut constata că primele patru fișiere nu fac o distincție netă între cele 2 contracte, însă situația se clarifică în a cincea înregistrare (ultimul fișier), înregistrare care dă în vileag această epopee controversată prin care H. încearcă permanent să direcționeze discuția astfel încât să poată induce în eroare organele penale. De aceea, s-a solicitat să se asculte de către complet acest ultim fișier, în special minutele 7-9 și 42-47.

Se susține că din aceste înregistrări ar rezulta că:

- la nivelul anului 2017 au există două contracte distincte (min. 7-9), lucru care s-a menționat și în cuprinsul rechizitoriului, fară să se țină seama de acest aspect;

- la data de 22 septembrie 2020, interlocutorul său recunoaște pentru prima oară faptul că are în față sa "contractul în alb" (Mă uit la contractul ăsta, care l-ai zis că-l ai în alb, acuma - min. 43), aspect care a demonstrat că așa-zisul "contract în alb" la care P. făcea referire în data de 22 septembrie 2022 este altul decât contractul ce face obiectul cauzei din moment ce acesta fusese pus în executare silită încă din data de 30 iulie 2020;

- contractul în alb a fost semnat ulterior contractului cu pricina (cel cu pricina "a fost înaintea ăluia, ăăă" - min. 7-9);

- contractul în alb se referă la procese și nicidecum la activități extraprocesuale (...acuma ce...cum facem cu suma pe dosar?), specificând cu acest prilej faptul că locuțiunea "în alb" se referă la rubrica necompletată a onorariului, așa va rezulta și din convorbirile următoare;

- cele două contracte se aseamănă prin faptul că, în cuprinsul ambelor, obiectul contractului conține trimiteri exprese la onorariu (min. 43);

- la data de 22 septembrie 2020, spre deosebire de contractul ce face obiectul cauzei (completat), contractul în alb se afla în aceeași stare, adică are rubrica onorariului necompletată, în alb (Lăsând rubrica goală, ăăă, eu n-am decât să aștept, ca să facă pontaj. Și se pare că nu s-a înșelat, știi? Că am lăsat-o goală!... Deci, puteam să o completez, atunci, mai târziu...și-a rămas așa pur și-simplu - min. 1-9).

De asemenea, s-a arătat că toate aceste descrieri concordă cu convorbirile anterioare, din celelalte fișiere, așa cum este cazul celor din data de 14 septembrie 2022 (fișierul 4, minutul 04:04-04:26),

Apelantul inculpat a susținut că H. a căutat stăruitor să inducă în eroare organele judiciare plasând asupra contractului cu pricina presupusele neregularități ale contractului în alb. De fapt, ale singurului contract în alb la care fac trimitere cele cinci înregistrări. Și toate acestea în condițiile în care adăugirea nu a fost probată nici măcar față de contractul în alb.

Referitor la depozițiile lui H., care avea experiență juridică, a arătat că acesta fost conștient de faptul că răspunsurile sale în cadrul înregistrărilor telefonice efectuate i-au dejucat intențiile, motiv pentru care a încercat să se revanșeze, ulterior, pe calea celor 3 declarații de martor date în etapa de urmărire penală și în primă instanță.

Așa cum a arătat în motivele de apel dintre toate depozițiile reprezentanților persoanei vătămate, cele ale lui H., persoană străină de încheierea și derularea contractului, sunt cele mai nesincere și mai denigratoare. Acesta văzând în persoana inculpatului o amenințare pentru milioanele de euro pe care intenționa să le recupereze de la persoana vătămată și pe care începuse să o execute silit chiar în toamna anului 2020, adică imediat după ce a aflat despre intențiile mele de a trece la executare silită a aceleiași persoane vătămate.

În continuare, a arătat că latura obiectivă a infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată se caracterizează printr-o acțiune de adăugire care să altereze adevărul, respectiv voința părților; acțiune care trebuie probată printr-un înscris. Or, așa cum a arătat, cel mai concludent înscris din această perspectivă este exemplarul contractului deținut de persoana vătămată, exemplar care nu a fost prezentat niciodată deoarece, așa cum deja a explicat, adevărul nu putea fi favorabil acesteia.

Pe de altă parte, anumite elemente din contractul de asistență juridică nr. x din 23 mai 2017, cum ar fi scrisul, semnăturile, data, nu sunt contestate.

În plus, martorii audiați confirmă faptul că onorariul (182.000 euro) este expresia unui volum impresionant de prestări desfășurate de-a lungul mai multor ani. Un volum de muncă față de care martorul G., prin depoziția dată în fața primei instanțe, a apreciat că onorariul nu este exagerat, iar printr-o scrisoare recentă recunoaște că reprezentantul persoanei vătămate (B.) a avut cunoștință de onorariu și intenționa să-1 achite prin vânzarea unei clădiri din Timișoara, dar avea o problemă cu fiul său și H.. De altfel, chiar B. a lansat cu diferite ocazii afirmații care echivalează cu o relativă recunoaștere, susținând în fața unor martori că îmi datorează o "căruță de bani" și promițând vânzarea unui imobil.

Până și cel mai înverșunat adversar al inculpatului, H., după ce împarte suma pe luni calendaristice ajunge la suma de 1500 euro pe lună și recunoaște că este modică.

Martorul F. susține că B., la numai câteva zile de la semnarea contractului, a venit în biroul dânsului de executor judecătoresc cu un exemplar al contractului și i-a cerut opinia cu privire la onorariu. Lucru care relevă faptul că B., voia o confirmare directă de la un apropiat al său care cunoștea implicarea inculpatului în problemele persoanei vătămate.

Realitatea onorariului este susținută și de prezumția de temeinicie și de legalitate a contractului de asistență juridică, ceea ce înseamnă că sarcina probei contrare revine celui ce contestă. Această prezumție este consfințită de art. 43 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, text potrivit căruia contractul avocațial are forță probantă deplină până la proba contrară. Or, în speță nimeni nu a probat faptul că onorariul ar fi fost altul decât cel consemnat în contract.

Tot în sprijinul prezumției nealterăr