ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 833/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 833/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 27 martie 2025
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele aspecte:
I. Circumstanțele cauzei
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, astfel cum a fost precizată la termenul de judecată din 12 august 2024, contestatorul A. a solicitat anularea sentinței civile nr. 58/F/CC/2023 din 23 noiembrie 2023, pronunțate de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2023, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 20/A/2024 din 21 martie 2024 a Curții de Apel Cluj.
Prin sentința civilă nr. 1904/F din 13 august 2024, Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis excepția tardivității, invocată din oficiu, și a respins, ca tardivă, contestația în anulare.
Împotriva acestei sentințe civile, contestatorul a declarat apel.
Prin decizia civilă nr. 63/A/CC/2024 din 19 noiembrie 2024, Curtea de Apel Cluj, secția I civilă a respins apelul, ca nefondat.
Împotriva acestei decizii civile, la 5 decembrie 2024, contestatorul a declarat recurs, solicitând casarea deciziei recurate și rejudecarea cauzei.
Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, învederând că decizia atacată este definitivă.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Având a soluționa, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, invocată de către intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite și va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept:
Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și în termenele stabilite de aceasta". Acest text consacră principiul legalității căilor de atac, care presupune că, în afara celor reglementate de lege, părțile nu pot exercita alte căi de atac, în scopul reformării sau retractării unei hotărâri judecătorești. Acest principiu are sorginte constituțională, din moment ce art. 129 din Legea fundamentală statuează că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Recunoașterea unor căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat de art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților, și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Liberul acces la justiție nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că prevederile art. 6 din Convenție nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiției și evitarea aglomerării instanțelor de recurs (de exemplu, hotărârea în cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).
Având în vedere obiectul cauzei, se reține că sunt incidente prevederile art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., potrivit cărora "hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată".
Plecând de la aceste dispoziții legale, se constată că hotărârea atacată cu contestație în anulare este sentința civilă nr. 58/F/CC/2023 din 23 noiembrie 2023, pronunțată de Tribunalul Bistrița-Năsăud în dosarul nr. x/2023, prin care a fost încuviințată procedura de adopție cu privire la doi minori, în condițiile art. 55 și urm. din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției.
Or, potrivit dispozițiilor art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, "hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege sunt supuse numai apelului (…)". Prin urmare, sentința civilă nr. 58/F/CC/2023 din 23 noiembrie 2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud este atacabilă doar cu apel, astfel că decizia civilă nr. 20/A/2024 din 21 martie 2024, prin care Curtea de Apel Cluj a respins apelul, ca nefondat, este o hotărâre definitivă, neatacabilă cu recurs.
În continuare, coroborând dispozițiile 508 alin. (4) din C. proc. civ. cu prevederile speciale ale art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, rezultă că, la rândul ei, sentința civilă nr. 1904/F din 13 august 2024, prin care Tribunalul Bistrița-Năsăud a soluționat contestația în anulare formulată împotriva sentinței civile nr. 58/F/CC/2023 din 23 noiembrie 2023 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, este atacabilă doar cu apel (apelul a fost exercitat și a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 63/A/CC/2024 din 19 noiembrie 2024 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă), nefiind deschisă calea de atac a recursului, astfel cum, în mod corect, a învederat și intimata-reclamantă prin întâmpinare.
Față de aceste considerente, având în vedere dispozițiile 508 alin. (4) din C. proc. civ., coroborate cu prevederile speciale ale art. 88 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, și va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare.
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 63/A/CC/2024 din 19 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2025.