ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 286/2025

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad, la data de 2 august 2022, sub nr. x/2022/a1, petentul A. a solicitat reexaminarea încheierii din data de 8 iulie 2022 a aceleiași instanțe, prin care s-a anulat cererea de chemare în judecată ce face obiect al dosarului nr. x/2022

Hotărârea pronunțată de Judecătoria Bârlad Prin încheierea din camera de consiliu din data de 17 august 2022, Judecătoria Bârlad a admis excepția netimbrării cererii de reexaminare, invocată din oficiu, și a anulat, ca netimbrată, cererea de reexaminare a încheierii din data de 8 iulie 2022 a aceleiași instanțe.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Vaslui, secția civilă Prin decizia civilă nr. 1274A din 16 noiembrie 2022, Tribunalul Vaslui, secția civilă a admis excepția inadmisibilității formulării căii de atac a apelului, invocată, din oficiu, de către instanță, și a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 17 august 2022 a Judecătoriei Bârlad.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția civilă Prin decizia civilă nr. 353 din 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Iași, secția civilă a constatat perimat recursul formulat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 1274A din 16 noiembrie 2022 a Tribunalului Vaslui, secția civilă.

Calea de atac formulată în cauză Împotriva deciziei civile nr. 353 din 20 noiembrie 2023 a Curții de Apel Iași, secția civilă a declarat recurs petentul A.. În cuprinsul cererii de recurs, acesta arată că se judecă cu pârâții B. și C., a declarat calea extraordinară de atac în termenul de 5 zile și solicită să fie înaintată, împreună cu întreg dosarul, inclusiv actele pe care le-a depus la Curtea de Apel Iași pentru termenul din data de 20 noiembrie 2023, Înaltei Curți de Casație și Justiție. În aprecierea sa, decizia recurată este netemeinică și nelegală.

Procedura în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin rezoluție, Înalta Curte de Casație și Justiție a fixat termen la data de 7 martie 2024, pentru soluționarea recursului declarat de petentul A. împotriva deciziei civile nr. 353 din 20 noiembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția civilă. Prin încheierea din data de 7 martie 2024 cauza a fost suspendată, iar prin rezoluția din data de 10 octombrie 2024 s-a stabilit termen de judecată la data de 6 februarie 2025, pentru constatarea perimării, din oficiu. La termenul din data de 6 februarie 2025, Înalta Curte a apreciat că nu sunt întrunite condițiile pentru intervenirea incidentului perimării, ca sancțiune de drept, și a invocat, din oficiu, nulitatea recursului, față de neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului Analizând calea de atac, sub aspect formal, din perspectiva excepției nulității acesteia, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Calea de atac a recursului poate fi exercitată de partea nemulțumită numai pentru motive de nelegalitate și în condițiile prevăzute de lege. Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: a) numele și prenumele, domiciliul sau reședința părții în favoarea căreia se exercită recursul, numele, prenumele și domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și numele și prenumele consilierului juridic care întocmește cererea. Prezentele dispoziții se aplică și în cazul în care recurentul locuiește în străinătate; b) numele și prenumele, domiciliul sau reședința ori, după caz, denumirea și sediul intimatului; c) indicarea hotărârii care se atacă; d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; e) semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic. (3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității". Art. 489 alin. (1) din același act normativ prevede că "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar alin. (2) al aceluiași articol dispune că "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate față de soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată, nefiind suficientă mențiunea potrivit căreia hotărârea supusă controlului judiciar este nelegală. Prin urmare, instanța de recurs nu poate examina decât susținerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunțate în apel care să permită încadrarea acestora în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din actul normativ menționat, normă de ordine publică. În cauza pendinte, procedând la analizarea argumentelor invocate în cererea de recurs, Înalta Curte reține că nu este posibilă încadrarea acestora în motivele de nelegalitate reglementate expres și limitativ de lege. Astfel, recurentul prezintă doar câteva detalii referitoare la persoanele care au calitate procesuală pasivă în litigiul de fond și termenul în care a declarat calea extraordinară de atac, solicitând înaintarea cererii sale, împreună cu întreg dosarul, Înaltei Curți de Casație și Justiție. Or, aceste aspecte nu reprezintă critici de nelegalitate a deciziei recurate, având în vedere că, în prezenta cale extraordinară de atac, controlul judiciar trebuie să se limiteze strict la legalitatea soluției Curții de Apel Iași, care vizează perimarea recursului pe care petentul l-a formulat împotriva deciziei civile nr. 1274 din 16 noiembrie 2022 a Tribunalului Vaslui. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire poate duce la casarea unei hotărâri. Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o reanalizare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar memoriul de recurs nu conține critici propriu-zise, ci expune câteva aspecte generale ale pricinii, sancțiunea care intervine este nulitatea căii de atac exercitate. În concluzie, reținând că prin cererea de recurs nu s-a formulat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate, din oficiu, de către instanță, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condițiile art. 489 alin. (2) din același act normativ. PENTRU ACESTE MOTIVE,