ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 247/2025

Încheierea de suspendare a judecării cauzei. Prin încheierea de ședință din data de 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori de familie, pronunțată în dosarul nr. x/2023, în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a constatat suspendarea de drept a judecării contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 106R/09.02.2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimații B. - decedat, C., D., E., F., G. și H., până la indicarea moștenitorilor defunctului B.. Contestatorul A. a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei.

Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București cu privire la cererea de repunere pe rol. Prin încheierea din ședință publică din data de 14.03.2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, instanța a respins cererea de repunere pe rol ca neîntemeiată și a menținut suspendarea judecării cauzei dispusă în temeiul art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cu privire la soluționarea contestației în anulare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 106R/09.02.2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2015.

Recursul Împotriva încheierii din data de 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, a declarat recurs contestatorul A., cerere care a fost înaintată instanței supreme.

Înregistrarea cererii de recurs pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 26 martie 2024, sub nr. x/2023/a1, fiind repartizat aleatoriu, spre soluționare, Completului nr.

Prin rezoluția de primire a dosarului din 04 aprilie 2024 s-a dispus întocmirea raportului prevăzut de dispozițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. 5. Procedura de filtru Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului s-a constatat că partea are deschisă calea de atac a recursului, acesta este declarat în termen și îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) din C. proc. civ., sub sancțiunea nulității, în măsura în care recurentul-contestator va depune dovada achitării taxei de timbru. S-a mai reținut că, în ce privește mențiunea prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., recursul nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor și nici mențiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat. Față de situația expusă, s-a apreciat că devine incidentă excepția nulității recursului invocată și de intimatul C. prin întâmpinare, în conformitate cu prevederile art. 489 alin. (1) C. proc. civ. Completul de filtru C9, la data de 19 iunie 2024, constatând că raportul întrunește condițiile prevăzute de art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia, pentru ca părțile să formuleze punct de vedere, astfel cum prevăd dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod. Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilității în principiu a recursului a fost comunicat recurentului și intimaților, care nu au formulat puncte de vedere cu privire la acesta. S-a fixat termen pentru judecarea recursului la 04 februarie 2025, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților. Prin încheierea din 24 septembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023.1 s-a respins cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii, reducerii, eșalonării sau amânării de la plata taxei judiciare de timbru formulate de petentul A. în dosarul nr. x/2023 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Prin încheierea din 15 ianuarie 2025 pronunțată în dosarul nr. x/2023.1.1 s-a respins cererea de reexaminare formulată de petentul A. în dosarul nr. x/2023.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul din perspectiva excepției nulității, Înalta Curte reține următoarele: Recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară și nesuspensivă de executare, prin care partea interesată solicită, în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege, desființarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Prin intermediul recursului se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Astfel, primul alineat al articolului menționat expune elementele obligatorii ale cererii de recurs iar alineatul al treilea instituie în mod expres sancțiunea aplicabilă în cazul lipsei unora dintre aceste elemente. În lipsa învestirii sale prin critici formulate de recurent împotriva hotărârii atacate, instanța de recurs nu poate să facă o verificare de ansamblu a acesteia, chiar dacă numai în ce privește nelegalitatea, întrucât numai partea care a declarat calea de atac este cea care poate învesti instanța prin invocarea unor situații care reprezintă cazuri de casare reglementate de art. 488 C. proc. civ. Așadar, este necesară formularea unor critici care să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, dezvoltate prin prisma cazurilor de casare limitativ instituite de lege, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. Aplicând aceste considerații cu caracter teoretic la speța dedusă judecății, Înalta Curte reține următoarele: Procedând la verificarea cererii de recurs, se observă că recurentul nu a indicat incidența niciunui motiv de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., cererea de recurs conținând doar manifestarea de voință a părții privind declararea căii de atac, fără a fi expusă nicio critică a încheierii recurate. Lipsa expunerii unor motive de nelegalitate pe care se întemeiază recursul determină incidența sancțiunii nulității recursului, conform art. 486 alin. (3) C. proc. civ. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentul-contestator A. împotriva încheierii de ședință din data de 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023, în contradictoriu cu intimații G., E., C., H., D. și F..