ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 260/2023
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 260/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 14 februarie 2023
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie
Prin decizia civilă nr. 1002A din 24 iunie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a constatat perimat apelul formulat de apelantul A. împotriva sentinței civile nr. 20/DEC/ALF/25.09.2020 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2020.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul A..
Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție
Cererea de recurs a fost înregistrată la data de 9 septembrie 2021, sub nr. x/2020, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, fiind repartizată completului de judecată nr. 9.
Prin încheierea de ședință din data de 1 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a suspendat în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. judecata cererii de recurs, reținând că, deși legal citate, părțile nu s-au prezentat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Prin încheierea din data de 11 octombrie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de către contestator, reținând că partea care a formulat-o nu este prezentă și nici nu a solicitat judecata cauzei în lipsă, iar temeiurile care au determinat suspendarea cauzei subzistă, motiv pentru care s-a dispus menținerea măsurii suspendării recursului și s-a fixat termen la data de 14 februarie 2023, cu citarea părților în vederea discutării perimării.
La termenul de judecată din data de 14 februarie 2023, Înalta Curte, din oficiu, a invocat excepția perimării cauzei, având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din data 1 martie 2022, mai mult de șase luni.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Examinând excepția perimării cererii de recurs, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 416 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 416 C. proc. civ.: "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță".
Mai reține Înalta Curte și dispozițiile art. 418 C. proc. civ. din a căror interpretare per a contrario rezultă că atunci când suspendarea judecării se datorează lipsei de stăruință a părților în judecată, cursul perimării nu este suspendat, precum și dispozțiile art. 420 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora perimarea se poate constata și din oficiu.
Perimarea este o sancțiune procedurală care intervine în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură și constă în stingerea procesului în faza în care acesta se găsește, din cauza rămânerii lui în nelucrare, din vina părții, un anumit timp, prevăzut de lege.
Pentru a opera perimarea, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții, care se desprind din prevederile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., anume: învestirea instanței cu o cerere care a declanșat o judecată în primă instanță sau într-o cale de atac, rămânerea pricinii în nelucrare timp de 6 luni și lăsarea în nelucrare să se datoreze culpei părților.
În speță, se constată că pricina a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni, respectiv din data de 1 martie 2022, când judecata a fost suspendată conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților, și nu poate fi reținut niciun motiv de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, reținându-se totodată că pentru argumentele prezentate în cadrul încheierii de ședință din data de 11.10.2022, cererea de repunere pe rol formulată de petent la data de 04.05.2022 nu are valențele unui act întrerupător al termenului de perimare.
Așadar, pentru aceste motive Înalta Curte urmează a constata perimat recursul în raport de dispozițiile art. 416 C. proc. civ. și art. 420 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1002A din 24 iunie 2021 a Curții de Apel București – secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 februarie 2023.