ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1425/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1425/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 iunie 2022
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin încheierea din 23 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018, s-a respins cererea petentului A. de sesizare a Curții Constituționale, ca inadmisibilă și s-a respins cererea de reexaminare formulată de același petent, ca nefondată.
Recursul
Împotriva încheierii din 23 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018, recurentul A. a declarat recurs, menționând că hotărârea este nelegală, invocând în drept, dispozițiile art. 488 C. proc. civ.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 10 iunie 2021, sub nr. x/2018/a4.1, fiind repartizat, spre soluționare, Completului nr. 9.
Prin rezoluția completului din 14 iunie 2021, s-a fixat termen de judecată a recursului la 14 septembrie 2021.
La acest termen de judecată, Înalta Curte, constatând că, deși părțile au fost legal citate, acestea nu s-au prezentat în fața instanței și nici nu au solicitat judecata în lipsă, prin încheierea din 14 septembrie 2021, a suspendat judecata recursului, în baza dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La 31 martie 2022, a fost întocmit referatul prevăzut de dispozițiile art. 420 C. proc. civ., prin care s-a constatat că, de la data suspendării judecării recursului a trecut termenul legal de 6 luni, cauza rămânând în nelucrare din vina părții interesate.
Astfel, din oficiu, s-a dispus repunerea cauzei pe rol, părțile fiind citate pentru termenul din 21 iunie 2022, pentru discutarea excepției de perimare a recursului.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție
Asupra excepției de perimare a cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. (3) Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată".
În sensul prevederilor legale enunțate, perimarea se înfățișează ca o sancțiune care se răsfrânge asupra întregii activități judiciare, determinate de lipsa de stăruință a părților în soluționarea litigiului dedus judecății.
Pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de 6 luni din motive imputabile părții, respectiv, să nu se fi săvârșit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este situația în speță, când, după suspendarea judecării recursului prin încheierea din 14 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul x/2018, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părților și pentru faptul că acestea, deși legal citate, nu au solicitat judecata în lipsă, au trecut mai mult de 6 luni fără a se săvârși un act de procedură în vederea reluării judecării cauzei.
Conform art. 417 C. proc. civ., termenul de perimare poate fi întrerupt prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării litigiului de către partea care justifică un interes.
Însă, această cerință nu este îndeplinită, de vreme ce recurentul nu a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei în vederea continuării judecății, recursul fiind suspendat pentru lipsa de diligență a părților de a cere soluționarea în lipsă.
De asemenea, Înalta Curte constată că nu s-a impus necesitatea efectuării unui act de procedură din oficiu, în condițiile prevăzute de art. 416 alin. (3) C. proc. civ.
În raport de considerentele expuse și având în vedere că au trecut mai mult de șase luni de la data suspendării judecării recursului, timp în care părțile nu au solicitat continuarea judecății, iar în această perioadă nu a intervenit o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 416 coroborate cu cele ale art. 420 C. proc. civ., va constata perimat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 23 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din 23 aprilie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2018.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, la Completul de 5 judecători.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2022.