ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1347/2025

Ședința publică din data de 12 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire deduse judecății, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost înregistrată, la 26 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, cererea de revizuire a deciziei nr. 626 din 30 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 și 8 C. proc. civ.

Subsumat motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuentul a susținut că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra cererii incidentale formulate privind valabilitatea contractului de administrare încheiat între A. S.R.L. și Asociația de proprietari bloc B37 și asupra motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. cu privire la acordarea cheltuielilor de judecată în litigiul de fond.

A mai susținut revizuentul că instanța de recurs nu s-a pronunțat nici pe cererile prin care se solicita constatarea lipsei atestatului emis de primar, care face dovada calității de administrator al condominiilor, precum și constatarea faptei de mărturie mincinoasă a martorului B., care s-a prezentat în calitate de Președinte al Asociației de proprietari Bloc B37, și nici pe cererea de nulitate a probei testimoniale cu același martor, în temeiul art. 175 C. proc. civ.

Motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. a fost susținut de revizuent în raport de împrejurarea că tribunalul nu a aplicat procedura prevăzută de art. 304-308 C. proc. civ. cu privire la înscrisul intitulat "chitanță" depus de pârât odată cu cererea de îndreptare a erorii materiale a sentinței nr. 8757 din 11 noiembrie 2022.

Revizuentul susține și existența unor hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. În acest sens, arată că, prin hotărârea pronunțată în prezenta cauză de Judecătoria Sectorului 5 București, se reține răspunderea contractuală a intimatului C., iar hotărârea penală pronunțată ulterior de Judecătoria Sectorului 6 București stabilește contrariul.

Mai arată că hotărârea pronunțată în prezenta cauză, în primă instanță, de Judecătoria Sectorului 5 București stabilește că martorul B. nu este în dușmănie cu revizuentul, iar hotărârea din dosarul nr. x/2022 reține situația contrară.

Învederează că prin hotărârea penală pronunțată în dosarul nr. x/2023 se reține că intimatul C. nu a semnat contractul de administrare, iar soluția din dosarul nr. x/2023 stabilește contrariul.

Tot astfel, arată că Judecătoria Sectorului 5 acordă cheltuielile de judecată în prezenta cauză, deși prin hotărârea nr. 109 din 19 ianuarie 2012 a instanței supreme se apreciază că nu se pot acorda cheltuieli de judecată prin intermediul cererilor privind completarea dispozitivului.

Susține excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului D., arătând că, în temeiul art. 45 din Legea nr. 51/1995, acesta nu poate asista/reprezenta părți cu interese contrare, în cauze conexe, indicând în acest sens o serie de dosare în care același avocat a fost reprezentantul intimatului din prezenta cauză.

Revizuentul critică hotărârea pronunțată de curtea de apel în recurs sub aspectul încadrării susținerilor sale în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în condițiile în care recurentul a invocat dispozițiile prevăzute de pct. 8 al aceluiași articol întrucât a invocat încălcarea dispozițiilor de drept material.

În privința motivelor de admitere a cererii de revizuire, revizuentul expune situația de fapt din litigiul de fond.

Prin întâmpinare, intimatul C. a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, întrucât motivele de revizuire, astfel cum au fost formulate, nu se încadrează în cazurile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 și 8 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În ceea ce privește excepția de necompetență materială în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 3 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (1) C. proc. civ., "Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită".

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre aceste instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță".

Așadar, competența soluționării cererii de revizuire aparține instanței care a pronunțat decizia a cărei revizuire se solicită, cu excepția situației în care revizuirea este întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., când competența aparține instanței mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre.

În cauza de față, revizuentul a solicitat revizuirea deciziei nr. 626R din 30 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1, 3 și 8 C. proc. civ.

În aplicarea dispozițiilor legale precitate, rezultă că instanța competentă în soluționarea cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și pct. 3 C. proc. civ. este Curtea de Apel București, în favoarea căreia Înalta Curte își va declina competența.

Referitor la excepția tardivității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri."

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a exercita calea de atac.

În speță, ultima hotărâre în sensul articolului anterior menționat este decizia atacată cu revizuire, respectiv decizia nr. 626R din 30 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021, care a rămas definitivă la data pronunțării, astfel cum reiese din interpretarea dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., potrivit cărora "Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii", coroborate cu cele ale alin. (2) al aceluiași articol care menționează că "Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării."

Raportat la datele speței, în conformitate cu art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru formularea cererii de revizuire, în cazul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 din același act normativ, s-a împlinit la 30 octombrie 2024.

Cum cererea de revizuire a fost depusă la 26 noiembrie 2024, cu depășirea termenului de o lună prevăzut de lege, Înalta Curte constată că, în cauză, a intervenit sancțiunea decăderii revizuentului din dreptul de a exercita calea extraordinară de atac, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia "Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel."

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte urmează a respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuentul E. împotriva deciziei nr. 626R din 30 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 3 C. proc. civ., formulată de revizuentul E. împotriva deciziei nr. 626R din 30 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021, în favoarea Curții de Apel București.

Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuentul E. împotriva aceleiași decizii.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți în privința soluționării cererii de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Fără cale de atac în ceea ce privește declinarea de competență.

Pronunțată astăzi, 12 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform dispozițiilor art. 402 din C. proc. civ.