ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3537/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

instanță

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamantul D.W.E., a solicitat

obligarea pârâtului C.S.M. la radierea hotărârii secției pentru judecători nr.

376 din 21 mai 2009, art. 2. în privința sa, de pe site-ul oficial al C.S.M.

precum și la plata despăgubirilor de 50.000 RON pentru repararea prejudiciul

moral provocat prin publicarea și menținerea pe site-ul oficial a acestei

hotărâri.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că ,prin Hotărârea secției pentru judecători nr. 376 din 21

mai 2009, a fost respins pentru ocuparea funcției de judecător in urma concursului

de admitere in magistratura din data de 29 martie 2009, ca urmare a "neîndeplinirii

condiției de buna reputație", întrucât Biroul Concursuri a reținut că prin

Ordonanța nr. 1667/2003 din 17 martie 2003 s-a dispus scoaterea sa de sub urmărirea

penala pentru faptele prevăzute de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. e)

C. pen. și aplicarea unei sancțiuni administrative în cuantum de 200.000 ROL.

A mai arătat reclamantul

că prin actul publicării Ordonanței nr. 1667/P/2003, se încalcă flagrant principiul

lipsei de publicitate a urmăririi penale și mai mult decât atât, actele care se

vehiculează în cadrul unei instituții nu sunt acte publice, iar faptul că doar câțiva

funcționari din cadrul organelor judiciare au luat act de acestea, nu le transforma

in acte publice, aceștia fiind ținuți și de obligația păstrării secretului profesional.

Totodată, reclamantul

a mai arătat că prin menținerea acestei hotărâri pe site, pârâtul i-a distrus buna

reputație și i-a cauzat mari suferințe morale, atât lui cât și celor apropiați,

afectându-i atât viața profesională, cât și cea morală.

În susținerea cererii

sale, reclamantul a precizat că nici după pronunțarea Deciziei nr. 2267 din 30 aprilie

2010, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul C.S.M. ca

nefondat și a admis recursul reclamantului D.W.E., modificând în parte sentința

în sensul obligării pârâtei să valideze rezultatul obținut la examenul de admitere

în magistratura din 29 martie 2009, atitudinea de sfidare a C.S.M. nu s-a schimbat,

menținând pe site informații clasificate defăimătoare la adresa sa, ce sunt contrare

realității, persistând in acest fel in încălcarea legii.

Prin întâmpinare, pârâtul

C.S.M. a solicitat respingerea primului capăt de cerere ca lipsit de obiect și,

în ce privește al doilea capăt al acțiunii, respingerea acestuia ca nefondat.

apel.

Prin sentința nr. 5126

din 14 decembrie 2010, Curtea de Apel București, a respins acțiunea formulată de

reclamantul D.W.E., în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că anularea irevocabilă a actului

administrativ publicat pe site-ul C.S.M. s-a realizat la 30 aprilie 2010, conform

Deciziei nr. 2267 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar prin Hotărârea

nr. 295 din 22 aprilie 2010 a Plenului C.S.M. a fost admisă cererea reclamantului

de radiere a hotărârii C.S.M. nr. 376 din 21 mai 2009 de pe site-ul instituției,

fiind radiate fragmentele ce cuprindeau motivarea actului.

S-a mai arătat în considerentele

sentinței atacate că, deși cererea reclamantului de radiere a documentului de pe

site-ul C.S.M.-ului a fost soluționată cu întârziere de două luni, totuși cererea

de obligare a pârâtului la plata daunelor morale nu este justificată, reclamantul

nefăcând dovada faptului că i-a fost cauzat un prejudiciu moral.

Concluzionând, instanța

de fond a constatat că reclamantul a solicitat C.S.M. radierea hotărârii odată cu

cererea de executare a sentinței civile de anulare a acesteia, la 20 ianuarie 2010,

moment la care a arătat că datele publicate nu sunt actuale, astfel că doar la acest

moment reclamantul reclamă o vătămare și solicită autorității efectuarea operațiunii

administrative pentru repararea sa, cerere care i-a fost admisă.

3.Recursul declarat de

reclamant.

Împotriva acestei hotărâri

a formulat recurs reclamantul D.W.E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,

sub mai multe aspecte și invocând dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 9 și art. 304

1

C. proc. civ..

Prin cererea de recurs,

recurentul-reclamant susține că instanța în motivarea hotărârii a omis să analizeze

și să se pronunțe asupra documentului inițial (

http://www.csm

1909.ro/csm/linkuri/01.06.

2009 23738 ro.pdf), ce se află și în prezent pe

site; fapt ce echivalează cu nepronunțarea instanței asupra unui capăt de cerere

și că deși s-a reținut că a fost încălcată legea și implicit dreptul său la viața

privată, respinge acțiunea reținând că C.S.M. nu a cunoscut până la 20 ianuarie

2010 că datele publicate nu sunt actuale.

Printr-un motiv separat

de recurs recurentul-reclamant critica hotărârea sub aspectul analizării cererii

privind acordare sumei de 50.000 de RON cu titlu de daune morale, apreciind că în

speță sunt întrunite elementele angajării răspunderii civile delictuale.

Arată că prejudiciul moral

este evident, rezultând fără niciun dubiu din încălcarea legii și a drepturilor

sale, concretizându-se într-un prejudiciu psihic, un prejudiciu profesional și de

imagine, multiplu și complex, un prejudiciu de funcție (ca avocat și procuror) și

un altul relativ la viața privată.

Prin publicarea acelor

date personale, pârâta l-a supus, unor suferințele psihice, prin expunerea la disprețul

public, ce a condus la atingerea gravă adusă onoarei și demnității persoanei, afectarea

gravă a prestigiului său profesional precum și a personalității morale.

4.Apărările intimatului-pârât.

Intimatul-pârât C.S.M.

a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat

apreciind că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, arătând în esență

că s-a dat curs solicitării petentului D.W.E. de radiere a Hotărârii nr. 376 din

21 mai 2009 a secției pentru judecători în ceea ce-l privește pe acesta, referitor

la cererea vizând acordarea sumei de 50.000 de RON cu titlu de daune morale, nu

sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale.

1.Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului.

Examinând sentința atacată

prin prisma criticilor formulate a apărărilor intimatului cât și sub toate aspectele,

în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune

modificarea acesteia în parte, ca efect al admiterii recursului reclamantului în

limitele și pentru considerentele expuse în continuare.

1.Argumentele de fapt

și de drept relevante.

Obiectul principal al

cererii de chemare în judecată îl constituie solicitarea reclamantului de a obliga

C.S.M. la radierea hotărârii secției pentru judecători nr. 376 din 21 mai 2009,

art. 2, în privința sa de pe site-ul oficial al C.S.M., accesibila la linkul:

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/01.06.2009

23738 ro.pdf ci nu la linkul:

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/02.06.2010

33240 ro.pdf

Este real

că

prin Hotărârea

nr. 295 din 22 aprilie 2010 a Plenului C.S.M. a fost admisă cererea formulată de

petiționarul D.W.E. de radiere a Hotărârii nr. 376 din 21 mai 2009 a secției pentru

judecători a C.S.M. de pe site-ul oficial al instituției, în ceea ce-l privește

pe acesta, și că din cuprinsul Hotărârii nr. 376 din 21 mai 2009 a secției pentru

judecători au fost radiate fragmentele în care se făceau precizări cu privire la

motivele ce au determinat respingerea candidatului D.W.E. de la concursul de admitere

în magistratură din data de 29 martie 2009.

Cu toate acestea conform

documentelor depuse la dosar a rămas în continuare și documentul original neradiat,

ce conține datele menționate de recurentul-reclamant (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/01.06.2009

23738 ro.pdf).

Rezultă că deși intimatul

C.S.M. a dispus radierea Hotărârii nr. 376 din 21 mai 2009 a secției pentru judecători,

a C.S.M., de pe site-ul oficial al instituției, această hotărâre nu s-a executat

efectiv figurând în continuare pe site informațiile secretizate cu caracter personal,

în ceea ce îl privește pe recurent.

Înalta Curte apreciată

că refuzul intimatului C.S.M. de a da curs solicitări recurentului de a radia documentul

publicat și accesibil la linkul: http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/01.06.2009 23738

ro.pdf este nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) teza finală și

alin. (2) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

Prin admiterea primului

capăt de cerere și obligarea C.S.M. să execute măsura de radiere dispusă, Înalta

Curte apreciază că se oferă recurentului o reparație echitabilă suficientă pentru

repararea prejudiciului moral suferit de acesta.

Această soluție este în

acord cu jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (relevantă,

de ex, în cauza Cumpăna și Mazăre contra României) și ca urmare cererea privind

plata daunelor morale va fi respinsă de instanța de recurs.

În același sens s-a pronunțat

și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (a se vederea hotărârea nr. 17 decembrie

2009 în cauza C-197/09 RX-II,M c Agenției Europene pentru Medicamente - EMEA), arătând

că anularea unui act poate constitui în sine repararea adecvată a prejudiciului

moral menționat de reclamant.

Mai mult daunele morale

nu se acordă automat ca efect al existenței actului administrativ asimilat ci trebuie

administrate probe care să justifice producerea unor suferințe morale, în sensul

art. 1169 C. civ..

2.Temeiul legal al soluției

adoptate în recurs.

Pe cale de consecință,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., coroborat cu

art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004 modificat, va admite recursul și va modifica

sentința atacată în sensul că va admite în parte acțiunea în privința primului capăt

de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de D.W.E. împotriva sentinței nr. 5126 din 14 decembrie 2010 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată,

în sensul că admite în parte acțiunea reclamantului D.W.E..

Obligă pârâtul

C.S.M.

să execute măsura de

radiere a Hotărârii secției pentru judecători nr. 376 din 21 mai 2009 de pe site-ul

oficial al

C.S.M..

Respinge capătul de cerere privind acordarea daunelor

morale, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 iunie

2011.