ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 561 din data de 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 17 din data de 6 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Bicaz, în dosar nr. x/2017 s-au dispus:

În temeiul art. 375 C. proc. pen., a admis cererea formulată de inculpatul A., privind aplicarea procedurii de judecată simplificată în cazul recunoașterii vinovăției.

În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a aplicat inculpatului A. o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă

În temeiul art. 83 alin. (1), (3) C. pen. se va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere, stabilit în condițiile art. 82 C. pen., de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 85 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul este obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 85 alin. (2) din C. pen. a obligat inculpatul A., în perioada termenului de supraveghere, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 30 de zile la primăria comunei Farcașa sau la primăria comunei Borca județul Neamț.

În temeiul art. 86 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se vor comunica Serviciului de Probațiune Neamț.

În temeiul art. 404 alin. (3) C. proc. pen. se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării măsurilor de supraveghere și ale săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1385 C. civ., art. 49 - 55 din Legea nr. 136/1995 (în vigoare la data accidentului) și art. 313 din Legea nr. 95/2006, a admis acțiunea civilă formulată de Serviciul Județean de Ambulanță Neamț și a obligat partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător să plătească părții civile 1987,90 RON, sumă actualizată cu indicele de inflație la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 17 octombrie 2016 până la data plății efective.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1385 C. civ., art. 49 - 55 din Legea nr. 136/1995 (în vigoare la data accidentului) și art. 313 din Legea nr. 95/2006, a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț și a obligat partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător să plătească părții civile 2.606,43 RON, din care 583,87 RON pentru cheltuieli cu spitalizarea pentru C. și 2.022,56 RON pentru cheltuieli cu spitalizarea pentru D., sumă actualizată cu indicele de inflație la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 17 octombrie 2016 până la data plății efective.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1385 C. civ., art. 49 - 55 din Legea nr. 136/1995 (în vigoare la data accidentului) și art. 313 din Legea nr. 95/2006, a admis acțiunea civilă formulată de Spitalul Clinic de Urgențe Prof. Dr. N. Oblu Iași și a obligat partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător să plătească părții civile suma de 5.289,78 RON, cheltuieli cu spitalizarea pentru C., sumă actualizată cu indicele de inflație la care se adaugă dobânda legală calculată de la data de 4 noiembrie 2016 până la data plății efective.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1385 C. civ., art. 49 - 55 din Legea nr. 136/1995, a admis în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă C. și a obligat partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător, să plătească acesteia suma de 10.000 RON daune materiale și 150.000 RON daune morale.

În temeiul art. 19 și 397 alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 1349 alin. (1) și (2), art. 1357, art. 1385 C. civ., art. 49 - 55 din Legea nr. 136/1995, a admis în parte, acțiunea civilă formulată de partea civilă D. și a obligat partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător, să plătească acestuia suma de 10.000 RON daune morale.

Împotriva acestei sentințe penale a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz și partea responsabilă civilmente SC. B. SA.

Prin decizia penală nr. 561 din data de 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz și partea responsabilă civilmente SC. B. SA., în calitate de asigurător împotriva sentinței penale nr. 17 din data de 06 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Bicaz, în Dosar nr. x/2017.

A desființat, în parte, sentința penală apelată și a reținut cauza spre rejudecare și în fond:

A majorat cuantumul pedepsei principale la care a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea prev. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, pentru inculpatul A..

În baza art. 92 C. pen. a stabilit termen de supraveghere pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune NEAMȚ, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 404 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat condamnatul să execute obligația prevăzută de art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., respectiv obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pentru o perioadă de 60 de zile în cadrul primăriei din localitatea unde locuiește, respectiv în cadrul satul/comuna Farcașa, jud. Neamț, ori în cadrul D.G.A.S.P.C. Neamț, cu excepția cazului în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., în sensul revocării suspendării sub supraveghere în cazul în care va mai comite infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce-i revin pe durata termenului de supraveghere.

A redus despăgubirile civile cu titlu de daune morale la care a fost obligată partea responsabilă civilmente S.C. B. SA, în calitate de asigurător, către partea civilă C., de la suma 150.000 RON la suma100.000 RON.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrarii prezentei decizii.

Împotriva acestei decizii, la data de 05 iunie 2019, a declarat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 5 iulie 2019, când s-a stabilit termen la data de 20 septembrie 2019, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) C. proc. pen.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a invocat cazul de recurs în casație prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În motivarea recursului în casație, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a criticat decizia recurată sub aspectul greșitei aplicări a pedepsei pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului.

Astfel, în esență, a arătat că decizia penală atacată este nelegală, întrucât pedeapsa aplicată de 1 an închisoare este în alte limite decât cele prevăzute de lege, respectiv mai mare decât maximul special prevăzut de norma de incriminare, urmare a aplicării dispozițiilor prevăzute de art. 396 alin. (10) C. proc. pen. Astfel, în opinia reprezentantului Ministerului Public, pedeapsa aplicată nu putea fi mai mare de 10 luni și 20 de zile.

A susținut că infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (1) C. pen. se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă, iar conform alin. (4) al art. 196 C. pen. limitele se majorează cu o treime, așa încât limitele speciale pentru infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (1) și alin. (4) C. pen., pentru care a fost condamnat inculpatul sunt de la 4 luni la 1 an și 4 luni, iar ca urmare a reducerii cu o treime, prin aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., minimul special este de 2 luni și 20 zile, iar maximul special este de 10 luni și 20 zile.

Prin încheierea pronunțată la data de 20 septembrie 2019 în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte a admis, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva deciziei penale nr. 561 din data de 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și a trimis cauza în vederea judecării recursului în casație.

Examinând recursul în casație declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Înalta Curte constată că acesta este întemeiat având în vedere următoarele considerente:

Preliminar examinării fondului prezentei cauze, Înalta Curte notează că potrivit C. proc. pen., recursul în casație este o cale extraordinară de atac prin care se atacă hotărâri definitive, care au intrat în autoritatea lucrului judecat și care poate fi exercitată doar în cazuri anume prevăzute de lege și numai pentru motive de nelegalitate. Astfel, potrivit art. 433 din C. proc. pen., scopul acestei căi de atac este judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar conform art. 447 din același cod, pe calea recursului în casație instanța verifică exclusiv legalitatea hotărârii atacate. Drept urmare, orice chestiune de fapt analizată de instanța de fond, respectiv de apel, intră în puterea lucrului judecat și excede cenzurii instanței învestită cu judecarea recursului în casație.

În același sens, se constată că fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalității și principiul respectării autorității de lucru judecat, recursul în casație vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege și numai anumite motive expres și limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casație să se poată invoca și, corespunzător, Înalta Curte de Casație și Justiție să poată analiza, orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a prevăzut în mod expres.

Instanța de casație nu judecă procesul propriu - zis, respectiv litigiul care are ca temei juridic cauza penală, ci judecă exclusiv dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Se mai reține că, în cazul admiterii recursului în casație, potrivit dispozițiilor art. 448 C. proc. pen., instanța poate pronunța o soluție de achitare a inculpatului, încetarea procesului penal ori înlăturarea greșitei aplicări a legii, precum și rejudecarea cauzei de către instanța de apel ori instanța competentă material sau după calitatea persoanei, dacă sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 438 C. proc. pen.

Prin motivele de recurs în casație formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a fost invocată incidența cazului de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit căruia hotărârile sunt supuse casării dacă s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În ceea ce privește legalitatea pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului A., se constată că art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. reglementează ca și caz de casare situația în care s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, acesta fiind incident în cauza dedusă judecății.

Aprecierea legalității limitelor de pedeapsă în calea de atac a recursului în casație se face în funcție de încadrarea juridică reținută/menținută prin hotărârea atacată, instanța de recurs nefiind abilitată de lege să analizeze cauza sub aspectul temeiniciei acesteia, să interpreteze probele în baza cărora s-a dispus soluția recurată.

În acest sens, se constată că inculpatul E. a fost condamnat prin sentința penală nr. 17 din data de 06 februarie 2019, pronunțată de Judecătoria Bicaz, la o pedeapsă de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Instanța de apel, prin Decizia penală nr. 561 din data de 7 mai 2019, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz și partea responsabilă civilmente SC B. SA., în calitate de asigurător și, desființând, în parte, sentința penală apelată, a majorat cuantumul pedepsei principale la care a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea prev. art. 396 alin. (10) C. proc. pen., de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare.

Înalta Curte constată că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii în sensul aplicării unei pedepse peste limita legală inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea prev. art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Astfel, infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (1) C. pen. se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Alin. 4 al aceluiași articol prevede că "Dacă urmările prevăzute în alin. (1) - (3) s-au produs față de două sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".

În consecință, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prev. de art. 196 alin. (1), (4) C. pen. sunt cuprinse între 4 luni și 1 an și 4 luni închisoare.

Potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen.:

"Când judecata s-a desfășurat în condițiile art. 375 alin. (1), (1

1

) și (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiții a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condițiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanța reține aceeași situație de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime. Pentru inculpații minori, instanța va avea în vedere aceste aspecte la alegerea măsurii educative; în cazul măsurilor educative privative de libertate, limitele perioadelor pe care se dispun aceste măsuri, prevăzute de lege, se reduc cu o treime."

Astfel, limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea prev. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. sunt cuprinse între 2 luni și 20 zile și 10 luni și 20 zile.

Or, instanța de control judiciar, în urma admiterii apelului a majorat pedeapsa aplicată inculpatului de la 6 luni închisoare la 1 an închisoare, fiind depășite astfel limitele legale ale pedepsei pe care instanța le putea aplica ca urmare a reținerii prevederilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen. rap. la art. 196 alin. (1), (4) C. pen.

În consecință, în temeiul art. 448 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul în casație în casație formulat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, va desființa în parte decizia recurată și, în înlăturarea greșitei aplicări a legii, va aplica inculpatului pedeapsa de 10 luni și 20 de zile închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu rap. la art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de parchet vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău împotriva Deciziei penale nr. 561 din data de 7 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează în parte decizia recurată și în înlăturarea greșitei aplicări a legii:

Aplică inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă prevăzută de art. 196 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea prev. art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., pedeapsa de 10 luni și 20 de zile închisoare.

Menține dispozițiile privind suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere.

Menține celelalte dispozițiile ale deciziei penale recurate.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate și emiterea de noi forme în baza prezentei decizii în ceea ce îl privește pe inculpatul A.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație formulat de parchet rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 octombrie 2019.

Procesat de GGC - LM