ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 858/2024

Deliberând asupra contestațiilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 21 octombrie 2024, Curtea de Apel București - Secția I penală, în temeiul art. 250 ind.2 C. proc. pen., a menținut măsurile asiguratorii luate prin sentința penală nr.1260 din data de 24 octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală, în dosarul nr.x/3/2015 asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților A, B, C și D, până la concurența sumei de 6.914.512 lei.

În temeiul art. 250 ind.2 C. proc. pen., a menținut măsurile asiguratorii luate prin ordonanța procurorului din data de 16 iunie 2014 în dosarul de urmărire penală nr.x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților E, F, Sc G Srl, Sc H Srl, Sc I Srl, Sc J Srl și Sc K Srl, până la concurența sumei de 6.914.512 lei.

În temeiul art. 250 ind.2 C. proc. pen., a respins, ca nefondate, cererile inculpaților A, B, C și D de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin Sentința penală nr.1260 din data de 24 octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul București și cererile inculpaților SC G SRL și SC H SRL de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin ordonanța procurorului din data de 16 iunie 2014 în dosarul de urmărire penală nr.x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București - Secția I penală a reținut că prin rechizitoriul Pachetului de pe lângă Tribunalul București, cu nr. x/P/2014 din data de 11.6.2015, s-a dispus trimiterea în judecată, a inculpaților B, A, E, F, D, C, SC G SRL, SC H SRL.

În faza de urmărire penală, în dosarul nr.x/P/2014, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a instituit, prin ordonanța din data de 16 iunie 2024, următoarele măsuri asigurătorii:

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatului B, și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acestuia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatei A și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți a cesteia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatului E și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acestuia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatului F și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acestuia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatului D și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acestuia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatei C și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acesteia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatei SC G SRL, cu sediul social declarat în București, asociați și administratori legali D și C, administrator în fapt B și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acesteia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatei SC H SRL, cu sediul social în București, asociați și administrator B și A și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți acesteia, până la concurența sumei de 6.204.356,22 lei;

- asupra tuturor bunurilor mobile și imobile (construcții, terenuri, autoturisme, sume aflate în conturi bancare etc.) aparținând inculpatei SC I SRL, cu sediul social în București, , asociat și administrator legal L, administrator în fapt B și a popririi asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu de către terți aceasta, până la concurența sumei de 5.512.630,22 lei.

Ca urmare a instituirii măsurilor asigurătorii menționate mai sus, s-a aplicat sechestrul asigurător asupra următoarelor bunuri:

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U31, situat, Calea (...), apartament cu 2 camere, in suprafața de 42.60 mp, deținut in totalitate de către inculpatul F, având o valoare estimată de 34.000 euro. Prin Încheierea nr. 49405 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U23, situat in București, str. (...), apartament cu 2 camere in suprafața de 58.99 mp, deținut in totalitate de către inculpatul E, având o valoare estimată de 54.900 euro.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C3-U22, situat in București, str. (...), in suprafața de 14,6 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 10.600 euro. Prin Încheierea nr. 49413 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...), situat in București, str. (...) (fostă (...)), apartament cu două camere, in suprafața de 64,70 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 55.000 euro. Prin Încheierea nr. 49410 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U72, situat in București, str. (...), in suprafața de 15 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 3.630 euro. Prin Încheierea nr. 49414 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U38, situat in București, str. (...), apartament cu 2 camere in suprafața de 81 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 64.700 euro. Prin Încheierea nr. 49415 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U2, situat in București, str. (...), apartament cu 2 camere, in suprafața de 45,82 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 53.000 euro. Prin Încheierea nr. 49416 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U10, situat in București, (...), apartament cu 2 camere in suprafața de 51,56 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 48.400 euro. Prin Încheierea nr. 49417 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U23, situat in București, (...), apartament cu 2 camere, in suprafață de 52,46 mp, deținut in totalitate de către inculpatul A, având o valoare estimată de 44.700 euro. Prin Încheierea nr. 49418 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

-imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...) a loc. Bucureștii, Sector 1, situat in București, str. (...), teren intravilan in suprafață de 300 mp, deținut în totalitate de inculpatul B, având o valoare estimată de 69.600 euro. Prin Încheierea nr. 49406 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

-imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U4, situat in București, str. (...), apartament cu 2 camere, in suprafață de 49,9 mp, deținut in totalitate de către inculpatul B, având o valoare estimată de 49.000 euro. Prin Încheierea nr. 49407 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

-imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C3-U26, situat in București, str. (...), in suprafață de 16,15 mp, deținut in totalitate de către inculpatul B, având o valoare estimată de 11.821 euro. Prin Încheierea nr. 49408 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C3-U9, situat in București, str. (...), apartament cu două camere, in suprafață de 53,26 mp, deținut in totalitate de către inculpatul B, având o valoare estimată de 55.000 euro.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U5, situat in București, str. (...) (fostă str. (...)), apartament cu 3 camere, în suprafață de 99,19 mp, deținut in totalitate de către inculpatul B, având o valoare estimată de 77.000 euro. Prin Încheierea nr. 49410 din 29.07.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București, s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C1-U2, situat in București, str. (...), apartament cu 3 camere in suprafață de 88,57 mp, deținut in totalitate de către inculpatul B, având o valoare estimată de 58.000 euro.

-imobil înscris in Cartea Funciara nr.(...)-C3-U25 a loc. București, Sector 1- PARCAREA NR.9, situat în București, str. (...), sector 1, în suprafață de 15,17 MP, deținut în totalitate de inculpatul B având o valoare estimată de 11.100 euro. Prin Încheierea nr. 51131 din 06.08.2014 a OCPI București – BCPI Sector 1 București s-a admis înscrierea sechestrului asigurător asupra imobilului menționat mai sus.

- autoturismul marca (...), fabricat în anul 1995 și dobândit în anul 2011, proprietatea inculpatului D, având o valoare estimată de 1.400 euro;

- autoturismul marca (...), fabricat în anul 20.09.2012 și dobândit în anul 03.06.2014, fiind menționat proprietar inculpatul D, având o valoare estimată de 80.000 euro.

- autoturismul marca (...)16V, fabricat în anul 2002 și dobândit în anul 2008, cu număr de înmatriculare (...), serie șasiu (...), proprietatea inculpatului F, având o valoare estimată de 2.300 euro.

- autoturismul marca (...), fabricat în anul 2012 și dobândit în anul 2013, proprietatea inculpatului E, având o valoare estimată de 17.000 euro.

- autoturismul marca (...), fabricat în anul 2007 și dobândit în anul 2014, proprietatea inculpatei A, având o valoare estimată de 7.000 euro.

- autoturismul marca (...), fabricat în anul 2008 și dobândit în anul 2014, proprietatea inculpatei A, având o valoare estimată de 22.000 euro.

- Motociclu L1e marca (...), fabricat în anul 2011 și dobândit în anul 2013, proprietatea inculpatul B, având o valoare de 5.000 euro.

- Motociclu L1e marca (...), fabricat în anul 2008 și dobândit în anul 2009. proprietatea inculpatul F, având o valoare de 2.000 lei.

-11 Telefoane mobile (...)-, deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 20.900 lei (11buc.*1.900 lei/buc.).

-14 Telefoane mobile (...) deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 25.200 lei (14buc.*1.800 lei/buc.).

-17 Telefoane mobile (...) deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 31.450 lei (17 buc.*1.850 lei/buc.).

-11 Telefoane mobile (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 21.450 lei (11buc.*1.950 lei/buc.).

-3 Telefoane mobile (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 3.000 lei (3 buc.*1.000 lei/buc.).

-3 Telefoane mobile (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 4.050 lei (3 buc.*1.350 lei/buc.).

-1 Telefon mobil (...), deținut de către inculpatul D și C, estimat la o valoare totală de 800 lei (1 buc.*800 lei/buc.).

-2 Telefoane mobile (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 1.600 lei (2 buc.*800 lei/buc.).

-25 Telefoane mobile (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 55.000 lei (25 buc.*2.200 lei/buc.);

-4 tablete (...), deținute de către inculpatul D și C, estimate la o valoare totală de 6.200 lei (4 buc.*1.550 lei/buc.).

-1 telefon mobil (...), deținut de către inculpatul A, evaluat la o valoare de 1.900 lei.

Conform adresei Băncii M nr.x/02.07.2014 a fost instituit sechestru asigurator asupra sumelor existente în conturile deținute de următorii suspecți:

- SC G SRL - sume indisponibilizate: 278.383,88 lei și 581,70 euro;

- SC H SRL - sumă indisponibilizată: 711,46 lei;

- SC J SRL - sume indisponibilizate: 2.813,93 lei și 493,16 euro;

- SC K SRL - sume indisponibilizate: 1.420,24 lei și 63,06 euro.

Conform adresei BRD nr.105153/30.06.2014, a fost instituit sechestru asigurator asupra sumelor existente în conturile deținute de suspecta A, suma totală indisponibilizată fiind de 103.563,6 lei.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în data de 18.06.2014, în dosarul x/P/2014, au fost identificate, ridicate și consemnate la N Bank la dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul București, următoarele sume:

- suma de 2.170 lei, ridicată de la inculpatul A și depusă la N Bank, conform recipisei de consemnare nr. 3773831/1, din data de 20.06.2014 și chitanței nr. 61015012/1 din aceeași dată;

- suma de 224.793 lei ridicată, de la inculpatul B și depusă la N Bank, conform recipisei de consemnare nr. 3773813/1, din data de 20.06.2014 și chitanței nr. 61014865/1 din aceeași dată;

- suma de 12.000 lei, ridicată de la inculpatul E și depusă la N Bank, conform recipisei de consemnare nr. 3773825/1, din data de 20.06.2014 și chitanței nr. 61014950/1 din aceeași dată;

- suma de 3.090 euro ridicată de la inculpatul E și depusă la N Bank, conform recipisei de consemnare nr. 3773826/1 din data de 20.06.2014 și chitanței nr. 61016666/1 din aceeași dată;

- suma de 3.510 euro ridicată de la inculpatul B și depusă la N Bank, conform recipisei de consemnare nr. 3773816/1 din data de 20.06.2014 și chitanței nr. 61016695/1 din aceeași dată;

La data de 28 februarie 2021, în timpul judecării cauzei în fond, a intrat în vigoare Legea nr. 6/2021, prin care a fost introdus, în C. proc. pen., art. 250 ind.2 potrivit căruia, în cursul judecății, instanța trebuie să verifice periodic, dar nu mai târziu de 1 an, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menținerea, restrângerea, extinderea sau ridicarea acelei măsuri.

Prin încheierea din data de 21 ianuarie 2022 a Tribunalului București – Secția I Penală, în temeiul art. 250 ind.2 C. proc. pen., s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii instituite în dosarul de urmărire penală nr.x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, măsuri ce au fost menținute.

Prin decizia penală nr. 67/C din data de 14 februarie 2023, Curtea de Apel București, Secția I Penală, în temeiul art. 425 ind. 1 alin. (1) și 7 pct.2 lit. a raportat la art. 250 ind.2 și 250 ind.1 C. proc. pen., a admis contestațiile formulate de contestatorii – inculpați A, B, C și D, împotriva încheierii din data de 21 ianuarie 2022 a Tribunalului București – Secția I Penală, pe care a desființat-o în parte, doar în ceea ce îi privește pe contestatorii – inculpați menționați în paragraful precedent și, rejudecând:

În temeiul art. 268 alin. (2) C. proc. pen. și art. 250 ind.2 C. proc. pen., a constatat încetate de drept măsurile asigurătorii luate prin ordonanța nr.x/P/2014 din 16.06.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la toate bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților A, B, C și D și, în consecință, a ridicat aceste măsuri. A menținut dispozițiile încheierii contestate doar cu referire la ceilalți inculpați.

Prin încheierea din data de 22 februarie 2023 a Tribunalului București, în temeiul art. 250 ind.2 C. proc. pen. a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii instituite, cu privire la inculpații E, F, SC G SRL, SC H SRL, SC I SRL, SC J SRL și SC K SRL și au fost menținute măsurile asigurătorii descrise pe larg în rechizitoriul emis în dosarul nr. x/P/2014 [f. 145 - 156].

S-a luat act că față de inculpații A, B, C și D s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii prin hotărârea Curții de Apel București pronunțată în data de 14 februarie 2023 în dosarul nr. x/3/2015/a3.

Încheierea penală a rămas definitivă prin Decizia penală nr.236/C din data de 27 aprilie 2023 a Curții de Apel București, Secția I Penală.

Prin sentința penală nr.1260 din data de 24 octombrie 2023, Tribunalul București, Secția I Penală în dosarul nr.x/3/2015, a pronunțat următoarea hotărâre:

L-a condamnat pe inculpatul B la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen. [faptă din perioada 1.1.2013 – 30.4.2014].

L-a condamnat pe inculpatul B la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen. [faptă din perioada 1.1.2014 – 30.4.2013].

În baza art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen., privind cele 2 infracțiuni arătate mai sus, a aplicat inculpatului B câte 2 [două] pedepse complementare constând, fiecare, în interzicerea exercitării, pe o durată de 2 ani, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale.

În baza art. 54 și art. 65 C. pen., a interzis inculpatului B exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale, ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea menționate mai sus și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, dând spre executare pedeapsa rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare.

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 2 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen.].

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen.] din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

A condamnat-o pe inculpata A la pedeapsa închisorii, în cuantum de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen., raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen.

A condamnat-o pe inculpata A la pedeapsa închisorii, în cuantum de 7 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen. privind cele 2 infracțiuni arătate mai sus, a aplicat inculpatei A câte 2 [două] pedepse complementare constând, fiecare, în interzicerea exercitării, pe o durată de 2 ani, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale.

În baza art. 54 și art. 65 C. pen., a interzis inculpatei A exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale, ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea menționate mai sus și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, dând spre executare pedeapsa rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare.

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 2 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen.].

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g Din C. pen.] din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b teza 2 C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul E, cu privire la infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b teza 2 C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul E, cu privire la infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b teza 2 C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul F, cu privire la infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen. întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

În baza art. 16 alin. (1) lit. b teza 2 C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul F, cu privire la infracțiunea de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 Din C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

L-a condamnat pe inculpatul D la pedeapsa închisorii în cuantum de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen.

L-a condamnat pe inculpatul D la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a, b) și g) C. pen. și privind cele 2 infracțiuni arătate mai sus, a aplicat inculpatului D câte 2 [două] pedepse complementare constând în interzicerea exercitării, pe o durată de 2 ani, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale.

În baza art. 54 și art. 65 C. pen. a interzis inculpatului D exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale, ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea menționate mai sus și aplică pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, dând spre executare pedeapsa rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare.

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 2 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g Din C. pen.].

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g Din C. pen.] din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

A condamnat-o pe inculpata C la pedeapsa închisorii, în cuantum de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen.

A condamnat-o pe inculpata C la pedeapsa închisorii, în cuantum de 7 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen. și privind cele 2 infracțiuni arătate mai sus, a aplicat inculpatei C câte 2 [două] pedepse complementare constând în interzicerea exercitării, pe o durată de 2 ani, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale.

În baza art. 54 și art. 65 C. pen., a interzis inculpatei C exercitarea acelorași drepturi, ca pedeapsă accesorie, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b C. pen., a contopit pedepsele cu închisoarea menționate mai sus și a aplicat pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care a adaugat o treime din totalul celeilalte pedepse, dând spre executare pedeapsa rezultantă de 8 ani și 8 luni închisoare.

A aplicat, pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării pe o durată de 2 ani a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator sau asociat în cadrul vreunei societăți comerciale [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen.].

A aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării acelorași drepturi [art. 66 alin. (1) lit. a, b și g C. pen.] din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale privative de libertate.

A condamnat-o pe inculpata SC G SRL la pedeapsa amenzii penale, în cuantum 420.000 lei, calculată potrivit art. 137 alin. (1), alin. (2), alin. (4) lit. d C. pen. [350 zile-amendă x 1.200 lei/zi-amendă], pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen.

A condamnat-o pe inculpata SC G SRL la pedeapsa amenzii penale în cuantum 420.000 lei, calculată potrivit art. 137 alin. (1), alin. (2), alin. (4) lit. d C. pen. [350 zile-amendă x 1.200 lei/zi-amendă] pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen.

A aplicat inculpatei SC G SRL, raportat la fiecare dintre cele două infracțiuni de mai sus, pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c C. pen. a contopit pedepsele cu amenda penală și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 420.000 lei, la care a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, rezultând 560.000 lei.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a C. pen., a aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

A condamnat-o pe inculpata SC H SRL la pedeapsa amenzii penale, în cuantum 420.000 lei, calculată potrivit art. 137 alin. (1), alin. (2), alin. (4) lit. d C. pen. [350 zile-amendă x 1.200 lei/zi-amendă], pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a și art. 5 C. pen.

A condamnat-o pe inculpata SC H SRL la pedeapsa amenzii penale, în cuantum 420.000 lei, calculată potrivit art. 137 alin. (1), alin. (2), alin. (4) lit. d C. pen. [350 zile-amendă x 1.200 lei/zi-amendă], pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 9 alin. (1) lit. c, alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 alin. (1) lit. a C. pen.

A aplicat inculpatei SC H SRL pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. c C. pen., a contopit pedepsele cu amenda penală și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 420.000 lei, la care a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, rezultând 560.000 lei.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a C. pen. a aplicat pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a dizolvării persoanei juridice.

A admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă ANAF, doar în contradictoriu cu inculpații B, A, D, C, SC G SRL, SC H SRL, SC I SRL, SC J SRL și SC K SRL pe care i-a obligat, în solidar, să plătească părții civile suma de 6.914.512 lei, reprezentând valoarea prejudiciului cauzat.

A respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de partea civilă ANAF în contradictoriu cu inculpații E și F.

A menținut măsurile asigurătorii instituite și puse în aplicare în prezenta cauză [dosarul de urmărire penală nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București], în raport de inculpații SC O SRL, SC G SRL, SC H SRL, SC I SRL, SC J SRL și SC K SRL [măsuri descrise pe larg în rechizitoriu la filele 145 - 156], până la concurența valorii de 6.914.512 lei.

A revocat măsurile asigurătorii instituite și puse în aplicare în prezenta cauză [dosarul de urmărire penală nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București], în raport de inculpații E și F.

A luat act că față de inculpații A, B, C și D s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii prin hotărârea Curții de Apel București pronunțată în data de 14 februarie 2023, în dosarul nr. x/3/2015/a3.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen. și art. 11 din Legea 241/2005, a dispus luarea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților A, B, C și D, până la concurența valorii de 6.914.512 lei.

Ulterior pronunțării acelei sentințe, Curtea a fost sesizată cu apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, de inculpații B, A, C, D, SC O SRL, SC G SRL și SC H SRL și de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Sentinței penale nr.1260/2023 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală la data de 24 octombrie 2023, în Dosarul nr.x/3/2015.

La termenul de judecată din data de 14 octombrie 2024, Curtea a pus în discuția părților legalitatea și temeinicia măsurilor asigurătorii luate asupra bunurilor inculpaților, conform art. 250 ind.2 C. proc. pen., înăuntrul termenului de 1 an de la ultima menținere a acestei măsuri (de la luarea și respectiv ultima menținere a acestei măsuri dispuse prin sentința primei instanțe din data de 24 octombrie 2023).

La același termen de judecată, Curtea a pus în discuție cererea inculpaților A, B, C și D, de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin Sentința penală nr.1260 din data de 24 octombrie 2023, și, de asemenea, cererea inculpaților SC G SRL și SC H SRL de ridicare a măsurilor asiguratorii luate prin ordonanța Parchetului din data de 16 iunie 2014 în dosarul de urmărire penală nr.x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Cu privire la măsurile asiguratorii luate prin sentința penală nr.1260 din data de 24 octombrie 2023, pronunțată de Tribunalul București, Secția I Penală, în dosarul nr.x/3/2015, asupra tuturor bunurilor mobile și imobile ale inculpaților A, B, C și D, până la concurența sumei de 6.914.512 lei, Curtea a constatat că acestea sunt legale și temeinice.

Sub un prim aspect, Curtea a reținut că inculpații anterior menționați au contestat posibilitatea primei instanțe de a dispune luarea acestor măsuri asiguratorii direct prin sentință, în condițiile în care, potrivit art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., instanța poate lua asemenea măsuri doar prin încheiere motivată, nu și prin sentință.

S-a reținut că este adevărat că, potrivit art. 249 alin. (1) C. proc. pen., instanța, din oficiu, în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii prin încheiere motivată pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune.

În măsura în care o instanță de judecată poate dispune luarea măsurilor asiguratorii prin încheiere, cu atât mai mult poate dispune o asemenea soluție prin sentința penală prin care rezolvă fondul acțiunii penale și acțiunii civile exercitate în cauză, bineînțeles cu respectarea dispozițiilor art. 249 alin. (1) C. proc. pen. De altfel, în raport de prevederile art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., în dispozitivul sentinței penale sunt obligatorii mențiunile privind cele hotărâte de instanță referitor la măsurile asiguratorii. În mod similar, potrivit prevederilor art. 397 alin. (2) C. proc. pen., în cazul în care admite acțiunea civilă, instanța examinează, potrivit art. 249 C. proc. pen., necesitatea luării măsurilor asiguratorii privind reparațiile civile, dacă asemenea măsuri nu au fost luate anterior.

Ca atare, Curtea a constatat că prima instanță avea la dispoziție temeiuri legale care îi permiteau să pronunțe o soluție de luare a măsurilor asiguratorii. Faptul că prin sentința penală apelată prima instanță a indicat doar prevederile art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., iar nu și prevederile art. 397 alin. (2) din același cod pentru luarea acestor măsuri asiguratorii nu constituie un motiv de nelegalitate al respectivei dispoziții, cât timp legea îi conferă posibilitatea expresă primei instanțe să se pronunțe inclusiv cu privire la luarea acestor măsuri.

Sub un doilea aspect, Curtea a constatat că inculpații anterior menționați au invocat că prima instanță nu mai avea posibilitatea legală de a dispune luarea acestor măsuri asiguratorii, întrucât, prin decizia penală nr.67/C din data de 14 februarie 2023, Curtea de Apel București, Secția I Penală, în temeiul art. 268 alin. (2) C. proc. pen. și art. 250 ind.2 C. proc. pen., a constatat încetate de drept măsurile asigurătorii luate prin ordonanța nr.x/P/2014 din 16.06.2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București cu privire la toate bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților A, B, C și D și, în consecință, a ridicat aceste măsuri.

În dezacord cu susținerile inculpaților, Curtea a apreciat că prima instanță nu avea nicio interdicție legală de a se pronunța cu privire la luarea măsurilor asiguratorii cu privire la bunurile mobile și imobile aparținând inculpaților A, B, C și D, chiar dacă anterior cu privire la măsurile asiguratorii instituite în cursul urmăririi penale se dispusese, în procedura prevăzută de art. 250 ind.2 C. proc. pen., o soluție de ridicare a acestora.

Astfel, conform art. 397 alin. (2) și art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., prima instanță are dreptul de a se pronunța cu privire la luarea măsurilor asiguratorii în vederea garantării reparării prejudiciului produs prin infracțiune, în cazul în care admite acțiunea civilă. Acest drept este acordat de legiuitor primei instanțe fără nicio distincție, deci, indiferent de soarta măsurilor asiguratorii dispuse anterior cu privire la aceiași inculpați.

Totodată, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie, astfel încât prima instanță avea nu doar dreptul, ci și obligația legală de a se pronunța cu privire la luarea măsurilor asiguratorii în situația în care a pronunțat o soluție de admitere a acțiunii civile exercitate în legătură cu infracțiunea de evaziune fiscală.

Sub un al treilea aspect, Curtea a constatat că inculpații anterior menționați au invocat că prima instanță s-a pronunțat cu privire la luarea acestei măsuri asiguratorii fără a o motiva corespunzător. În dezacord cu susținerile inculpaților, Curtea a apreciat că prima instanță a motivat luarea acestor măsuri, prin raportare la prevederile art. 404 alin. (4) lit. c C. proc. pen., dar și la prevederile art. 11 din Legea 241/205, care prevăd ca în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie.

Cu privire la măsurile asiguratorii, relevante sub aspectul necesității luării acestor măsuri sunt chiar considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.654 din 19 octombrie 2019, în care respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționale a prevederilor art. 249 alin. (1) C. proc. pen., în paragrafele 19 și 20, instanța de control constituțional a reținut, totodată, că, „atunci când procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța instituie sechestrul asigurător, aceștia evaluează prejudiciul produs prin infracțiune, valoarea sechestrată fiind necesar a fi apropiată de cea a bunurilor care ar putea fi confiscate, după stabilirea vinovăției, dacă se apreciază că se impune această măsură. Astfel, măsura asigurătorie, indiferent de organul judiciar care o instituie, trebuie motivată, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispune - ordonanță sau încheiere -, îndeplinirea condițiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurii și, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul și valoarea care urmează a fi garantată în acest fel. Așadar, dispunerea unei măsuri asigurătorii se face pe baza analizei valorilor implicate în cauză: valoarea prejudiciului, a sumelor probabile ce ar trebui confiscate, bonitatea suspectului/inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune.

S-a arătat că din considerentele Deciziei Curții Constituționale precitate, Curtea apreciază că în cazurile reglementate în legislația specială, când luarea măsurii sechestrului asigurator este obligatorie, organele judiciare nu mai sunt ținute să verifice condiția de necesitate a măsurii, ea fiind impusă de lege, astfel că prima instanță, aplicând dispozițiile art. 11 din Legea nr. 241/2005, a motivat corespunzător necesitatea luării acestei măsuri (prin trimiterea la dispoziția legală menționată) și a indicat valoarea pentru care urmează a fi instituită respectiva măsură, respectiv în vederea reparării prejudiciului pretins produs prin infracțiune, respectiv suma de 6.914.512 lei.

În plus, aceste măsuri asiguratorii au avut un temei nou pentru a fi luate, respectiv necesitatea acoperirii unui prejudiciu relativ mare, stabilit de o instanță independentă și imparțială în sarcina inculpaților, presupusul prejudiciu urmând a fi analizat instanța de control judiciar, atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul persoanelor responsabile de producerea acestuia.

Însă, prima instanță a constatat, în urma cercetării judecătorești, cauzarea unui prejudiciu în cuantum de 6.914.512 lei, iar, până la soluționarea apelurilor, inclusiv de către inculpații anterior menționați, această împrejurare creează o prezumție în sensul posibilei existențe a unui astfel de prejudiciu, care, dacă va fi în mod definitiv confirmat, dă dreptul la reparare, pentru garantarea căreia este necesară menținerea măsurii sechestrului asigurător.

Sub aspectul temeiniciei măsurii sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaților A, B, C și D, s-a arătat că relevante sunt considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 654 din 19 octombrie 2019, paragraful 16 în care Curtea a constatat că „măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile și imobile care aparțin suspectului, inculpatului, persoanei responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părții civile, prin ordonanță motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanța de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părții civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-și efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunțării hotărârii definitive în dosarul penal. Curtea a constatat, de asemenea, că sechestrul este o măsură asiguratorie de drept penal, iar nu o sancțiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecință a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârșite, neavând, așadar, caracter punitiv, ci eminamente preventiv. De altfel, potrivit art. 107 alin. (3) C. pen., măsurile de siguranță se pot lua și în situația în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă.”

Totodată, s-a apreciat că relevante sub aspectul necesității luării măsurilor asiguratorii în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr.102 din data de 17 februarie 2021, care în paragrafele 65-67 a prevăzut că „dispunerea măsurilor asigurătorii și instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) și sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă, C. proc. pen. și legile speciale prevăd excepții referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât și la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor și tipul bunurilor. Cu privire la cea dintâi categorie de excepții, dispozițiile art. 249 alin. (7) C. proc. pen. instituie obligativitatea instituirii sechestrului în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu desemnat un reprezentant legal și indiferent dacă acesta înțelege să formuleze o cerere de sechestru. Curtea a mai constatat următoarele cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător: la art. 32 din Legea nr. 656/2002, conform căruia luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul săvârșirii oricărei infracțiuni de spălare a banilor sau de finanțare a acte