ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 668/2022

Ședința publică din data de 26 octombrie 2022

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului constată următoarele:

I. Prin încheierea din 30.09.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a dispus înaintarea dosarului pentru soluționarea cererii de recuzare a completului formulată de către recurentul-petent A..

În partea introductivă a încheierii sus-menționate s-au reținut următoarele:

În ședința publică din data de 30.09.2022, recurentul-petent A., personal, a înțeles să invoce o nouă excepție de neconstituționalitate, pentru prima dată în față acestei instanțe, respectiv a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la faptul că excepția de neconstituționalitate se judecă după ce se ascultă părerea părților.

Curtea de apel a pus în vedere recurentului-petent să precizeze care ar fi dispoziția legală a cărei constituționalitate o contestă și textul din Constituție cu privire la care se reclamă neconstituționalitatea normei respective.

Recurentul-petent A. a precizat că se referă la dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la calitatea legilor și mai sunt și alte articole, respectiv art. 16 eventual, la cum se fac procesele, iar motivul ar fi că în procedura de recuzare se precizează că, de regulă, cauza se judecă fără citarea părților, însă aceasta nu înseamnă că o recuzare nu ar avea părți, însă se face fără citarea părților, iar judecătorul învestit cu cererea de recuzare poate, în mod excepțional, să cheme și părțile pentru a-și spune punctul de vedere cu privire la situația reclamată prin cererea de recuzare. Deci dosarele de recuzare au părți și atunci ar trebui citate și în procedura de recuzare și în cea privind excepția de neconstituționalitate unde se precizează că ar trebui luată opinia părților. Drept urmare, a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și a art. 64 C. proc. pen.. care spune că se judecă fără citarea părților, dar că acestea pot fi chemate de judecător, apreciind că acest text ar fi neclar. A solicitat instanței să acorde un termen pentru a formula și în scris și a arăta toate motivele și toate punctele de vedere cu privire la acest aspect.

Față de poziția procesuală exprimată personal de către recurent, Curtea de apel a pus în vedere recurentului-petent să precizeze dacă solicită amânarea cauzei pentru a formula în scris excepțiile de neconstituționalitate.

Recurentul-petent A., personal a menționat că dorește amânarea cauzei pentru acest motiv.

Ulterior, Curtea de apel a acordat cuvântul reprezentantei Ministerului Public, cu privire la cererea de amânare formulată de către recurentul-petent.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că se opune amânării cauzei pentru motivul învederat, întrucât se procedează la tergiversarea judecării prezentei cauze, în condițiile în care excepția de neconstituționalitate invocată, respectiv a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu are legătură cu soluționarea prezentei cauze.

Curtea de apel a învederat reprezentantului Ministerului Public faptul că a fost acordat cuvântul doar asupra cererii de amânare.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că se opune amânării cauzei.

În urma deliberării, Curtea de apel a respins cererea de amânare formulată de către recurentul-petent și a interpelat petentul cu privire la existența unor aspecte suplimentare de învederat referitoare la admisibilitatea sesizării instanței de contencios constituțional.

Recurentul-petent A., personal, având cuvântul, față de motivele invocate de către instanță, a formulat cerere de recuzare a membrilor completului de judecată raportat la faptul că recursul vizează chiar faptul că părțile din dosarul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate nu au fost citate pe fond; or, instanța, în prezent, refuzând să le citeze, practic s-a antepronunțat asupra sentinței; ca atare, consideră că un judecător care s-a antepronunțat nu poate participa la judecarea cauzei. A apreciat că soluția corectă ar fi fost unirea acesteia cu fondul cauzei.

Curtea de apel a constatat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de recuzare formulate, dispozițiile legale permițând ca o atare cerere să fie formulată și oral, fiind invocată în existența unui caz de incompatibilitate, o antepronunțare a fondului cauzei; în consecință, a înaintat dosarul în vederea soluționării recuzării formulate.

Recurentul petent A. a solicitat instanței amânarea înaintării dosarului cu o zi, pentru a depune și concluzii scrise.

Curtea de apel i-a adus la cunoștință recurentului-petent faptul că dosarul se va înainta potrivit dispozițiilor procesual penale.

II. Împotriva încheierii sus-menționate, recurentul-petent A. a declarat recurs la data de 02.10.2022, prin e-mail, solicitând în motivele aflate la fila x, casarea încheierii atacate cu rejudecare, motivând că respingerea excepției este nelegală, dat fiind că se impune citarea tuturor părților din dosarul de fond pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

Analizând recursul declarat, Înalta Curte constată, prioritar, că acesta a fost exercitat împotriva unei încheieri nesusceptibilă de a fi atacată cu o cale de atac.

Astfel, din conținutul motivelor scrise rezultă că recursul vizează încheierea din data de 30.09.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, încheiere care nu cuprinde nicio dispoziție referitoare la respingerea sau admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale, ci doar o dispoziție de înaintare a cauzei, ca urmare a cererii de recuzare formulată oral în ședința de judecată de către petent, în vederea soluționării acesteia de către completul competent.

Or, în condițiile în care Curtea de Apel nu s-a pronunțat prin dispozitivul încheierii recurate de petent cu privire la nicio cerere formulată de acesta, calea de atac a recursului este lipsită de obiect, fiind exercitată anterior soluționării cererii de sesizare a Curții Constituționale de către un complet competent.

Pentru aceste motive, va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 30.09.2022 a Curții de Apel București, secția I Penală, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Văzând dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 30 septembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022.

Obligă recurentul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2022.