ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 23 decembrie 2021

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 82/F din data de 23 aprilie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2019, în baza art. 336 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. , la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 2 ani, care se calculează conform art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune București la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- va comunica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să execute obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune București sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare, în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Sector 4 sau a B..

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.

Totodată, în baza art. 274 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2018 din 20.12.2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen.

Prin actul de sesizare, în esență, s-a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 21.10.2016, în jurul orelor 23:00, inculpatul A. a condus un autovehicul marca x, iar la intersecția străzilor C. Vasile cu Alexandru Obregia a provocat un accident rutier, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Situația de fapt menționată anterior a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

- proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante;

- buletin testare etilotest (depus și în fotocopie, la dosar, dat fiind lizibilitatea în timp din pricina imprimării termice a scrisului pe hârtie);

- concluziile buletinului de analiză toxicologică nr. x din 24.10.2016 emis de INML Mina Minovici, eliberat la data de 23.06.2017, din pricina circumstanțelor expuse;

- cerere de analiză a probelor biologice și proces-verbal de recoltare a probelor biologice din 22.10.2016;

- declarațiile martorului C.;

- declarațiile martorului D.;

- raport de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 1251 din 30.09.2019;

- înscrisurile detaliate în cadrul situației de fapt, în limitele expuse (adrese și răspunsuri INML Mina Minovici, cereri inculpat, înscrisuri depuse de acesta, procese-verbale întocmite de către procuror, și de către organele de poliție, copii ale declarațiilor persoanelor implicate în evenimentul rutier, date la Biroul de Accidente Ușoare);

- declarațiile inculpatului.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II - a Penală la data de 23 decembrie 2019, sub nr. x/2019.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din data de 16.06.2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția a II - a Penală au fost respinse cererile și excepțiile formulate de către inculpatul A., iar în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a fost constatată legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din data de 20.12.2019 emis în dosarul nr. x/2018 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății. Încheierea menționată a rămas definitivă prin încheierea nr. 675 din data de 22 octombrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală.

În ședința din data de 23.02.2021, potrivit art. 374 C. proc. pen., Curtea a dat citire pe scurt actului de sesizare a instanței, aducând la cunoștința inculpatului A. învinuirea ce i se aduce, drepturile prev. de art. 374 alin. (2) C. proc. pen., dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa. De asemenea, i s-a pus în vedere inculpatului A. că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunoaște în totalitate faptele reținute în sarcina sa, fiindu-i aduse la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Poziția inculpatului după aducerea la cunoștință a dispozițiilor menționate a fost în sensul că nu recunoaște comiterea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și dorește să fie judecat potrivit procedurii de drept comun, aspecte consemnate în încheierea de ședință. Totodată, inculpatul a arătat că nu dorește să dea declarații în acel moment procesual.

Prin aceeași încheiere, instanța de fond a încuviințat cererea reprezentantului Ministerului Public de audiere a martorilor C. și D., precum și cererea inculpatului de administrare a probei cu înscrisuri în circumstanțiere și de audiere a martorilor E. și F..

În baza art. 100 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., instanța a respins cererea inculpatului de administrare a probei cu înscrisuri, având ca teză probatorie cunoașterea de către agenții de poliție a calității sale de executor judecătoresc, precum și cererea de a pune în vedere D.G.P.M.B. - B.P.R. să prezinte buletinul de verificare metrologică a aparatului etilotest utilizat în data de 21.10.2016. De asemenea, în baza aceluiași temei juridic, prima instanță a respins cererea inculpatului de efectuare a unui raport de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei.

La termenul de judecată din data de 23.03.2021, s-a procedat la audierea martorilor C., D. și F., conform disp. art. 120 - 122 C. proc. pen., declarațiile acestora, semnate după citire, fiind atașate la dosarul cauzei.

La același termen de judecată, apărătorul ales al inculpatului A. a învederat instanței că acesta dorește să dea declarație, astfel că, potrivit art. 378 rap. la art. 109- 110 C. proc. pen., instanța a procedat la audierea acestuia, declarația sa fiind atașată la dosarul cauzei .

La termenul din data de 20.04.2021, s-a procedat la audierea martorului E., declarația sa fiind atașată la dosarul cauzei . La același termen de judecată au avut loc dezbaterile asupra fondului cauzei, fiind stabilit termen de pronunțare la data de 23.04.2021. Inculpatul A., prin apărător ales, a depus la dosarul cauzei concluzii scrise .

Inculpatul a fost asistat de apărători aleși pe parcursul procedurii de cameră preliminară și a judecății în primă instanță.

Pe parcursul procesului penal nu au fost dispuse măsuri preventive asupra inculpatului.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, Curtea de Apel București a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 21.10.2016, în jurul orelor 23:10, organele de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere au fost sesizate prin dispecerat că la intersecția străzilor C. Vasile și Alexandru Obregia, București, a avut loc un accident de circulație în care au fost implicate un număr de patru autovehicule.

Organele de poliție au fost direcționate la locul accidentului de către dispecerul unității la orele 23:20, ajungând potrivit fișei de sesizare la orele 23:45, pentru ca la orele 23:50 să fie demarate procedurile de identificare a conducătorilor auto implicați în accident.

S-a constatat din declarațiile luate la fața locului că numitul A., conducător al autoturismului marca x seria x, cu număr de înmatriculare x, a avariat un număr de trei autovehicule la semaforul intersecției menționate.

În urma testării cu aparatul etilotest în data de 22.10.2016, la orele 00:04, a rezultat că inculpatul A. avea o concentrație de 0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, instituție al cărui sediu se află în apropierea producerii evenimentului rutier, în vederea recoltării probelor biologice de sânge.

Inculpatul a refuzat să semneze procesul-verbal întocmit de către organele de poliție cu privire la împrejurările constatate la fața locului și testarea cu aparatul etilotest, fără a menționa vreun motiv sau vreo obiecție în acest sens, precizând însă oral că a consumat băuturi alcoolice, între orele 22:00-23:00, respectiv aproximativ un litru de bere, fără aport alimentar, iar apoi s-a urcat la volanul mașinii, în direcția străzii C. Vasile, unde s-a produs evenimentul rutier.

Procesul-verbal de constatare a infracțiunii a fost redactat în ziua de 22.10.2016, între orele 00:20-00:50, aspectele consemnate fiind certificate de martorul C., autoturismul său fiind unul dintre cele trei avariate de către inculpat.

În cauză a fost audiat în calitate de martor numitul D., unul dintre polițiștii aflați la fața locului, care a precizat că, deși nu își amintește circumstanțele din cazul de față, dat fiind perioada de timp scursă, procesele-verbale se redactau la sediul INML, pentru că acolo exista logistica necesară, de regulă fiind scrise între prima și a doua probă recoltată persoanei în cauză.

În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, martorul D. a relatat, în esență, aceleași aspecte, făcând precizarea că, ulterior recoltării probelor biologice la sediul INML, conducătorii auto care erau implicați în accidente de circulație erau conduși la Biroul Accidente Ușoare și că au existat situații în care procesul-verbal era întocmit în acel sediu.

Curtea a mai reținut că ulterior conducerii inculpatului A. la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, acestuia i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, în ziua de 22.10.2016, la orele 00:10 și 01,10, conform procedurii consemnate în procesul-verbal de recoltare din 22.10.2016. Acesta din urmă a fost semnat de către inculpat, menținând consumul și timpul declarat inițial, de un litru de bere între orele 22:00-23:00, în ziua de 21.10.2016.

Conform buletinului de analiză toxicologică nr. x din 24.10.2016 emis de Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, inculpatul A. avea o alcoolemie de 1,70 g/l alcool pur în sânge la prima probă recoltată (orele 00,10), respectiv 1,60 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua (orele 01,10).

Potrivit raportului de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 1251 din 30.09.2019, calculul retroactiv al alcoolemiei se poate efectua numai dacă consumul a încetat cu cel puțin 90 de minute înaintea evenimentului rutier, în cazul consumului pe mâncate, sau cu 45 de minute, în cazul consumului pe nemâncate, condiții ce nu erau întrunite în cauză potrivit variantei de consum declarate de către inculpat, constând într-un litru de bere pe nemâncate în intervalul orar 22:00-23:00, în raport de o oră potențială a producerii evenimentului rutier estimată a fi fost 23,25. Totodată, în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală s-a concluzionat că, dat fiind intervalul mare de consum și valorile mari ale alcoolemiilor stabilite la analiză, se poate estima că în data de 21.10.2016, la ora 23:25, inculpatul A. avea o alcoolemie situată peste limita legală de 0,80 g/l, ce provine dintr-un consum mai mare decât cel declarat.

Instanța de fond a reținut că datele privind intervalul de consum la care s-a raportat expertiza medico-legală de calcul retroactiv al alcoolemiei sunt chiar cele furnizate de către inculpat la momentul producerii evenimentului rutier, astfel cum au fost consemnate de procesul-verbal de constatare a infracțiunii și în procesul-verbal de recoltare a probelor biologice.

Din declarațiile date la Biroul de Accidente Ușoare al Serviciului Rutier de numiții G., H. și C., persoane ale căror autoturisme au fost avariate de către inculpat, a rezultat că evenimentul rutier a avut loc în seara zilei de 21.10.2016, orele 23:00. În aceste condiții, organele de urmărire penală au emis o adresă către INML Mina Minovici, pentru a lămuri dacă se mențin concluziile raportului de expertiză a calculului retroactiv al alcoolemiei, în condițiile în care evenimentul rutier s-ar fi produs la ora 23:00, iar nu la ora 23:25, astfel cum se stabilise inițial.

Prin adresa din data de 18.12.2019, INML Mina Minovici a comunicat că își menține concluziile inițiale, inculpatul A. având o alcoolemie superioară nivelului de 0,80 g/l alcool pur în sânge și în ipoteza în care accidentul rutier s-ar fi produs la ora 23:00, având în vedere intervalul de consum de 60 de minute, faptul că alcoolemia maximă ar fi fost atinsă la 30-45 minute de la ora evenimentului rutier și valorile mari ale alcoolemiilor determinate la analiză, ce provin dintr-un consum mai mare de băuturi alcoolice, nerecunoscut.

În cauză a fost audiat și martorul C., care a declarat în data de 18.07.2019 că l-a văzut pe inculpat ieșind din curtea unui imobil cu terasă, fără să se asigure, în strada x, moment în care a acroșat autoturismul martorului, însă cu toate acestea nu a oprit, continuând să meargă până la semafor, unde nu a pus frână și a intrat în coliziune cu celelalte autoturisme. A mai arătat martorul că după producerea accidentului, până la venirea polițiștilor, inculpatul a rămas în mașină cu ușile blocate și cu capul așezat pe volan, iar persoanele prezente la fața locului au încercat să pătrundă în mașină pentru a verifica dacă se simte bine, fără a primi vreun răspuns de la acesta.

Având în vedere că în declarația din 18.07.2019 martorul C. a prezentat o succesiune temporară a evenimentelor care nu se corobora cu înscrisurile aflate la dosar, acesta a fost reaudiat la data de 22.07.2019. Cu această ocazie, martorul a revenit asupra ordinii și duratei perioadei împrejurărilor petrecute în noaptea zilei de 21 spre 22.10.2016, menționând că din cauza intervalului de timp scurs nu și le mai amintește exact, adăugând că nu a văzut ca inculpatul să fi consumat alcool după producerea accidentului și că a păstrat contactul vizual cu acesta.

Fiind audiat în cursul cercetării judecătorești, martorul C. a relatat, în esență, aspecte similare, arătând că în seara de 21.10.2016, fără a mai putea preciza ora exactă, în timp ce se deplasa cu autoturismul pe strada x, apropiindu-se de intersecția cu Bd-ul. Alexandru Obregia, a observat că din parcarea unui restaurant din zonă a ieșit un autoturism x de culoare albă fără a se asigura, astfel încât a acroșat mașina condusă de martor, iar apoi și-a continuat drumul, lovind alte două autoturisme staționate la semafor. A arătat că în momentul producerii accidentului în spatele său se afla un echipaj de poliție, fără a putea preciza dacă aceștia i-au anunțat pe polițiștii din cadrul Brigăzii Rutiere să vină la fața locului sau dacă aceștia din urmă au fost sesizați de altcineva. A încercat să discute cu șoferul autoturismului respectiv, însă acesta nu a vrut să iasă, rămânând în mașină cu mâinile și capul pe volan.

A susținut martorul că polițiștii de la Brigada Rutieră au ajuns destul de repede la fața locului, probabil în maximum 15 minute, moment în care a coborât și inculpatul din autoturism. A mai arătat martorul că inculpatul se afla în stare de ebrietate, fapt pe care l-a perceput ca urmare a reacțiilor acestuia, a faptului că mergea împleticit și a modului în care vorbea.

Totodată, martorul C. a relatat că la scurt timp după accident a fost condus la sediul Biroului Accidente Ușoare de către organele de poliție împreună cu inculpatul și cu ceilalți proprietari ai mașinilor avariate, însă inculpatul a rămas puțin timp acolo, fiind dus imediat la sediul INML pentru recoltarea probelor biologice, întrucât rezultatul etilotestului indica faptul că acesta consumase alcool peste limita de la care fapta este considerată infracțiune. A susținut martorul că inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest la sediul Biroului Accidente Ușoare. A apreciat martorul că de la momentul producerii accidentului rutier și până în clipa în care inculpatul a suflat în etilotest nu a trecut mai mult de jumătate de oră.

În cuprinsul aceleiași declarații, martorul C. a susținut că nu l-a văzut pe inculpat să consume alcool în timp ce acesta se afla în autoturism, precizând că în tot acest interval a păstrat contactul vizual cu inculpatul, precum și că autoturismul acestuia nu avea geamuri fumurii. Totodată, a relatat că polițiștii din echipajul care se afla chiar în spatele său în momentul producerii evenimentului rutier au încercat să-l convingă pe inculpat să iasă din autoturism, însă nu au reușit.

La solicitarea inculpatului, în cursul cercetării judecătorești au fost audiați și martorii F. și E.. Astfel, martorul F., aflat în relații de amiciție cu inculpatul A., conform propriei declarații, a relatat că la rugămintea unui prieten a luat legătura cu un ospătar pe nume "I.", care lucra la restaurantul Berceni, solicitându-i acestuia să-i închirieze localul inculpatului pentru a organiza parastasul soției sale, care decedase cu câțiva ani în urmă. A susținut că inculpatul dorea să închirieze restaurantul, fără însă a achiziționa băuturile și produsele alimentare de la acel local, pentru a cheltui o sumă de bani mai mică.

Astfel, martorul a declarat că l-a pus pe inculpat în legătură cu ospătarul pe nume "I.", context în care acesta s-a deplasat la restaurant în seara producerii evenimentului rutier pentru a negocia condițiile în care putea închiria localul. Martorul a afirmat că în jurul orelor 22:00 a fost sunat de către inculpat, care l-a rugat să vină și el la restaurant pentru a-l convinge pe acel ospătar să-i închirieze localul în condițiile dorite de inculpat, martorul acceptând solicitarea acestuia, cu atât mai mult cu cât locuia în vecinătatea restaurantului respectiv, la aproximativ 100 metri distanță.

Martorul F. a mai relatat că în aproximativ 10-15 minute a ajuns în fața localului, respectiv la intersecția străzii C. Vasile cu Bd. x, unde a constatat că se produsese un accident rutier în care era implicat și inculpatul A.. Apropiindu-se de autoturism, martorul a constatat că inculpatul se afla cu capul pe volanul autoturismului său, spunând: "Doamne, ce am făcut, m-am nenorocit". A mai susținut martorul că la un moment dat a observat că inculpatul a luat de sub bancheta din spatele autoturismului, dintr-o plasă, o sticlă de votcă, și a băut din ea, după care a pus sticla între scaune. A afirmat martorul că poliția rutieră a sosit la fața locului după aproximativ 40-45 de minute, iar în acest interval a observat că inculpatul a mai băut o dată din sticla de votcă. A mai arătat că înainte ca poliția rutieră să ajungă, la locul producerii accidentului a sosit un echipaj de la poliția însărcinată cu ordinea publică. A mai declarat că nu i s-a părut că inculpatul s-ar fi aflat în stare de ebrietate.

Martorul E. a susținut că în urmă cu aproximativ 5 ani, la restaurantul Berceni, pe care îl patronează, a venit inculpatul A., pentru a discuta cu el în legătură cu organizarea unui parastas pentru soția sa decedată. A susținut că inculpatul a ajuns în jurul orelor 21:30, iar discuția pe care au purtat-o nu a durat mult, după mai puțin de 30 de minute acesta părăsind restaurantul. A precizat că în acest interval de timp inculpatul a consumat 2 sticle de bere de 0,5 litri, fără aport alimentar. În continuare, martorul E. a relatat că, la aproximativ 5 minute după ce inculpatul a plecat, a părăsit la rândul său localul, moment în care a constatat că inculpatul fusese implicat într-un accident rutier cu autoturismul personal, acesta lovind alte trei mașini. A susținut martorul că după ce s-a apropiat de autoturismul inculpatului a constatat că acesta a luat din spate o sticlă de aproximativ 0,7 litri ce conținea un lichid incolor și că a încercat să o desfacă, însă nu a observat dacă a băut din acea sticlă, întrucât s-a îndepărtat. A mai observat că la fața locului era prezent și un echipaj de poliție, însă nu de la Brigada Rutieră, precizând că poliția rutieră a ajuns după aproximativ 40 de minute de la accident, iar în acest interval inculpatul a rămas în autoturism.

A mai declarat că la un moment dat la geamul autoturismului a venit un bărbat care părea că îl cunoaște pe inculpat și care îl certa, martorul susținând însă că personal nu-l cunoștea pe acesta. A menționat martorul că l-a cunoscut pe inculpat chiar în ziua producerii acestui eveniment prin intermediul unui ospătar care lucra la restaurantul său, pe nume J.. A precizat că nu-l cunoaște pe martorul F. și că în intervalul de timp în care a discutat cu inculpatul în restaurant nu a observat ca acesta să vorbească la telefon. A declarat că în restaurant nu mai era prezentă nicio altă persoană.

În faza de urmărire penală, inculpatul A. și-a rezervat dreptul la tăcere.

În declarația dată în fața Curții de apel, inculpatul A. a susținut că în seara zilei de 21.10.2016, în jurul orelor 22:00, s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală la restaurantul Berceni pentru a discuta în legătură cu închirierea acelui spațiu în vederea organizării unui parastas pentru pomenirea soției și a tatălui său, ambii decedați. Inculpatul a afirmat că a stat în local aproximativ 30 de minute, discutând cu persoana responsabilă de închirierea localului, însă nu s-a înțeles cu aceasta. A precizat că în acest interval a consumat două beri și o cafea. În continuare, a arătat că a plecat în jurul orelor 22:30, urcându-se la volanul autoturismului său, care era parcat în fața unei curți aflate în pantă, astfel încât, atunci când a coborât către intersecție, o mapă de plastic care se afla pe scaunul din dreapta a căzut sub pedala de frână, provocând blocarea acesteia. A susținut că din acest motiv nu a putut frâna, intrând astfel în coliziune cu autoturismele menționate în dosar.

Inculpatul a afirmat că din cauza șocului suferit a consumat aproximativ 100 - 150 ml de votcă dintr-o sticlă pe care o avea în mașină. A susținut că a fost testat cu aparatul etilotest la ora 0:04, fără a putea preciza dacă acest lucru s-a întâmplat la locul producerii accidentului sau la Biroul Accidente Ușoare și că prima probă de sânge i-a fost recoltată după ora 0:30. A mai arătat că la locul producerii accidentului era prezent martorul F., pe care îl sunase în jurul orei 22:20, întrucât nu se înțelegea cu ospătarul cu care negocia închirierea restaurantului, și încă câțiva amici de-ai săi, al căror nume nu și le amintește.

Evaluând probatoriul administrat în cauză atât în faza de urmărire penală, cât și în etapa cercetării judecătorești, instanța de fond a apreciat că acesta este apt să dovedească dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul A. a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

În acest sens, Curtea de Apel București a avut în vedere următoarele mijloace de probă:

- concluziile raportului de expertiză medico-legală de recalculare a alcoolemiei nr. 1251 din 30.09.2019 și adresa din data de 18.12.2019 emisă de Institutul Național de Medicină Legală, însoțită de formula de calcul în privința estimării valorii alcoolemiei, probe cu caracter științific, care relevă că inculpatul A. avea la momentul producerii accidentului o alcoolemie situată peste limita legală de 0,80 g/l;

- procesul-verbal de recoltare din 22.10.2016 (semnat de inculpat fără obiecțiuni) și buletinul de analiză toxicologică nr. x din 24.10.2016, din care rezultă că inculpatul A. avea o alcoolemie de 1,70 g/l alcool pur în sânge la prima probă recoltată, respectiv 1,60 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua;

- rezultatul testării cu aparatul etilotest, care relevă faptul că inculpatul avea o concentrație de 0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat;

- procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, care relevă împrejurările constatate la fața locului și conține inclusiv declarația orală a inculpatului privind consumul de băuturi alcoolice și intervalul în care acesta s-a produs;

- declarațiile martorului C. (cu relevanță în privința dinamicii producerii evenimentului rutier, a faptului că inculpatul se afla în stare vizibilă de ebrietate, dar și a faptului că acesta nu a consumat alcool ulterior producerii accidentului);

- declarațiile martorului D. (cu relevanță indirectă asupra orei prelevării probelor biologice, în condițiile în care a afirmat că de regulă procesele-verbale se redactau la sediul INML, fiind redactate între recoltarea primei și celei de-a doua probe de sânge);

- declarațiile numiților date la Biroul de Accidente Ușoare al Serviciului Rutier de numiții G., H. și C., persoane ale căror autoturisme au fost avariate de către inculpat, din care rezultă că evenimentul rutier a avut loc în seara zilei de 21.10.2016, orele 23:00;

- declarația inculpatului A. dată la Biroul de Accidente Ușoare al Serviciului Rutier, prin care recunoaște că evenimentul rutier a avut loc în seara zilei de 21.10.2016, orele 23:00;

- declarația inculpatului A. din faza de judecată (care a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice înainte de a conduce autoturismul).

S-a reținut că apărările inculpatului au încercat să acrediteze ideea existenței unui dubiu cu privire la împrejurarea că acesta ar fi avut la momentul conducerii autoturismului un nivel al alcoolemiei situat peste limita de la care fapta capătă relevanță penală, de 0,80 g/l alcool pur în sânge. În acest sens, inculpatul a contestat orele consemnate în procesul-verbal de recoltare a probelor biologice, dar și ora producerii evenimentului rutier, susținând că intervalul dintre săvârșirea faptei și momentul recoltării a fost mai mare. De asemenea, a susținut că a consumat băuturi alcoolice inclusiv după producerea accidentului rutier, fapt ce a influențat nivelul alcoolemiei depistate în sânge.

S-a precizat de către instanță că este evident că pentru a determina dacă inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., este necesar să se stabilească dacă la momentul când a condus autoturismul proprietate personală și a fost implicat în producerea evenimentului rutier din data de 21.10.2016 acesta avea o alcoolemie de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, având în vedere că norma de incriminare în discuție trebuie să fie interpretată în consonanță cu Decizia Curții Constituționale nr. 732/2014, publicată în M. Of. nr. 69/27.01.2015. Or, s-a apreciat că probatoriul administrat în cauză demonstrează fără putință de tăgadă faptul că inculpatul A. avea la momentul respectiv o îmbibație alcoolică care depășea limita legală.

Astfel, instanța de fond a considerat că din coroborarea probatoriului administrat în cauză rezultă că accidentul rutier în care a fost implicat inculpatul în data de 21.10.2016 s-a produs în jurul orelor 23:00, astfel cum în mod corect s-a reținut în actul de sesizare. În acest sens, instanța a avut în vedere mențiunile din procesul-verbal de constatare a infracțiunii privind ora la care organele de poliție au fost sesizate prin dispecerat cu privire la producerea accidentului (23,10), declarația orală a inculpatului privind intervalul în care a avut loc consumul de băuturi alcoolice (22,00 - 23,00), astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal de constatare a infracțiunii, declarațiile date la Biroul de Accidente Ușoare al Serviciului Rutier de către inculpat și numiții G., H. și C., persoane ale căror autoturisme au fost avariate de către inculpat, în care au menționat că evenimentul rutier a avut loc în seara zilei de 21.10.2016, orele 23:00, procesul-verbal de recoltare a probelor biologice din 22.10.2016 semnat de către inculpat fără obiecțiuni, în cuprinsul căruia s-a consemnat cantitatea de alcool și intervalul de timp în care aceasta a fost consumată (un litru de bere între orele 22:00-23:00, în ziua de 21.10.2016).

De asemenea, s-a menționat că aceste mijloace de probă trebuie coroborate cu declarațiile martorului C. și cu declarația inculpatului, din care rezultă că evenimentul rutier s-a produs imediat după ce acesta din urmă a părăsit localul unde a consumat băuturi alcoolice, ceea ce relevă faptul că intervalul dintre încetarea consumului și producerea accidentului a fost extrem de redus.

Totodată, prima instanță a constatat că în declarația dată în faza de judecată inculpatul A. și-a schimbat poziția exprimată oral la locul producerii accidentului și consemnată în procesul-verbal întocmit de organele de poliție, dar și în procesul-verbal de recoltare, privind intervalul în care a consumat băuturi alcoolice, susținând că a consumat 2 beri între orele 22:00 și 22,30, fără a justifica în vreun fel această modificare.

Referitor la orele de prelevare a probelor biologice, instanța de fond a reținut că acestea nu au fost contestate inițial, procesul-verbal întocmit în acest sens fiind semnat de către inculpat fără obiecțiuni. În schimb, în declarația dată în fața instanței inculpatul a susținut că prima probă de sânge i-a fost recoltată după ora 0:30, apărările sale axându-se pe ideea că intervalul de timp dintre testarea cu aparatul etilotest (consemnată a fi fost efectuată la ora 0:04) și prelevarea primei probe (de la ora 00:10) este neverosimil.

Instanța de fond a apreciat că apărările formulate în acest sens de către inculpatul A. au un caracter speculativ, cu atât mai mult cu cât sediul Institutului de Medicină Legală Mina Minovici se află la o distanță mică de locul producerii accidentului (3,5 km), care putea fi parcursă cu ușurință în câteva minute de către organele de poliție, ținând cont de traficul redus de la ora respectivă, dar și de faptul că autospecialele de poliție au un regim de circulație prioritar, fiind dotate cu semnale acustice și luminoase de avertizare a celorlalți participanți la trafic și nefiind supuse restricțiilor de viteză atunci când se deplasează în acțiuni de interventie sau în misiuni cu caracter de urgență.

Chiar și în ipoteza în care testarea inculpatului cu etilotestul nu s-a realizat la fața locului, ci la sediul Biroului Accidente Ușoare (situat în Splaiul Unirii nr. 311), astfel cum a afirmat martorul C., considerentele exprimate în paragraful anterior își păstrează valabilitatea, în condițiile în care distanța dintre această instituție și Institutul de Medicină Legală Mina Minovici (Șoseaua x) este chiar mai mică (2,4 km), cele două artere de circulație pe care acestea se află intersectându-se.

Așadar, instanța de fond a apreciat că nicio probă administrată în cauză nu relevă elemente obiective de natură să conducă la concluzia că orele consemnate în procesul-verbal de recoltare a probelor biologice nu ar fi reale, motiv pentru care apărările inculpatului A. nu pot fi reținute.

S-a mai avut în vedere că inculpatul, prin apărătorul său, a mai susținut că împrejurarea că a doua probă a relevat o variație a alcoolemiei în descreștere demonstrează că momentul încetării consumului de alcool era unul îndepărtat în timp, însă s-a apreciat că și această apărare are un caracter pur speculativ, fără a fi susținută de actele medico-legale aflate la dosar ori de vreo altă probă cu caracter științific. De altfel, curba de variație în timp a alcoolemiei (curba Widmark) depinde de mai mulți parametri (cantitatea de alcool pur consumată, greutatea corporală, rata individuală de eliminare a alcoolului etc.), relevantă în acest sens fiind formula de calcul comunicată de Institutul Național de Medicină Legală, astfel încât faptul că alcoolemia inculpatului era în descreștere nu este de natură să evidențieze că între momentul săvârșirii faptei și cel al recoltării probelor biologice ar fi trecut un interval de timp mai mare decât cel reținut în actul de sesizare.

De altfel, s-a menționat că inclusiv adresa din data de 18.12.2019 emisă de INML Mina Minovici relevă faptul că alcoolemia maximă ar fi fost atinsă la 30-45 minute de la ora evenimentului rutier, fiind astfel firesc ca la momentul recoltării probelor biologice nivelul alcoolemiei să fie în descreștere.

Mai mult decât atât, instanța de fond a constatat că INML Mina Minovici a comunicat prin adresa din data de 18.12.2019 că își menține concluziile că inculpatul A. avea la momentul săvârșirii faptei o alcoolemie superioară nivelului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, astfel încât și în ipoteza, nesusținută de probatoriul administrat în cauză, în care ar exista anumite neconcordanțe în actele dosarului din perspectiva orei la care s-a produs accidentul și a celei la care a avut loc recoltarea probelor biologice (care în orice caz nu pot fi decât unele minore), acestea nu sunt apte să ridice vreun dubiu cu privire la împrejurarea că inculpatul A. avea o alcoolemie care depășea limita de la care fapta constituie infracțiune.

De asemenea, faptul că în cauză nu a fost posibilă determinarea valorii alcoolemiei prin efectuarea calculului retroactiv, având în vedere că intervalul dintre încetarea consumului și cel al săvârșirii faptei a fost extrem de redus, nu poate conduce la concluzia că infracțiunea nu este probată. Astfel, s-a menționat că ținând cont de perioada de eliminare a alcoolului din sânge, de intervalul de aproximativ o oră și zece minute până la prima probă de sânge prelevată, de raportul dintre valoarea etilotestului și rezultatul probelor prelevate, este cert că în momentul în care inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului și a fost implicat într-un accident rutier avea o alcoolemie în sânge care depășea limita de la care fapta constituie infracțiune. S-a apreciat că relevantă în acest sens este și formula de calcul comunicată de Institutul Național de Medicină Legală în privința estimării valorii alcoolemiei, un simplu calcul matematic evidențiind concluzia că nivelul alcoolemiei inculpatului ar fi fost de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge chiar și în varianta privind intervalul de consum și ora producerii accidentului susținută de acesta în faza de judecată.

Referitor la faptul că este imposibil ca inculpatul să fi avut la momentul producerii evenimentului rutier un nivel al alcoolemiei situat sub limita prevăzută de art. 336 alin. (1) C. pen., s-a menționat că acest aspect rezultă cu puterea evidenței atât din rezultatul etilotestului (0,86 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiind îndeobște cunoscut că valoarea alcoolemiei din sânge este cel puțin dublă), cât și din valorile de alcoolemie determinate cu ocazia prelevării probelor biologice (1,70 g/l alcool pur în sânge la prima probă recoltată, respectiv 1,60 g/l alcool pur în sânge la cea de-a doua). Or, în condițiile în care valoarea alcoolemiei depistată în sânge era cel puțin dublă față de limita de la care fapta este considerată infracțiune, este exclus ca acesta să fi avut la momentul săvârșirii faptei o alcoolemie fără relevanță penală, acesta fiind și principalul motiv pentru care INML Mina Minovici a comunicat prin adresa din data de 18.12.2019 că își menține concluziile că inculpatul A. avea la momentul săvârșirii faptei o alcoolemie superioară nivelului de 0,80 g/l alcool pur în sânge în orice abordare temporală.

Deși reprezintă aspecte mai degrabă cu caracter circumstanțial, în condițiile în care întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. (1) C. pen. se analizează prin raportare la un element de natură obiectivă (valoarea alcoolemiei în sânge), iar nu la o stare de natură subiectivă (starea de ebrietate), s-a menționat că instanța nu poate să ignore nici faptul că efectele consumului de alcool asupra inculpatului la momentul săvârșirii faptei erau mai mult decât evidente, având în vedere că a fost implicat într-un accident rutier provocat din culpa sa exclusivă imediat după ce a părăsit curtea restaurantului, acroșând alte trei autoturisme, dintre care două staționau la semafor.

S-a apreciat că susținerile inculpatului privind dinamica producerii accidentului de circulație, în sensul că acesta ar fi fost provocat de împrejurarea că autoturismul său era parcat în fața unei curți aflate în pantă, astfel încât, atunci când a coborât către intersecție, o mapă de plastic care se afla pe scaunul din dreapta a căzut sub pedala de frână, provocând blocarea acesteia, se află în contradicție cu probatoriul administrat în cauză și nu pot fi reținute de instanță.

S-a considerat că relevantă în privința stării în care se afla inculpatul după producerea evenimentului rutier este și declarația martorului C. din faza de judecată, acesta precizând că inculpatul se afla în stare de ebrietate, fapt pe care l-a perceput ca urmare a reacțiilor acestuia, a faptului că mergea împleticit și a modului în care vorbea.

Totodată, în declarația scrisă personal de inculpat la sediul Biroului de Accidente Ușoare, se constată prezența unor litere sau grupuri de litere inutile, de genul "eramam, și alte mențiuni eliptice în cuprinsul celor scrise, aspecte ce conturează o posibilă stare de ebrietate a inculpatului inclusiv la orele 01:20, după mai bine de două ore de la încetarea consumului de băuturi alcoolice, când valoarea alcoolemiei era în scădere.

Referitor la declarațiile martorilor F. și E., audiați la propunerea inculpatului A., evaluându-le în contextul ansamblului probator administrat în cauză, instanța de fond a apreciat că acestea sunt vădit mincinoase, evidențiindu-se mai multe neconcordanțe, dar și afirmații cu un grad redus de verosimilitate. Astfel, dacă martorul F. a susținut că închirierea restaurantului Berceni a fost negociată de către inculpat cu un prieten de-ai săi pe nume "I.", care lucra la acest local ca ospătar, martorul E. a afirmat că în calitate de patron al restaurantului a negociat personal cu inculpatul în legătură cu organizarea unui parastas la restaurantul său și că l-a cunoscut pe inculpat chiar în ziua producerii acestui eveniment prin intermediul unui ospătar care lucra la restaurantul său, pe nume J.. Practic, s-a menționat că se observă că relatările celor doi martori sunt similare până la un punct, însă numele pretinsului ospătar implicat în intermedierea închirierii restaurantului diferă. Totodată, este greu de crezut că această neconcordanță a fost determinată de o simplă confuzie a unuia dintre cei doi martori, în condițiile în care martorul F. a precizat că era prieten cu numitul "I." și că i-a solicitat personal acestuia să-i închirieze localul inculpatului pentru a organiza parastasul soției sale, iar martorul E. a susținut că cel care i l-a prezentat pe inculpat este numitul J., iar nu "I.". De asemenea, E. a susținut că nu-l cunoaște pe F., astfel încât nu se pune problema nici ca acesta din urmă să-l fi confundat pe prietenul său pe nume "I." cu martorul E..

Caracterul nesincer al declarațiilor celor doi martori rezultă și din împrejurarea că, în timp ce numitul F. a afirmat că a fost sunat de către inculpat în timp ce acesta se afla în restaurant și negocia cu ospătarul pe nume "I.", martorul E. a susținut că în intervalul de timp în care a discutat cu inculpatul în restaurant nu a observat ca acesta să vorbească la telefon, precum și că în restaurant nu mai era prezentă nicio altă persoană.

Pe lângă aceste neconcordanțe, instanța de fond a avut în vedere și caracterul total neplauzibil și pro causa al declarațiilor martorilor propuși de inculpat, care au încercat să acrediteze ideea că inculpatul ar fi consumat băuturi alcoolice imediat după producerea accidentului, în timp ce se afla în interiorul autoturismului în așteptarea organelor de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere, ipoteză care nu a fost confirmată de nicio altă persoană prezentă la fața locului. Această versiune este cu atât mai greu de crezut cu cât la fața locului, anterior sosirii poliției rutiere, se afla și un echipaj de poliție care asigura ordinea publică, iar o împrejurare de natura celei relatate de către inculpat și de martorii propuși de aceștia cu siguranță nu ar fi trecut neobservată de conducătorii autoturismelor avariate în urma accidentului și nici de către polițiști.

De altfel, chiar și în ipoteza în care această împrejurare ar fi reală, s-a apreciat că ea nu ar fi de natură să modifice cu nimic starea de fapt reținută anterior și este lipsită de relevanță din perspectiva întrunirii elementelor de tipicitate ale infracțiunii deduse judecății, având în vedere că, potrivit art. 78 din O.U.G. nr. 195/2002 rep., dispoziție legală care era în vigoare și la momentul săvârșirii faptei de către inculpatul A., "(1) Conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, instructorului auto atestat care se află în procesul de instruire practică a unei persoane pentru obținerea permisului de conducere, precum și examinatorului autorității competente în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere sau pentru oricare dintre categoriile ori subcategoriile acestuia, implicați într-un accident de circulație, le este interzis consumul de alcool sau de substanțe ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora după producerea evenimentului și până la testarea concentrației alcoolului în aerul expirat sau recoltarea probelor biologice. (2) În situația în care nu sunt respectate dispozițiile alin. (1), se consideră că rezultatele testului sau ale analizei probelor biologice recoltate reflectă starea conducătorului, a instructorului auto sau a examinatorului respectiv în momentul producerii accidentului."

Practic, s-a considerat că inculpatul invocă în favoarea sa propria turpitudine, respectiv încălcarea unei prevederi legale care instituie interdicția pe care un conducător auto o are de a consuma băuturi alcoolice în intervalul cuprins între producerea unui accident de circulație și testarea cu etilotestul sau recoltarea probelor biologice, cu scopul de a evita răspunderea penală, fiind evident că o astfel de apărare nu poate fi reținută.

Revenind la declarațiile martorilor F. și E., Curtea de Apel București a apreciat că inclusiv detaliile oferite de către aceștia din punct de vedere temporal ridică suspiciuni asupra credibilității lor, fiind neverosimil să-și amintească atât de amănunțit aspectele de ordin temporal ale speței după aproape 5 ani de la desfășurarea evenimentelor, mai ales în contextul în care n-au fost implicați în producerea accidentului și nici nu se aflau în relații apropiate cu inculpatul, conform propriilor declarații. În opinia instanței de fond, caracterul vădit nesincer al declarațiilor martorilor reiese inclusiv din reacțiile și gesturile acestora de pe durata audierii (tonul vocii, postura corpului, lipsa contactului vizual, starea de agitație), elemente care pot fi avute în vedere la aprecierea credibilității persoanelor audiate, cu atât mai mult cu cât una dintre rațiunile administrării probei testimoniale în ședință publică, în mod nemijlocit și în condiții de oralitate, este tocmai observarea de către judecătorul cauzei a unor elemente de comunicare non-verbală, care, alături de aspecte de natură obiectivă ce rezultă din modul în care depozițiile se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, sunt apte să contureze gradul de fiabilitate a probei și forța sa probantă.

În acest context, s-a menționat că instanța nu va avea în vedere la pronunțarea soluției declarațiile martorilor F. și E., apreciind că acestea nu sunt apte să servească la aflarea adevărului în cauză.

În concluzie, raportat la considerentele exprimate anterior, instanța a apreciat că materialul probator administrat în cauză demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul A. a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, fiind întrunite în mod cumulativ condițiile pentru tragerea sa la răspundere penală.

Astfel, s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului A., care la data de 21.10.2016, în jurul orelor 23:00, a condus un autovehicul marca x, nr. x, iar la intersecția străzilor C. Vasile cu Alexandru Obregia a provocat un accident rutier, având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

Întrucât fapta dedusă judecății există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege, atrăgând răspunderea penală conform art. 15 alin. (2) C. pen., instanța a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea pedepsei și a modalității de executare a acesteia, s-a ținut seama de gravitatea infracțiunii săvârșite și de periculozitatea inculpatului, evaluate după criteriile prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale inculpatului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Astfel, Curtea de Apel București a apreciat că infracțiunea săvârșită de către inculpat este una destul de gravă, raportat la importanța valorii sociale protejate prin norma de incriminare, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, dar și la împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, ținând cont sub acest aspect de valoarea mare a alcoolemiei (cel puțin dublă în raport cu limita de la care fapta capătă relevanță penală), de faptul că inculpatul a fost implicat într-un accident rutier soldat cu avarierea a altor trei autoturisme, (ceea ce relevă că din cauza consumului de alcool își pierduse în mare măsură reflexele și abilitățile de a conduce autovehiculul în condiții de siguranță, constituind un pericol real pentru ceilalți participanți la trafic), dar și de locul și timpul săvârșirii infracțiunii (pe o arteră destul de circulată din municipiul București, pe timp de noapte, într-o noapte de vineri spre sâmbătă, când traficul este, de regulă, intens).

De asemenea, la individualizarea pedepsei, s-a menționat că nu poate fi ignorat contextul general referitor la siguranța circulației pe drumurile publice din ultima perioadă. Astfel, la nivelul Uniunii Europene, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe a fost identificată ca fiind cea de-a doua cauză generatoare de accidente rutiere fatale, după excesul de viteză, conform Programului de siguranță rutieră 2011-2020, adoptat de către Comisia Europeană la Bruxelles, la 20 iulie 2010. Și la nivel național se înregistrează o creștere a numărului infracțiunilor comise în astfel de circumstanțe, România aflându-se pe primul loc la nivelul statelor Uniunii Europene în privința mortalității generate de evenimente rutiere. În mod evident, aceste consecințe sunt cauzate de efectele consumului de alcool la volan și riscurile pe care le implică această stare, precum: scăderea capacității de reacție și de manevrare a autovehiculului, dificultatea de a îndeplini mai multe sarcini în același timp, dereglarea sau lipsa răspunsului la stimulii optici și auditivi, scăderea activității sistemului nervos central, a concentrării, a atenției, a reflexelor și a vitezei de execuție a mișcărilor.

În pofida efectelor sus-indicate, așa cum s-a arătat și în concluziile "Studiului privind atitudinile în trafic ale conducătorilor auto" al Institutului de Cercetare și Prevenire a Criminalității, cuprins în Strategia națională pentru siguranță rutieră pentru perioada 2016-2020, s-a constatat și existența unei percepții eronate pe care șoferii o au asupra comportamentelor de risc în trafic, inclusiv subestimarea efectelor alcoolului asupra neurofiziologiei umane, indiferent de cantitatea ingerată.

Referitor la circumstanțele personale ale inculpatului A., instanța de fond a constatat că acesta are vârsta de 55 de ani, este executor judecătoresc în cadrul BEJ A. și nu este cunoscut cu antecedente penale. Inculpatul a avut o atitudine procesuală necorespunzătoare în faza de urmărire penală, tergiversând soluționarea cauzei, în condițiile în care a omis să aducă la cunoștință organelor de urmărire penală faptul că deține calitatea de executor judecătoresc, care atrăgea necesitatea efectuării urmăririi penale de către o altă unitate de parchet decât cea inițial sesizată, atitudine care, coroborată cu lipsa unor verificări mai amănunțite din partea organelor de anchetă, a determinat tergiversarea cauzei timp de aproximativ 1 an și jumătate. Această atitudine s-a manifestat și ulterior, prin neprezentarea în mod repetat la chemarea organelor de urmărire penală, ceea ce a condus la necesitatea emiterii unor mandate de aducere.

În fața instanței de judecată, inculpatul A. a avut o atitudine vădit nesinceră, negând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa. Cu toate că inculpatul a susținut că a consumat alcool în contextul în care dorea o