ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 18/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 18/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 20 ianuarie 2021
Deliberând asupra sesizării formulate de Curtea Militară de Apel București, constată următoarele:
La data de 15.01.2021, domnul judecător colonel magistrat A. a formulat cerere de abținere în cauza cu nr. x/2020/a1, aflată în procedura de contestație la camera preliminară, având ca obiect contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 5/08.01.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timișoara, în temeiul dispozițiilor art. 64 alin. (4) C. proc. pen., prin care s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, privind pe inculpatul caporal B. din cadrul U.M. 01221 Timișoara, trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de hărțuire prev. de art. 208 alin. (1) C. pen., hărțuire prev. de art. 208 alin. (2) C. pen., lovirea sau alte violențe prev. de art. 193 alin. (2) C. pen., încălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecție a oricăreia din măsurile dispuse prin ordinul de protecție prev. de art. 47 alin. (1) din Legea nr. 217/2003, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
În motivarea cererii a arătat că a soluționat, în calitate de judecător de drepturi și libertăți la Tribunalul Militar Timișoara, în aceeași cauză, prin încheierea nr. 57/14.11.2020 (dosar nr. x/2020), prin care a soluționat propunerea de arestare preventivă a inculpatului în cursul urmăririi penale.
Examinând actele dosarului, Curtea a constatat că este incident cazul de incompatibilitate prev. de art. 64 alin. (4) din C. proc. pen., astfel că, în temeiul art. 68 din C. proc. pen., a admis declarația de abținere formulată de domnul judecător col. A..
S-a mai constatat că nu poate fi desemnat un alt judecător de la Curtea Militară de Apel care să facă parte din completul învestit cu soluționarea dosarului nr. x/2020, având ca obiect contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 5/08.01.2021 pronunțată de Tribunalul Militar Timișoara, prin care s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, privind pe inculpatul caporal B. din cadrul U.M. 01221 Timișoara.
Astfel, s-a arătat că, la Curtea Militară își desfășoară activitatea 4 judecători: gl. bg. C., col. A., lt. col. D. și lt. col. E.. Dintre aceștia, trei judecători, respectiv col. A., lt. col. D. și lt. col. E., sunt incompatibili, conform art. 64 alin. (4) din C. proc. pen., întrucât au îndeplinit acte sau măsuri procesuale, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, în aceeași cauză.
În acest sens, în temeiul art. 68 alin. (9)
1
teza finală din C. proc. pen. s-a dispus înaintarea dosarului nr. x/2020 la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea desemnării unei alte curți de apel care să soluționeze prezenta cauză.
Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 18 ianuarie 2021, și a primit termen de judecată la data de 20 ianuarie 2021, dată la care a fost pusă în discuția participanților la procesul penal prezenți la judecată.
Examinând sesizarea formulată de Curtea Militară de Apel București, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:
În prezent, la nivelul Curții Militare de Apel București, instanță la care își desfășoară efectiv activitatea patru judecători, nu se poate forma un complet de judecată pentru soluționarea cauzei ce are ca obiect contestația formulată de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 5/08.01.2021, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timișoara.
Conform art. 68 alin. (9) din C. proc. pen., "La instanțele care nu sunt organizate pe secții, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea și nu se poate desemna un judecător de la instanța competentă pentru soluționarea cauzei, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate."
Se constată că instanța Curții Militare de Apel nu este organizată pe secții, iar din actele dosarului rezultă că, în cadrul acesteia funcționează 4 judecători, respectiv general de brigadă C., colonel A., lt. col. D. și lt. col. E..
Se mai constată că domnul judecător colonel magistrat A. a formulat cerere de abținere în cauza cu nr. x/2020/a1, cerere ce a fost admisă, constatându-se că este incident cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 64 alin. (4) din C. proc. pen., iar domnii judecători col. A., lt. col. D. și lt. col. E. sunt incompatibili, conform art. 64 alin. (4) din C. proc. pen., întrucât au îndeplinit acte sau măsuri procesuale, în calitate de judecători de drepturi și libertăți, în aceeași cauză.
În aceste condiții, se constată imposibilitatea formării, în cadrul Curții Militare de Apel București, a unui complet colegial pentru soluționarea contestației formulate în cauză, în raport de dispozițiile art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004, care prevăd că, pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art. 68 alin. (9) din C. proc. pen.
Înalta Curte reține că, în cauză, operează prorogarea de competență inclusiv sub aspectul calității persoanei, chiar dacă Curtea Militară de Apel București este o instanță unică în țară, dispozițiile art. 68 alin. (9) din C. proc. pen. nefăcând distincție între instanțele civile și cele militare.
În egală măsură, Înalta Curte reține că această împrejurare s-a ivit ca urmare a unei gestionări defectuoase din partea conducerii instanței a modalității de planificare a magistraților Curții Militare de Apel București. Se impune ieșirea din pasivitate și luarea măsurilor necesare în vederea evitării ivirii unor astfel de situații ce conduc la pierderea competenței în favoarea instanței civile și prin aceasta a sensului funcționării instanței militare.
Numărul mic de magistrați care își desfășoară activitatea în cadrul acestei instanțe, nu justifică imposibilitatea constituirii unui complet de judecată la nivelul acestei instanțe, în condițiile în care dispozițiile art. 31 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 care prevăd că pentru contestațiile împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din 2 judecători, au fost modificate prin Legea nr. 207/2008 din 23 iulie 2018. În acest sens, conducerea instanței a avut la dispoziție o perioadă semnificativă de timp în care putea lua măsurile necesare evitării apariției unor astfel de împrejurări.
Față de aceste considerente, Înalta Curte va desemna Curtea de Apel București pentru soluționarea contestației în anulare formulate de constestatorul F. împotriva Deciziei nr. 3 din 23 ianuarie 2020 a Curții Militare de Apel București
Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (3) din C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Desemnează Curtea de Apel București pentru soluționarea contestației formulate de inculpatul B. împotriva încheierii nr. 5 din 08.01.2021, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Militar Timișoara.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 ianuarie 2021.