ÎCCJ, Secția I civilă

Ședința publică din data de 25 mai 2022

asupra cauzei de față, constată următoarele:

La data de 9 mai 2022 a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. x/2022, cererea de suspendare a executării deciziei nr. 203 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Galați, secția I civilă și a sentinței nr. 132 din 8 aprilie 2021 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă până la soluționarea recursului declarat împotriva deciziei.

În motivarea cererii, petenta a arătat că este de notorietate că Poliția Locală este o instituție publică cu atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor în domenii precum ordinea și liniștea publică, circulația pe drumurile publice, activitatea comercială, protecția mediului, disciplina în construcții și afișajul stradal.

A considerat că lipsirea petentei de sediul în care își desfășoară activitatea poate conduce, nu doar la perturbarea activității, ci la însăși blocarea acesteia, întrucât în locația din str. x se află atât birourile de monitorizare și dispecerat, cât și autovehiculele cu care petenta participă la acțiunile impuse de obiectul său de activitate.

Or, în situații de urgență sau alte evenimente, petenta trebuie să dea dovadă de operativitate.

A apreciat că măsura suspendării este temeinic justificată pentru a preveni un prejudiciu material, viitor și previzibil petentei.

Analizând cererea de suspendare a executării prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte urmează a o respinge, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 484 alin. (1) C. proc. civ., "Recursul suspendă de drept executarea hotărârii în cauzele privitoare la desființarea de construcții, plantații sau a oricăror lucrări cu așezare fixă, precum și în cazurile anume prevăzute de lege".

Alin. (2) al articolului stipulează în sensul că "La cererea recurentului formulată în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1)...".

Deși legiuitorul nu a prevăzut în mod expres condițiile în care măsura suspendării executării poate fi luată, petentul trebuie să facă dovada urgenței care ar justifica suspendarea executării silite a deciziei atacate ce constituie titlu executoriu, precum și a prejudiciilor aduse de executarea silită.

Sub un prim aspect, Înalta Curte reține că măsura suspendării executării este una excepțională, dată fiind necesitatea ca titlul executoriu să fie adus la îndeplinire într-un termen cât mai scurt și poate fi acordată numai în cazuri temeinic justificate, cum ar fi crearea unor grave prejudicii imposibil de reparat în viitor și care nu ar putea fi remediate pe calea întoarcerii executării silite.

Pentru a obține suspendarea executării partea care cere suspendarea va trebui să invoce motive convingătoare care să probeze efectele negative ce s-ar produce în patrimoniul său în cazul neîncuviințării unei asemenea măsuri.

Aceasta înseamnă că suspendarea executării poate fi dispusă numai atunci când aceasta este justificată de ansamblul motivelor invocate și de dovezile depuse în susținere, cu scopul de a se preîntâmpina prejudicii ireparabile ce ar putea fi suferite de către parte.

Totodată, petenta trebuie să justifice interes în formularea cererii, această condiție fiind necesar a fi îndeplinită nu numai la declanșarea procedurii judiciare, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta din formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac, executare silită, etc.).

În cauză, prin sentința nr. 132 din 8 aprilie 2021, Tribunalul Vrancea, secția I civilă a respins excepția tardivității formulării acțiunii, ca neîntemeiată. A respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Inspectoratul de Poliția Județean Brăila, ca neîntemeiată. A respins excepția lipsei de interes invocată de pârâta Poliția locală Brăila, ca neîntemeiată. A respins excepția inadmisibilității acțiunii în constatarea dreptului de proprietate publică și evacuare invocată de pârâta Poliția locală Brăila, ca neîntemeiată. A admis excepția de nelegalitate a HCL Brăila nr. 118/30.01.2006 invocată de reclamantul Inspectoratul de Poliția Județean Brăila și a constatat nelegalitatea acestei hotărâri. A respins, ca neîntemeiată, inadmisibilitatea invocată de pârâtul Guvernul României în legătură cu excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006. A respins excepția de nelegalitate a H.G. nr. 1705/2006, ca neîntemeiată. A admis cererea reclamanților Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, Ministerul Afacerilor Interne și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și a constatat dreptul de proprietate publică al Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice și dreptul de administrare al Ministerului Afacerilor Interne asupra imobilului situat în Brăila, str. x, jud. Brăila. A dispus evacuarea pârâtelor Unitatea Administrativ Teritorială Brăila prim Primar și Poliția locală Brăila din imobilul situat în Brăila, județul Brăila. A repus reclamanții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Poliție Județean Brăila în posesie și administrare cu privire la imobilul precizat. Le-a obligat pe pârâtele Unitatea Administrativ Teritorială Brăila prin Primar și Poliția locală Brăila, în solidar, la plata către reclamantul Inspectoratul de Poliție Județean Brăila a sumei de 20.744 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 203 din 25 noiembrie 2021, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâții Poliția Locală Brăila și Municipiul Brăila împotriva sentinței nr. 132 din 8 aprilie 2021 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă.

Înalta Curte constată că din actele și lucrările dosarului nu rezultă, nici urgența care ar justifica suspendarea executării deciziei atacate, nici iminența creării unui prejudiciu petentei.

Înalta Curte reține că, formulând cererea de suspendare a executării deciziei atacate cu recurs, petenta a argumentat (doar) la modul teoretic, general și abstract urgența și pericolul la care s-ar expune dacă nu s-ar lua o atare măsură, fără să se raporteze la datele concrete ale situației litigioase, particularizate prin aceea că, potrivit poziției procesuale exprimate în cauză de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, nu se urmărește punerea în executare a dispozițiilor din hotărârea primei instanțe până la soluționarea definitivă a litigiului.

Practic, intimatul a arătat că nu a luat măsuri de punere în executare și că nici nu intenționează astfel de demersuri până la finalizarea litigiului, ceea ce formează convingerea, cel puțin la acest moment, a absenței urgenței și a unui pericol iminent la care s-ar expune petenta pentru a se justifica dispunerea suspendării executării.

Nu pot fi primite astfel susținerile petentei în sensul că măsura suspendării este temeinic justificată pentru a preveni un prejudiciu material, viitor și previzibil.

Pentru toate argumentele expuse, întrucât cererea petentei nu întrunește condițiile adoptării unei măsuri cu caracter de excepție, Înalta Curte o va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de petenta Poliția Locală Brăila privind suspendarea executării deciziei nr. 203A din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Galați, secția I civilă și a sentinței nr. 132 din 8 aprilie 2021 a Tribunalului Vrancea, secția I civilă până la soluționarea recursului declarat împotriva deciziei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2022.