ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2347/2023

Circumstanțele cauzei În cadrul dosarului nr. x/2021 al Curții de Apel Galați, având ca obiect cererea de revizuire formulată de A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 14/11.01.2021 pronunțate în dosarul nr. x/2020, revizuenta a formulat cerere de recuzare a completului învestit cu soluționarea cauzei, iar instanța a stabilit în sarcina revizuentei obligația de a achita taxa judiciară de timbru. Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recuzare, A. S.R.L. formulat cerere de reexaminare, înregistrată sub nr. x/2021/a1, iar în cadrul acestui ultim dosar, petenta a formulat și cerere de sesizare a Curții Constituționale a României.

Încheierile pronunțate de curtea de apel Prin încheierea din 29 iunie 2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru aferentă cererii de recuzare și ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 47/1992. Prin încheierea din 24 august 2021 pronunțată în același dosar, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: "Admite în parte cererea de completare dispozitiv privind încheierea din 29.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2021 formulată de petenta S.C. A. S.R.L. Galați cu sediul în Galați. Dispune completarea încheierii din 29.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. x/2021 în sensul că: "Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată de petentă".

Recursul exercitat în cauză Împotriva celor două încheieri menționate a declarat recurs A. S.R.L., invocând dispozițiile art. 304 pct. 3 și 9 C. proc. civ. de la 1865. În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 2 C. proc. civ. de la 1865, cererea acesteia de sesizare a Curții Constituționale a României fiind înregistrată sub nr. x/2021/a1.1, ca și dosar asociat, conform art. 148 alin. (12) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Deși au fost legal citați, intimații Municipiul Galați și Consiliul Local Galați nu au depus întâmpinare și nu au formulat apărări în cauză.

Procedura derulată în recurs Prin încheierea din data de 9 decembrie 2021, având în vedere că niciuna dintre părți nu s-a înfațișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte a dispus suspendarea judecății recursului promovat. Pe baza referatului întocmit de grefierul de ședință la data de 16.02.2023, în temeiul art. 252 C. proc. civ. de la 1865 instanța a fixat termen în vederea verificării incidenței dispozițiilor art. 248 din același cod.

Considerentele și soluția instanței de recurs asupra excepției perimării recursului Examinând cu prioritate excepția perimării prezentei căi de atac, Înalta Curte reține incidența în cauză a dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, conform cărora "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an". De asemenea, potrivit art. 249 C. proc. civ. de la 1865 "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes." Încheierea de ședință din data de 9 decembrie 2021 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, iar de la această dată începe să curgă termenul de un an prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865. Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, după comunicarea încheierii de suspendare, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului potrivit art. 245 C. proc. civ. de la 1865 și nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură. De asemenea, nu subzistă vreunul dintre cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată și nici vreun motiv de suspendare a cursului perimării, dintre cele prevăzute de art. 250 C. proc. civ. de la 1865. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de un an, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865.