ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 60/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 60/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra
cauzei de față, constată următoarele:
La data de 16 noiembrie 2011,
contestatorii B.I.D. și B.D.T. au formulat contestație în anulare împotriva
deciziei civile nr. 2706 din 21 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Argeș
în Dosarul nr. 4128/205/2009, solicitând admiterea acesteia și anularea
deciziei, cu consecința rejudecării recursului.
În motivarea
contestației în anulare s-a solicitat punerea în posesie a contestatorului B.T.
și s-a arătat că cei doi contestatori dețin înscrisuri prin care se atestă
proprietatea asupra suprafeței de 0,22 ha. din punctul "Dealul
Morii", sat Livezeni, respectiv hotărâri judecătorești irevocabile,
chitanța de vânzare-cumpărare din 15 august 1992 și acte primare din 1926,
validate.
S-a expus
situația de fapt, potrivit căreia intimații nu au drept asupra terenului, toate
actele acestora fiind false.
Prin decizia
civilă nr. 1681 din 30 mai 2012, Tribunalul
Argeș a respins contestația în anulare, reținând
următoarele considerente:
Conform
dispozițiilor art. 317 alin. (1) pct. l C. proc. civ., pot fi atacate cu
contestație în anulare hotărârile irevocabile, atunci când procedura de citare
cu contestatorul pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită
potrivit cerințelor legale, iar potrivit pct. 2 al aceluiași articol, pot fi
atacate cu contestație în anulare hotărârile irevocabile, atunci când hotărârea
a fost dată de judecători cu călcarea dispozițiilor de ordine publică
privitoare la competență, dacă acest motiv nu a putut fi invocat pe calea
apelului sau recursului.
Tribunalul a
constatat că niciuna dintre aceste ipoteze nu se regăsește în cauză, dar nici
nu a fost indicată de contestatori ca motiv de contestație în anulare.
Potrivit art. 318
C. proc. civ., hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație
când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau, când instanța,
respingând recursul sau admițându-1 numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Tribunalul a
constatat că nici acest motiv de contestație, prin cele două teze ale sale, nu
se regăsește în cauză, nemulțumirile contestatorilor vizând aspecte ce țin de
soluționarea în fond a pricinii lor.
Instanța de
recurs s-a pronunțat în mod evident asupra motivelor de recurs formulate de
contestatorii de față, iar în ceea ce privește motivul de contestație în
anulare prevăzut de teza I a art. 318 C. proc. civ., tribunalul a reținut că
această prevedere, potrivit căreia o hotărâre dată în
recurs
poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, se referă la
erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării
recursului, ca respingerea greșită ca tardiv a unei recurs, anularea greșită ca
netimbrat, ori făcut de o persoană Iară calitate și altele asemănătoare, pentru
verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Pentru aceste
motive, în baza art. 317 și urm. C. proc. civ., tribunalul a respins
contestația în anulare.
Împotriva
acestei hotărâri au declarat apel contestatorii B.I.D. și B.D.T.
Prin decizia nr.
88 din 22 mai 2013, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă,
a respins, ca inadmisibil, apelul
declarat de contestatori, reținând în motivarea acestei soluții următoarele
considerente:
În conformitate
cu dispozițiile art. 282 alin. (1) C. proc. civ., „hotărârile date în primă
instanță de judecătorie sunt supuse apelului ia tribunal, iar hotărârile date
în primă instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel”.
Apelul în
cauză nu privește o hotărâre din cele prevăzute de textul mai sus citat.
Potrivit
dispozițiilor art. 377 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea împotriva căreia
contestatorii au formulat calea de atac a apelului este irevocabilă, așa încât
apelul este inadmisibil.
Împotriva deciziei
curții de apel au declarat recurs reclamanții B.I.D. și B.D.T.
În dezvoltarea
motivelor de recurs, recurenții au susținut, în esență, că dețin înscrisuri
prin care se atestă proprietatea asupra suprafeței de 0,22 ha. din punctul
"Dealul Morii", sat Livezeni, respectiv hotărâri judecătorești
irevocabile, chitanța de vânzare-cumpărare din 15 august 1992 și acte primare
din 1926, validate și că toate hotărârile pronunțate în cauză sunt false.
La termenul
din 16 ianuarie 2014, instanța a invocat din oficiu excepția nulității
recursului,
pe care o va
analiza cu prioritate, față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o
va admite, pentru considerentele care succed:
Potrivit
art. 302
1
alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să
cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se
întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art.
304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai
pentru motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute în cuprinsul acestui
articol.
În cuprinsul
cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurenții își exprimă
nemulțumirea în legătură cu soluțiile pronunțate de instanțe pe parcursul
soluționării procesului de fond, deși prin decizia recurată s-a respins, ca
inadmisibil, apelul declarat împotriva hotărârii tribunalului.
Recurenții nu
au formulat critici care sa aibă legătură cu decizia recurată, ci au arătat
care sunt argumentele pentru care ar ti trebuit să fie admisă cererea lor de
chemare în judecată care, însă nu privesc considerentele de fapt și de drept
reținute de instanță în justificarea soluției sale.
Or, condiția
legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume
imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ
prevăzute de art. 304 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice
nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.
Așa fiind, cum
aspectele invocate de recurenții-reclamanți nu se grefează pe conținutul
deciziei atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică,
Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art.
306 alin. (1) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând
excepția cu acest obiect.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Constată
nul recursul declarat de reclamanții B.I.D. și B.D.T. împotriva deciziei civile
nr. 88 din 22 mai 2013 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2014.