ÎCCJ, Decizia nr. 16/2025

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2025

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1317 din 16 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I Civilă a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 și 3 C. proc. civ., formulate de revizuenții A., B. și C. împotriva Deciziei nr. 320 din 14 martie 2023, pronunțate de Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ în dosarul nr. x/2018, în favoarea Tribunalului Neamț și a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., formulată de revizuenți împotriva aceleiași decizii.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de revizuire a constatat că revizuenții au solicitat anularea Deciziei nr. 320 din 14 martie 2023, prin care Tribunalul Neamț, secția I civilă și de contencios administrativ a respins, ca inadmisibil, apelul incident declarat de reclamanta S.C. D. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 9 februarie 2022 pronunțate de Judecătoria Roman în dosarul nr. x/2018 și a respins, ca nefondate, apelurile principale formulate de reclamanta S.C. D. S.R.L. și de pârâții C., B. și E. împotriva sentinței nr. 1487 din 9 iunie 2022, pronunțate de Judecătoria Roman în același dosar, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Instanța a constatat că în dosarul mai sus amintit, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. D. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul F. (decedat pe parcursul procesului), și continuată cu moștenitorii acestuia, pârâții C., B. și A., a avut ca obiect solicitarea de ieșire din indiviziune cu privire la imobilul compus din teren, spațiu comercial și anexe, situat în municipiul Roman, str. x, jud. Neamț.

S-a constatat, totodată, că revizuenții au reclamat, în esență, modalitatea de soluționare a unor cauze aflate pe rolul Judecătoriei Roman, pretinzând încălcarea aspectelor statuate prin Decizia nr. 2037 din 24 martie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a unor norme de procedură (art. 197 C. proc. civ.), a prevederilor art. 44 din Constituție, art. 562 alin. (3) C. civ. sau a dispozițiilor Deciziei nr. 33/2008 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

Aceste motive de revizuire, redate în mod rezumativ în cele ce preced, nu se circumscriu cerințelor legale anterior evocate în conformitate cu dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., întrucât hotărârea a cărei anulare se solicită a fost pronunțată într-o cauză având ca obiect ieșire din indiviziune, iar aspectele de fapt/hotărârile invocate în susținerea motivului de revizuire privesc litigii derulate între părți care nu interferează cu obiectul cauzei în care a fost pronunțată Decizia nr. 320 din 14 martie 2023 de către Tribunalul Neamț.

Sub acest aspect, Înalta Curte a reținut că prin decizia ce constituie obiectul revizuirii de față instanța s-a raportat în soluționarea pricinii și la cele statuate asupra dreptului de proprietate al autorilor părților prin hotărâri judecătorești pronunțate anterior care au fost menționate expres de revizuienți în cuprinsul cererii ca fiind relevante în susținerea motivului de revizuire analizat.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, cu privire la soluția dată asupra cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenții A., B. și C. au formulat recurs.

În cuprinsul memoriului, revizuenții au reluat susținerile formulate prin cererea de revizuire, arătând că Decizia nr. 943 din 22 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 334/2021 a Tribunalului Neamț, precum și sentințele nr. 2295/2011 și nr. 131/2019 ale Judecătoriei Roman se bucură de autoritate de lucru judecat.

Procedura de filtru

În cauză, întrucât prezentul dosar a fost început la 4 iunie 2018, îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 privind procedura de filtrare a recursului.

A fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a arătat că recursul este admisibil în principiu, dar nul pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., fiind exercitat împotriva unei încheieri definitive, iar prin încheierea din 2 decembrie 2024, instanța a luat act de conținutul raportul asupra admisibilității în principiu și a dispus comunicarea acestui act de procedură către părți.

La 20 decembrie 2024, recurentul a depus punct de vedere, prin care solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători

Asupra nulității recursului, din perspectiva neîncadrării criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., chestiune invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar, în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. statuează că recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pentru a putea fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., susținerile formulate pe calea recursului trebuie să vizeze soluția și argumentele instanței care a pronunțat hotărârea recurată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În cauză, cererea de recurs nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., în sensul că niciuna din criticile formulate nu poate fi circumscrisă motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., neavând legătură cu considerentele deciziei atacate.

Astfel, instanța de revizuire a respins ca inadmisibilă cererea, reținând că hotărârea a cărei anulare se solicită a fost pronunțată într-o cauză având ca obiect ieșire din indiviziune, iar aspectele de fapt/hotărârile invocate în susținerea motivului de revizuire privesc litigii derulate între părți care nu interferează cu obiectul cauzei în care a fost pronunțată Decizia nr. 320 din 14 martie 2023 de către Tribunalul Neamț.

Criticile formulate de recurenți sunt argumente în favoarea admiterii cererii de revizuire, susținându-se că Decizia nr. 943 din 22 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 334/2021 a Tribunalului Neamț, precum și sentințele nr. 2295/2011 și nr. 131/2019 ale Judecătoriei Roman se bucură de autoritate de lucru judecat.

Or, controlul judiciar în calea extraordinară de atac a recursului este limitat la verificarea legalității deciziei recurate. Relevant în acest sens este art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., conform căruia, "recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legi, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile".

Având în vedere că nu au fost formulate critici de nelegalitate care să vizeze considerentele care au stat la baza soluției pronunțate în revizuire, rezultă că nu este îndeplinită cerința impusă de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., a cărei nerespectare este sancționată cu nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului declarat de recurenții A., B. și C. împotriva Deciziei nr. 1317 din 16 mai 2024 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I Civilă în dosarul nr. x/2023.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2025.