ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 799/2023

Ședința publică din data de 15 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 05.03.2020, pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, solicitând: anularea în tot a Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 181/21.01.2020; anularea în tot a Raportului de control întocmit în data de 16.01.2020 și înregistrat cu nr. x/16.01.2020; anularea Adresei privind respingerea plângerii prealabile înregistrată cu nr. 1972/26.02.2020; acordarea, de urgență, a cheltuielilor electorale în cuantum de 1.047.190,38 RON efectuate de A., cu ocazia alegerilor locale din 05.06.2016; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 670 din 23 aprilie 2021, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, a anulat Adresa nr. x/26.02.2020, Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale 181/21.01.2020 și Raportul de control nr. x/16.01.2020, a obligat pe pârâtă să ramburseze reclamantei suma de 1.047.190,38 RON, reprezentând cheltuieli electorale efectuate de reclamantă cu ocazia alegerilor locale din 05.06.2016.

Împotriva sentinței civile nr. 670/23.04.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, pârâta Autoritatea Electorală Permanentă a declarat recurs. Recurenta solicită admiterea recursului și casarea sentinței cu reținere spre rejudecare, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, pentru următoarele motive de nelegalitate, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 din Legea nr. 134/2010: când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității; când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În esență, recurenta a susținut că hotărârea instanței de fond este nelegală pentru următoarele motive.

Deși în sentința civilă recurată se menționează că încheierea de ședință din data de 09 aprilie 2021 face parte integrantă din aceasta, instanța de fond nu a procedat la comunicarea încheierii, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 427 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

În opinia recurentei, instanța de fond era obligată să comunice din oficiu încheierea de ședință din 09 aprilie 2021, împreună cu sentința civilă, astfel încât instituția recurentă să-și poată exercita drepturile procesuale, conform dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

Totodată, un alt motiv de nulitate a sentinței civile nr. 670/23.04.2021. pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020, îl reprezintă nerespectarea dispozițiilor art. 425 alin. (3) teza finală, din C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziții, în cazul în care hotărârea este supusă recursului, în partea finală a dispozitivului se va arăta "mențiunea că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, precum și semnăturile membrilor completului de judecată".

Or, așa cum rezultă din sentința civilă recurată, instanța de fond nu a precizat faptul că s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege, această mențiune lipsind din partea finală a dispozitivului.

A mai învederat recurenta faptul că sentința civilă nr. 670/23.04.2021, comunicată instituției recurente, nu este semnată de către judecătorul care a soluționat cauza.

Referitor la al doilea motiv de nelegalitate invocat, respectiv "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, recurenta a susținut în esență că, potrivit dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cererea de rambursare a cheltuielilor electorale se întocmește și se depune de către mandatarul financiar coordonator la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 de zile de la data alegerilor, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23.

În consecință, prin normele metodologice legiuitorul a stabilit, în mod obligatoriu, că cererea de rambursare se întocmește de către mandatarul financiar coordonator și că tot acesta are obligația de a o depune la Autoritatea Electorală Permanentă în termen de 30 de zile de la data alegerilor.

Precizează recurenta că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă fără echivoc faptul că, la data de 06.07.2016, instituția recurentă nu era învestită cu soluționarea unei cereri de rambursare a cheltuielilor electorale, realizate de către intimatul-reclamant în cadrul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2016, întocmită și depusă în condițiile art. 58 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, aprobate prin H.G. nr. 10/2016.

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de instanța de fond.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

În ceea ce privește primul motiv de recurs, necomunicarea încheierii din data de 9 aprilie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, instanța apreciază că nu poate fi reținut.

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. poate fi invocat atunci când prin hotărârea dată instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității. Conform art. 175 C. proc. civ. actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinței legale s-a adus părții o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea acestuia, textul de lege instituind o nulitate condiționată.

Cum în cauză, încheierea de amânare a pronunțării există la dosar, omisiunea de a comunica odată cu decizia și încheierea de amânare a pronunțării nu atrage nulitatea hotărârii de vreme ce respectiva încheiere există și se află la dosarul cauzei. Partea căreia nu i-a fost comunicată încheierea de dezbateri este oricând în termen de a formula critici cu privire la aceasta, necomunicarea încheierii de amânare a pronunțării neproducându-i nicio vătămare care poate fi înlăturată doar prin anularea actului, prin urmare critica este nefondată.

Cel de al doilea motiv de recurs prin care se invocă faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat în ședință publică sau într-o altă formă prevăzută de lege, lipsind mențiunea din partea finală a dispozitivului, este neîntemeiat.

Potrivit dispozițiilor art. 402 C. proc. civ., în principiu, pronunțarea hotărârii se face în ședință publică.

Art. 396 alin. (2) C. proc. civ. prevede și o situație de excepție, când instanța se pronunță la o dată ulterioară celei la care a avut loc dezbaterea în fond a procesului, dispunând amânarea pronunțării, caz în care pronunțarea se face prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Lipsa mențiunii referitoare la pronunțarea în ședință publică sau într-o altă modalitate prevăzută de lege atrage nulitatea relativă numai atunci când s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act, potrivit art. 175 alin. (1) C. proc. civ.. Această soluție a fost stabilită de instanța supremă în Recursul în interesul legii prin Decizia nr. XIII/2007.

Așadar pronunțare prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei, contrar criticilor din recurs, reprezintă o formă legală de pronunțare a unei hotărâri judecătorești.

De altfel, în materia deliberării și pronunțării numai problematica nesemnării minutei este sancționată cu nulitatea absolută. În caz contrar, sub beneficiul de a invoca o vătămare, intervine nulitatea relativă.

În continuare recurenta a formulat critici care vizează nesemnarea copiei hotărârii care a fost transmisă părții.

C. proc. civ. condiționează instanța de judecată să întocmească hotărârea judecătorească în două exemplare originale care vor fi semnate de către membrii completului și de către grefier. Un exemplar va fi păstrat la dosarul cauzei iar cel de al doilea la mapa de hotărâri a instanței. Viciile sancționate prin nulitate, care afectează hotărârea judecătorească, potrivit art. 405 C. proc. civ. se raportează la forma și conținutul actelor originale întocmite în cauză -minuta, hotărârea – și nu la documentele în format copie transmise părților.

Prin urmare critica recurentei nu poate fi reținută. De altfel, norma condiționează semnarea hotărârii numai în original, art. 427 C. proc. civ., nefâcând o asemenea mențiune.

Referitor la al doilea motiv de nelegalitare invocat, respectiv "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material instanța reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 670/23.04.2021, instanța de fond a admis cererea reclamantei și a anulat Adresa nr. x/26.02.2020, Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 181/21.01.2020 și Raportul de control nr. x/16.01.2020, emise de instituția recurentă, obligând-o să ramburseze reclamantei suma de 1.047.190,38 RON, reprezentând cheltuieli electorale efectuate de reclamant cu ocazia alegerilor locale din 05.06.2016.

Conform dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, cererea de rambursare a cheltuielilor electorale se întocmește și se depune de către mandatarul financiar coordonator la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 30 de zile de la data alegerilor, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 23.

În consecință, prin normele metodologice legiuitorul a stabilit, în mod obligatoriu, că cererea de rambursare se întocmește de către mandatarul financiar coordonator și că tot acesta are obligația de a o depune la Autoritatea Electorală Permanentă. în termen de 30 de zile de la data alegerilor.

De asemenea, tot prin Normele de aplicare a Legii nr. 334/2006, legiuitorul a stabilit că cererea de rambursare a cheltuielilor electorale trebuie să conțină în mod obligatoriu elementele prevăzute în Anexa 23, respectiv denumirea partidului politic, adresa sediului central, codul unic de înregistrare, datele de contact, contul bancar în format IBAN, banca și sucursala la care a fost deschis contul bancar.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (5) din Legea nr. 334/2006, mandatarul financiar coordonator reprezintă partidul politic în relația cu instituția recurentă și depune la Autoritatea Electorală Permanentă cererea de rambursare a cheltuielilor aferente campaniei electorale, lista candidaților către care urmează să se facă restituirea contribuțiilor încasate pentru campania electorală, vizată de conducerea partidului politic la nivel județean sau la nivel central, după caz.

Conform alin. (7) al aceluiași articol, mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul politic care 1-a desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale și de respectarea prevederilor art. 28 - 33 din Legea nr. 334/2006.

Potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (1) din aceeași lege, evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatari financiari.

Prin urmare, legiuitorul a stabilit în mod expres că exercitarea dreptului de a întocmi și depune cererea de rambursare a cheltuielilor electorale aparține exclusiv mandatarului financiar coordonator desemnat de către partidul politic deoarece acesta este cel care răspunde solidar cu partidul politic pentru legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale și de respectarea prevederilor art. 28 - 33 din Legea nr. 334/2006.

Totodată trebuie menționat faptul că cererea de rambursare a cheltuielilor electorale se semnează, se datează si se stampilează de către reprezentantul legal al partidului politic, alianței politice, organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale sau de către persoana împuternicită conform statutului ori de către candidatul independent, după caz.

În cauza de față, instanța de fond nu a ținut cont de fsptul că ca domnul B. nu avea calitatea de mandatar financiar coordonator al intimatei-reclamante și, prin urmare, nu putea exercita dreptul de a întocmi și depune la Autoritatea Electorală Permanentă o astfel de cerere, astfel că înscrisul depus de acesta, înregistrat la instituția recurentă cu nr. x/06.07.2016, nu putea fi considerat și analizat ca fiind o cerere de rambursare a cheltuielilor electorale.

Contrar celor constatate de instanța de fond, instanța de control judiciar reține faptul că articolul 1 din decizia de nerambursare menționează în mod clar motivul pentru care s-a decis nerambursarea sumei de 1.047.190,38 Iei, respectiv "...deoarece cererea de rambursare nu a fost depusă cu respectarea art. 58 alin. (1) - (2) si art. 59 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 10/2016".

De asemenea, în motivarea sentinței pronunțate, instanța de fond constată că în decizia de nerambursare se face trimitere "... la un raport de control care la rândul său aplică sancțiuni legale inexistente sau cel puțin disproporționate... ".

Or, trebuie precizat faptul că aceste constatări sunt neîntemeiate, deoarece sancțiunile contravenționale în materia finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu sunt aplicate prin raportul de control.

În concluzie, având în vedere faptul că mandatarul financiar coordonator, doamna C., persoana care răspunde în solidar cu partidul politic pentru legalitatea operațiunilor financiare efectuate în campania electorală și care este îndreptățită să întocmească și să depună la instituția recurentă cererea de rambursare a cheltuielilor electorale, nu își însușește cererea depusă la instituția recurentă de dl B., înregistrată cu nr. x/06.07.2016, rezultă că nu este îndeplinită una dintre condițiile obligatorii, prevăzută de art. 59 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, pentru rambursarea cheltuielilor electorale, respectiv existența unei cereri de rambursare a cheltuielilor electorale, depusă la Autoritatea Electorală Permanentă până la data de 06.07.2016.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, va casa sentința recurată și va respinge acțiunea formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă împotriva sentinței civile nr. 670 din 23 aprilie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 15 februarie 2023.