ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.02.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 725/2023

HOTĂRÂRE
09.02.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 725/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 9 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman la data de 15 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor, să fie obligat pârâtul să emită un răspuns integral, efectiv și punctual la cererea menționată, să fie obligat pârâtul, în temeiul art. 41 din Cartă ca, în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond, să elibereze integral, efectiv și punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document, înscris, așa cum au fost ele solicitate prin cererea înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor. Totodată a solicitat, potrivit Legii nr. 544/2001, ca asigurarea executării obligațiilor să fie stabilită în cuprinsul sentinței de fond.

A mai solicitat reclamanta ca, potrivit legii, să se stabilească în cuprinsul sentinței de fond că, dacă în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond pârâtul, prin reprezentanții săi legali, nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, aceasta să poată fi constrânsă la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, respectiv să plătească în favoarea Prepoziturii o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.

În subsidiar, a solicitat să se menționeze în conținutul sentinței de fond că reprezentanții legali ai pârâtului Tribunalul Bihor au fost de rea-credință în momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instanței.

S-a mai solicitat obligarea pârâtului Tribunalul Bihor, prin reprezentanții săi legali, să publice hotărârea instanței într-un ziar/site media de largă circulație și pe pagina de internet a pârâtului, ca reparație nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.

Prin întâmpinarea depusă la data de 14.04.2022, Tribunalul Bihor a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Teleorman, în raport de prevederile art. 127 alin. (2) și (2)

1

din C. proc. civ., deoarece Curtea de Apel București, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Teleorman, nu este învecinată cu Curtea de Apel Oradea. Astfel, a solicitat declinarea competenței în favoarea Tribunalului Cluj.

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința civilă nr. 233 din 19.05.2022, Tribunalul Teleorman a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de Tribunalul Bihor și a declinat competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Cluj.

Prin sentința civilă nr. 2417 din 19.10.2022, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță și a declinat competența în favoarea Tribunalului Bihor.

La data de 12.12.2022, reclamanta a invocat excepția necompetenței Tribunalului Bihor. În esență, a arătat că, Tribunalul Bihor este parte în prezenta cauză astfel încât s-ar încălca principiul "nimeni nu poate judeca propria sa cauză".

Prin sentința nr. 809/CA din 16 decembrie 2022, Tribunalul Bihor – secția a III a contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Bihor cu privire la soluționarea cauzei înregistrate cu nr. x/2022, având ca obiect cererea de informații de interes public formulată de reclamantul Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, excepție invocată de reclamant. A declinat competența de soluționare a cauzei către Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale. A constatat existența unui conflict negativ de competență între Tribunalul Bihor, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale. A suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor,

Competența teritorială reprezintă posibilitatea acordată de legiuitor unei instanțe judecătorești ca aceasta, în temeiul prevederilor legale, a unor hotărâri judecătorești sau pe baza voinței părților, să judece un litigiu.

Reclamanta s-a adresat cu cererea sa privind comunicarea informațiilor de interes public, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, Tribunalului Teleorman care, prin sentința nr. 233 din 19 mai 2022, a declinat competența de soluționare a cererii reclamantei, în favoarea Tribunalului Cluj, reținând aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 127 alin. (2)

1

, cu referire la alin. (1) și (2) C. proc. civ., texte de lege ce instituie o prorogare legală de competență, în situația litigiilor în care este implicat un judecător sau o instanță de judecată, în calitate de pârât(ă).

La rândul său, Tribunalul Cluj, prin sentința nr. 2417 din 19 octombrie 2022, considerând că nu este instanța competentă să judece cauza, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, ca instanță de la sediul pârâtului, raportat la art. 22 din Legea nr. 544/2001, reținând faptul că reclamanta nu a înțeles să se prevaleze de norma legală in favorem, prevăzută de art. 127 alin. (2)

1

1

raportat la alin. (2) C. proc. civ.

Sub aspectul competenței teritoriale în soluționarea prezentei cauze, instanța reține că, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, "în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7."

În speța de față, autoritatea publică reclamată de încălcarea drepturilor stabilite de Legea nr. 544/2001, este chiar Tribunalul Bihor, investit (conform hotărârii de declinare a competenței pronunțată de Tribunalul Cluj) să soluționeze cererea reclamantei în contradictoriu cu această instanță judecătorească.

Devin, astfel, incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2)

1

din C. proc. civ., potrivit cărora: "(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2

1

) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz." .

Este adevărat că instanța sesizată de reclamantă - Tribunalul Teleorman - nu întrunește niciunul dintre criteriile stabilite de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 și nici pe cel de instanță din circumscripția unei curți de apel învecinate celei de care aparține pârâtul, însă nu același lucru se poate afirma despre Tribunalul Cluj, instanță în favoarea căreia a fost declinată spre soluționare prezenta cauză.

Ca atare, instanța constată că reclamanta a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

Astfel, având în vedere poziția reclamantei, care a optat să nu înregistreze prezenta acțiune pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2)

1

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 9 februarie 2023.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-12-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5967/2023
Ședința publică din data de 12 decembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrata pe rolul
ÎCCJ 2023-09-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3777/2023
Ședința publică din data de 12 septembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Circumstanțele cauzei Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecata înregi
ÎCCJ 2024-01-17
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 199/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribu
ÎCCJ 2023-02-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 704/2023
Ședința publică din data de 9 februarie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de
ÎCCJ 2023-03-01
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1125/2023
Ședința publică din data de 1 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunal
Sursă