ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 704/2023

Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 15 martie 2022, inițial pe rolul Tribunalului Bacău, secția de contencios administrativ și fiscal, declinată ulterior către Tribunalul Cluj și, în final, către Tribunalul Bihor, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.09.2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontorul Oradea a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor: 1.1. Să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor; 1.

Obligarea pârâtului de a emite un răspuns integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor; 1.

Obligarea pârâtului ca, în temeiul art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond, să-i elibereze, integral, efectiv și punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document enumerat în cererea înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor: a) din registrul general de dosare din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, cu alte cuvinte dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; b) din Opisul alfabetic din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; c) din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; d) din Registrul de intrare din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; e) din Registrul de ieșire a corespondenței administrative din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; f) din Registrul informativ din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; g) din Registrul de termene al arhivelor din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; h) din Registrele de evidența redactării hotărârilor din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; i) din Registrul de evidență și de punere în executare a hotărârilor civile din evidența arhivei instituției pârâte, în conformitate cu articolele 1 și 2 din Legea nr. 544/2001, un certificat referitor la soluția pronunțată de Tribunalul Bihor (sau de către antecesorii acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, dacă soluția în dosarul menționat a fost pronunțată în anul 1941; j) câte un exemplar al oricărei încheieri/hotărâri pronunțate de Tribunalul Bihor (sau de către antecesori acestuia, oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/1937, în perioada anului 1941, prin care să se probeze încetarea cauzei de suspendare, fie un extras din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic", din "Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidență a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidență punere în executare a hotărârilor civile"; k) a unui certificat de grefă privind dovada existenței pe rolul instanței Tribunalul Bihor (sau oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut, a antecesorilor acestuia, care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă a dosarului nr. x/1937, în anul 1941, fie un extras din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic", din "Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidență a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor civile"; l) soluția pronunțată în anul 1941, cu alte cuvinte dacă soluția a fost pronunțată la nivelul anului 1941, în cauza care face obiectul dosarului nr. x/1937 aflat pe rolul Tribunalului Bihor (sau oricare ar fi fost denumirea instituției din trecut, a antecesorilor acestuia, care astăzi poartă numele de Tribunalul Bihor), secția a IV-a civilă, din "Registrul general de dosare", din "Opisul alfabetic"; din "Registrul de intrare-ieșire a corespondenței administrative", din "Registrul informativ", din "Registrul de termene al arhivelor", din "Registrele de evidență a redactării hotărârilor", din "Registrul de evidență și punere în executare a hotărârilor civile". 1.

Să se asigure executarea obligațiilor în cuprinsul sentinței, având în vedere că relațiile solicitate pârâtului referitoare la data la care a fost soluționat în mod definitiv dosarul nr. x/1937, aflat pe rolul Tribunalului Bihor, secția a IV-a civilă, sunt informații de interes public, astfel cum le definește Legea nr. 544/2001; 1.

Să se stabilească, în cuprinsul sentinței de fond, constrângerea pârâtului, în lipsa executării obligației de a face sau de a nu face, în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond, prin aplicarea unor penalități, respectiv să îi plătească o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu; 1.

În subsidiar, a solicitat să se consemneze în sentință că reprezentanții legali ai pârâtului au fost de rea-credință la momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instanței; 1.

Obligarea pârâtului să publice hotărârea instanței într-un ziar/site media de largă circulație și pe pagina de internet a sa, ca reparație nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă. În motivare, reclamanta a arătat că informațiile solicitate sunt informații de interes public, întrucât se referă la activitatea unei autorități sau instituții publice. Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 31.03.2022, pârâtul TRIBUNALUL BIHOR a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună respingerea cererii de chemare în judecată. Prin sentința civilă nr. 224/07.04.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Bacău a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu, cu privire la cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. 2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență 2.1. Prin sentința civilă nr. 2045/2022 pronunțată la data de 27 iulie 2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, invocată din oficiu, cu privire la cererea de chemare in judecată formulată de reclamantă, și a declinat competența în favoarea Tribunalului Bihor, secția de contencios administrativ si fiscal. În motivarea soluției, a reținut că pârâtul este o instanță de judecată (chiar instanța competentă să soluționeze fondul litigiului) și, prin urmare, în temeiul art. 127 C. proc. civ.., reclamantul avea posibilitatea, nu obligația, să sesizeze una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii. 2.2. Prin sentința nr. 812/CA/2022 pronunțată în data de 16 decembrie 2022, Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor, în soluționarea prezentei acțiuni, excepție invocată de instanță din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, constatat ivit un conflict negativ de competență între Tribunalul Bihor și Tribunalul Cluj, a dispus suspendarea judecării cauzei și trimite dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării asupra conflictului negativ de competență. În motivarea soluției, a reținut că, având în vedere poziția reclamantei, care a optat să nu înregistreze acțiunea pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2) 1 C. proc. civ., precum și faptul că aceasta nu a indicat, nici ca urmare a solicitării acestei instanțe, una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în vederea judecării cererii sale, instanța constată că în mod corect Tribunalul Bacău a ales unul dintre tribunalele aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj. II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei. Prin cererea dedusă judecății, reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ștefan primul martir din Promotoriul Oradea, a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor. Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior și-au declarat necompetența". Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei. Reclamanta Prepozitura Ordinul Canonic Premonstratens cu Hramul Sfântul Ștefan primul martir din Promotoriul Oradea, a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtului Tribunalul Bihor de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea sa înregistrată cu numărul x din data de 24.02.2022. Potrivit art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.: "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2) "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii". Dispozițiile art. 127 din C. proc. civ. trebuie avute în vedere prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a stabilit că: "dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. sunt constituționale în măsura în care privesc și instanța de judecată în calitate de parte reclamantă/pârâtă.". Potrivit alin. (2) 1 din art. 127 din C. proc. civ.: "Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz". Așadar, se reține că art. 127 din C. proc. civ. prevede o prorogare legală de competență în favoarea unei dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care calitatea de reclamant sau pârât, derogând, în mod expres, de la normele ce stabilesc competența teritorială în mod uzual pentru cauzele având un anumit obiect, din rațiuni ce privesc asigurarea imparțialității judecătorului chemat să soluționeze cauza, rațiuni ce au prioritate, potrivit noii reglementări procedurale. Caracterul facultativ este dat de posibilitatea de a opta între mai multe instanțe, egale în grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate, norma legală având însă caracter imperativ, sub aspectul obligației de a sesiza o altă instanță decât cea care are calitatea de reclamantă/pârâtă în cauză, în acord cu interpretarea dată prin Decizia Curții Constituționale nr. 290/2018. Așa fiind, în raport de considerentele expuse și de principiile imparțialității justiției și dreptului la un proces echitabil, având în vedere că Tribunalul Bihor are în litigiul pendinte o dublă calitate, atât calitatea de pârât, cât și calitatea de instanță învestită să soluționeze cererea de chemare în judecată, Înalta Curte apreciază că, în speță, competent să soluționeze cererea de chemare în judecată este Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale. Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal. În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit. Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.