ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 199/2024

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstrates cu Hramul "Sfântul Ștefan Primul Martir" din Premontoriul Oradea, în contradictoriu cu Tribunalul Bihor, a solicitat următoarele:

(i) să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a răspunde integral, efectiv și punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din, data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(ii) obligarea pârâtei de a emite un răspuns integral, efectiv și punctual la cererea înregistrată cu numărul x, din, data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(iii) obligarea pârâtei în temeiul art. 41 din Carta, ca în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond, să îi elibereze, integral, efectiv și punctual, câte o copie conformă cu originalul din fiecare document, înscris, așa cum au fost ele solicitate prin cererea înregistrată cu numărul x, din data de 24.02.2022, la Tribunalul Bihor;

(iv) potrivit Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ca asigurarea executării obligațiilor să fie stabilită în cuprinsul sentinței de fond;

(v) să se stabilească în cuprinsul sentinței de fond, că, în cazul în care, în termen de 15 zile de la pronunțarea sentinței de fond, pârâta prin reprezentanții săi legali, nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, aceasta să poată fi constrânsă la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, să plătească în favoarea reclamantei o penalitate de la 100 RON la 1.000 RON, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu;

(vi) în subsidiar, să se declare în conținutul sentinței de fond, că reprezentanții legali ai pârâtei, Tribunalul Bihor, au fost de rea-credință în momentul înregistrării prezentei cauze pe rolul instanței;

(vii) să fie obligat pârâtul Tribunalul Bihor prin reprezentanții săi legali, să publice hotărârea instanței într-un ziar/site media de largă circulație și pe pagina de internet a pârâtei, ca reparație nepatrimonială pentru prejudiciul moral suferit de reclamantă.

1.2. Prin sentința civilă nr. 3522 din data de 21 iunie 2022, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive și, în consecință, a declinat competența teritorială de soluționare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfantul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a reținut incidența dispozițiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 coroborate cu art. 127 alin. (2) și (2)

1

C. proc. civ., apreciind că reclamanta se putea adresa unei instanțe de același grad, aflate în cicumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea.

2.1. Prin sentința nr. 2418 din data de 19 octombrie 2022, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a statua astfel, Tribunalul Cluj a reținut că legiuitorul a instituit o competență teritorială alternativă, stabilind că, în situația în care reclamantul se consideră vătămat în drepturile sale prevăzute de Legea nr. 544/2001, acesta se poate adresa instanței de la domiciliul său sau instanței de la sediul autorității publice. În speță, instanța în a cărei rază teritorială are sediul reclamanta este una și aceeași cu instanța în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului, astfel că, din punct de vedere teritorial, îi revine competența de soluționare a cauzei Tribunalului Bihor.

A reținut și faptul că, deși instanța competentă are calitatea de parte în prezentul litigiu, reclamanta nu a înțeles să se se prevaleze de norma legală in favorem prevăzută de art. 127 alin. (2) indice1 din C. proc. civ., întrucât a introdus inițial cererea pe rolul Tribunalului București, aceasta nefiind o instanță aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate Curții de Apel Oradea.

2.2. Prin sentința civilă nr. 581 din data de 21 noiembrie 2023, Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Bihor în favoarea Tribunalului Cluj. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Bihor, secția a III-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În motivarea soluției, a reținut că, având în vedere poziția reclamantei, care a optat să nu înregistreze acțiunea pe rolul Tribunalului Bihor, prevalându-se de prevederile art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., precum și faptul că aceasta nu a indicat, nici ca urmare a solicitării acestei instanțe, una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea, în vederea judecării cererii sale, în mod corect, Tribunalul București a ales unul dintre tribunalelele aflate în circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Oradea și a declinat competența în favoarea Tribunalului Cluj.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Înalta Curte reține că acțiunea introductivă este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 544/2001, reclamanta solicitând comunicarea unor răspunsuri de către instituția pârâtă, precum și eliberarea unor copii de pe niște înscrisuri, astfel cum au fost menționate în cadrul cererii de chemare în judecată.

Prin raportare la obiectul cauzei, în vederea stabilirii instanței competente în soluționarea litigiului, Înalta Curte constată ca fiind incidente dispozițiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, potrivit cărora "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7".

Față de aceste dispoziții și având în vedere sediul reclamantei și sediul pârâtului, instanța competentă în soluționarea litigiului ar fi Tribunalul Bihor. Cum acesta are calitatea de pârât în cauză, devin aplicabile dispozițiile speciale prevăzute de C. proc. civ. în materia alegerii de competență, respectiv dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., care reglementează situația particulară a litigiilor în care este implicată o instanță de judecată în calitate de reclamant sau pârât, rațiunea acestui text de lege constând în înlăturarea oricărei suspiciuni de soluționare părtinitoare a cauzei, având în vedere calitatea părții.

Astfel, dacă o instanță de judecată are calitatea de pârât într-o cerere care este de competența sa ori a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul va putea sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află respectiva instanță.

Faptul că acțiunea introductivă nu a fost introdusă la una dintre instanțele de același grad cu Tribunalul Bihor, aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate, nu înseamnă că partea nu a înțeles să se prevaleze de dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar menționează faptul că, raportat la calitatea pe care o are în cauză, instituția pârâtă nu poate soluționa prezentul litigiu, procedând la înregistrarea acțiunii la o altă instanță.

Este adevărat că instanța pe rolul căreia a fost înregistrată cererea de chemare în judecată nu se afla în circumscripția unei curți de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, însă această împrejurare nu este de natură a atrage competența Tribunalului Bihor, contrar opțiunii reclamantei, care a susținut că litigiu nu poate fi soluționat de această instanță.

Prin urmare, având în vedere că instanța care ar fi competentă să soluționeze litigiul are calitatea de pârât în cauză și raportat la intenția reclamantei de a se prevala de dispozițiile art. 127 din C. proc. civ., intenție care rezultă în termeni lipsiți de echivoc din împrejurarea că nu a înregistrat cererea de rolul Tribunalului Bihor, dar și din susținerile din cadrul înscrisurilor existente la dosar, se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, instanță de același grad aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate curții din care face parte Tribunalul Bihor.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfântul Ștefan Primul Martir" din Premontoriul Oradea și pe pârâtul Tribunalul Bihor, în favoarea Tribunalului Cluj – secția mixtă de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.