ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 720/2023

Ședința publică din data de 9 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin sentința civilă nr. 5378/17.09.2018, Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a respins acțiunea ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta A., prin mandatar B. în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară al Municipiului București.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelanta A. prin mandatar B..

Hotărârea instanței de fond

Prin Decizia nr. 8 din 15 martie 2021, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins apelul formulat de apelanta-reclamantă A., reprezentată de B., în contradictoriu cu intimații – pârâți Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca inadmisibil.

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 8 din 15.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul civil nr. x/2018, pentru motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8, respectiv "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material" a declarat recurs reclamanta A..

Prin cererea de recurs, recurenții solicită casarea cu trimitere spre rejudecare a deciziei civile nr. 8 din 15 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și a sentinței civile nr. 5378/17.09.2018 pronunțate de Tribunalul București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, având în vedere următoarele critici de nelegalitate: nerespectarea de către Curtea de Apel București, secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal a dispozițiilor art. 22 alin. (4), coroborat cu cele ale art. 152 din C. proc. civ. a obligației legale de a stărui în aflarea adevărului și de a pune în discuția părților calificarea juridică a căii de atac, învederând faptul că, dintr-o eroare materială cererea adresată instanței a fost intitulată "cerere de apel, în loc de cerere de recurs"; existența unei contradicții între prevederile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, privind argumentația instanței de recurs (Curtea de Apel București) avută în vedere la admiterea excepției inadmisibilității cererii de atac a apelului față de conținutul dispozitivul deciziei civile nr. 8 din 15.03.2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal, unde se precizează că aceasta poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare; instanța de fond, respectiv Tribunalul București, precum și Curtea de Apel București s-au pronunțat asupra unor excepții procesuale însă, nici una dintre aceste instanțe nu au procedat la soluționarea fondul cauzei.

Apărările formulate de intimata Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata-pârâtă Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a arătat, în esență, că, în mod temeinic și legal instanța a stabilit că nu se poate face aplicarea art. 457 din C. proc. civ., respectiv o recalificare a căii de atac, cât timp în cauză "calea de atac a fost menționată corect în dispozitivul sentinței civile apelate, însă partea a ales să formuleze o altă cale de atac". Astfel, ca o consecință a admiterii excepției inadmisibilității exercitării căii de atac a apelului și în aplicarea prevederilor legale în materie, precizează intimata-pârâtă că, instanța nu a mai procedat la cercetarea fondului cauzei, respingând apelul ca inadmisibil.

Având în vedere aceste argumente, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, și, pe cale de consecință, menținerea ca temeinică și legală a deciziei civile nr. 8, pronunțate la data de 15.03.2021 de către Curtea de Apel București, secția a Vlll-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

În cauza de față, reclamanta A. a învestit instanța de contencios cu o cererea de chemare în judecată care are ca obiect refuz soluționare cerere, respectiv anularea unor procese-verbale de recepție, menționate în cuprinsul cererii și a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, O.G. nr. 27/2002 și art. 51 alin. (4), art. 52 din Constituția României.

Conform art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, lege care reprezintă dreptul comun în materia contenciosului administrativ,,(1) Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."

Prin Sentința recurată, instanța a reținut că, în ceea ce privește calea de atac a apelului declarată în cauză, aceasta este inadmisibilă, cât timp conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 calea de atac este recursul.

Totodată, instanța de fond, în mod corect, a constatat că dispozitivul acesteia cuprinde mențiunea clară "cu recurs în 15 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul București." Aceeași mențiune se regăsește și în cuprinsul minutei pronunțate în dosarul de fond.

În acest context, contrar suținerilor recurentei, instanța de fond nu a putut face aplicarea prevederilor art. 457 din Noul C. proc. civ., respectiv o recalificare a căii de atac, cât timp în cauză "calea de atac a fost menționată corect în dispozitivul sentinței civile apelate, însă partea a ales să formuleze o altă cale de atac".

Mai mult decât atât, se observă că, nu sunt incidente nici prevederile art. 152 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită", deoarece din cererea de apel rezultă intenția clară de declarare a căii de atac a apelului, neexistând nicio mențiune din care să reiasă că ar fi fost o cerere de recurs greșit intitulată apel.

Cu referire la cererea de modificare a cererii de chemare în judecată formulată de recurentă în temeiul art. 204 alin. (2) C. proc. civ., instanța de control judiciar observă faptul că, în mod corect, instanța a respins-o ca inadmisibilă, raportat la temeiul de drept invocat, care nu este aplicabil și nu vizează ipoteza avută în vedere de către recurentă.

În concluzie, reținând, că în materia contenciosului administrativ, calea de atac este recursul, precum și faptul că în cuprinsul sentinței nr. 5378/17.09.2018, prima instanță a arătat că hotărârea este supusă căii de atac a recursului, în mod corect Curtea de Apel București, în baza art. 457 C. proc. civ., a respins apelul ca inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A., prin mandatar B. împotriva deciziei civile nr. 8 din 15 martie 2021 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 9 februarie 2023.